Alexandru Lapusneanul - nuvela istorica

Alexandru Lapusneanul

-nuvela istorica-

A aparut la 1 Martie 1840, in primul numar al reviste "Dacia Literara" incadrandu-se prin tema istorica recomandarilor lui Kogalniceanu din "Introductie". Este cea mai valoroasa nuvela istorica romaneasca, desi este printre primele.

Tema; istorica- evocarea celei de a doua domnii a lui A L 1564-1569, lupta pentru putere in Moldova sec 16, intre domni si boieri pentru impunerea autoritatii domnesti in fata oligarhiei boieresti

INCIPIT- se remarca prin sobrietatea stilului cronicaresc, neutru, impersonal.Rezuma evenimentele care explica venirea lui L., pt a doua domnie: Ieraclid Despotul fusese omorat de Stefan Tomsa care acum domnea in Moldova; acesta il invinsese peL. In lupta de 2 ori din cauza tradarii boierilor; de la Constantinopol ,unde fugise, L. Se intoarce cu oaste turceasca pt a-si salva tronul

FINAL-in acelasi stil cronicaresc ca si in incipit,finalul consemneaza concis si lapidar sfarsitul domnitorului,mentionand si portretul votiv: "acest fel fu sfarsitul    lui L..la manastirea Slatina zidita de el,unde e ingropat,se vede si astazi portretul lui si al familiei sale"

Structura narativa:

1. are o structura clasica in patru capitole care fixeaza momentele subiectului. Fiecare capitol se descrie cu un motto, care rezuma actiunea si constituie replici ale personajelor.

Cap 1 " Daca voi nu ma vreti, eu va vreu" ( raspunsul dat de Lapusneanul soliei de boieri Veverita, Motoc, Spancioc, Stroici care ii cerusera sa se intoarca pentru ca poporul nu il vrea)

Cap 2 " Ai sa dai seama doamna"( avertismentul pe care vaduva unui boier ucis il adreseaza Ruxandei probabil pentru ca nu ia atitudine fata de crimele sotului ei)

Cap 3 " Capul lui Motoc vrem" ( cererea multimii adunata in fata palatului, care vede in Motoc singurul vinovat pentru toate nelegiiuirile savarsite de domnitor )

Cap 4 " De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu" ( amenintarea rostita de domnitor care fusese calugarit potrivit obiceiului, pierzand astfel puterea domneasca ).

2. naratiunea se desfasoara liniar, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. Compozitia se remarca prin echilibru, urmand structura momentelor clasice ale subiectului.

Expozitiunea, Intriga(cap 1)

Desfasurarea actiunii (cap 2)

Punctul culminant (cap 3)

Deznodamantul (cap4)

3. modurile de expunere: alterneaza naratiunea cu descrierea si dialogul.

Naratiunea prezinta faptele, intamplarile cronologic prin inlantuire.

Descrierea intrerupe naratiunea pentru a fixa cadrul intamplarilor carora le ofera culoarea locului si a timpului. Desccrierea prezinta tipuri diverse: vesminte, ceremonii, cadru, personaje. De asemenea descrierea individualizeaza eroii, dand consistenta lumii evocate.

Dialogul este un mijloc de a dramatiza actiunea( adesea opera are caracter scenic ) si de a caracteriza personajele.

4. naratorul este omniscient, ubicuu, obiectiv, cu doar cateva interventii subiective atunci cand il caracterizeaza pe domnitor "tiran" sau actiunile sale " desantata cuvantare ". naratiunea se face la persoana a treia, iar perspectiva narativa este dindarat.

Subiectul:

Cap I : Expozitiunea prezinta intoarcerea lui Lapusneanul la tronul Moldovei pentru a doua domnie in 1564, in fruntea unei armate turcesti si inalnirea cu solia celor 4 boieri trimisi de domnitorul Tomsa: Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici. Acestia il anunta ca trebuie sa se intoarca intrucat poporul nu il vrea.

Intriga reprezinta hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta de razbunare fata de boierii tradatori.

Cap II: In Desfasurarea actiunii se prezinta o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre Lapusneanul: fuga lu Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri neloiali domnului, interventia doamnei Ruxanda pe langa domnitor pentru a inceta cu uciderile.

Cap III: Cuprinde mai multe secvente narative: discursul domnitorului la slujba duminicala de la mitropolie, ospatul de la palat, uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui Motoc de catre multimea aflata in fata palatului domnesc si "leacul de frica" oferit doamnei la vederea piramidei cu capetele celor 47 de boieri ucisi. Capitolul reprezinta punctul culminant.

Cap IV: In acest capitol se relateaza ca dupa 4 ani de la cumplitele evenimente, Lapusneanu se retrage in cetatea Hotinului, lovit de friguri. Domnitorul este calugarit dupa obiceiul vremii. Cand isi revine ameninta sa ii ucida pe toti, inclusiv pe fiul sau Bogdan, urmasul la tron. De aceea Doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi. Deznodamantul e reprezentat de moartea prin otravire a domnitorului.

Personaje:

Pesonajul este pentru Negruzzi nu numai un procedeu prin care ilustreaza complexitatea umanului ci si o modalitate prin care evoca o lume si conflictele ei. Personajele sunt bine conturate, chiar daca sunt secundare sau episodice.

Principal: Alexandru Lapusneanul

Secundare: doamna Ruxanda, Motoc

Episodice: Spancioc, Stroici, personajul colectiv

Alexandru Lapusneanul:

Ilustreaza un tip uman cu un destin si un profil psihologic elaborate in conformitate cu ideologia pasoptista care cauta in istorie modele de personalitatati angrenate in conflicte puternice. Lapusneanul este erou principal al nuvelei intrucat participa la toate conflictele iar celelalte personaje sunt conturate in functie de el. Este un personaj romantic exceptional, care evolueaza in intamplari exceptionale ( uciderea boierilor) si e construit din contraste puternice. Este tipul domnitorului medieva, crud si viclean, perfect integrat in mentalitatea epocii, care guverneaza absolutist. E un caracter gata format care ni se dezvaluie in evolutia gradata a conflictului, e puternic individualizat, construit cu minutiozitate, prin biografie, mediu, relatii sociale.

Vrea sa impuna autoritatea domneasca prin orice mijloace, nu abdica de la propirul destin nici in fata     limitelor omenesti cum sunt boala sau moartea.

Hotararea de a avea puterea domneasca este implacabila. Pierduse tronul in prima domnie din cauza tradarii boierilor; se intoarce cu o oaste turceasca pentru a-l detrona pe Tomsa si cand boierii il indeamna sa se intoarca, raspunde prin " Mai degraba si-ar intoarce Dunarea cursul indarapt".

Hotararea este pusa in practica prin guvernarea cu ajutorul terorii, prin lichidarea posibilor opozanti. Cunoscator al slabiciunilor omenesti, e prevazator si viclean. Abilitatea si diplomatia sunt folosite pentru consolidarea puterii absolute. Se casatoreste cu Ruxanda pentru a dobandi simpatia poporului, intrucat aceasta era fiica lui Petru Rares si sora lui Ilie Stefan. Vointei neabatute i se asocieaza alte trasaturi: stapan pe sine, sange rece, isi urmareste machiavelic scopurille. Arde cetati, ucide boieri si cand e averitzat de doamna Ruxanda ii promite un leac de frica. Razbunator fata de boierii tradatori. Tirania culmineaaza cu uciderea celor 47 de boieri la ospat dupa ce rostise la mitropolie o "desantata cuvantare" prin care le propune perfid impacarea si le cere iertare. Crud, il da pe motoc multimii dupa ce ii promisese ":Sabia mea nu se va manji cu sangele tau". Inteligenta diabolica, reuseste sa manipuleze masele pentru a-si pune in aplicare planurile. 4 ani mai tarziu in cetatea Hotinului, bolnav de friguri, cere sa fie calugarit, dar cand isi revine ameninta si nu isi recunoaste vina nici in ultimele clipe.

Mijloacele de caracterizare sunt diverse, specifice eroului romantic. Este aracterizat direct de catre narator prin portret fizic (precizeaza trasaturile care accentueaza moralul:ochii scanteietori, rasul sarcastic )     si prin descrierea vestimentatiei specifica epocii " Purta coroana Paleologilor, si peste dulama poloneza de catifea sacojie avea cabonita turceasca". Naratorul inregistreaza gesturile si mimica personajului prin mutatii scurte: " In minutul acela era galben la fata" sau "Raspunse Lapusneanul cu sange rece". Caracterizarea indirecta se realizeaza prin prezentarea faptelor, atitudinilor si comportamentul eroului. Caracterizarea realizata de alte personaje este succinta. Mitropolitul Teofan " crud si cumplit este omul acesta". Spancioc " sangele cel pangarit al unui tiran ca tine".

Forta exceptionala a domnitorului domina in relatia cu celelate personaje: pe boieri ii macelareste, se razbuna pe tradatori, pe Motoc ii da multimii, iar doamnei Ruxanda ii ofera leac de frica. Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza romantica demonic- angelic si are menirea de a accentua prin contrast trasaturile domnului.

Dimesiunile romantice ale personajului sunt monumentalitatea, tiranismul, machiavelismul, forta si determinarea, spectaculosul actiunilor, concizia replicilor memorabile. Totusi eroul traieste dincolo de canoanele unui curent dupa cum aprecia G. Calinescu : "Lapusneanul apare omenesc ca orice om viu si intreg si impresia ultima a cititorului e mai putin a unui portret romantic cat a unei puternice creatii pe deasupra oricarui stil. Echilibrul intre convetia romantica si realitatea individului, aceasta e minunea creatiei lui Negruzii".

Ruxanda:

Pers. Real, cunoscut din cronici, unde are o imagine pozitiva "femeie destoinica"

Negruzzi se distanteaza de cronica,nu o caracterizeaza, e doar o antiteza

Ruxanda, fiica lui Petru Rares si sotia lui Lapusneanul este un personaj secundar, romantic, construit in antiteza cu domnitorului( blandete - cruzime, caracter slab - caracter tare ). Figura ei nu este individualizata ci slujeste doar ca artificiu epic pentru a sugera antiteza. Lipsita de vointa, nu actioneaza singura nici cand il roaga pe domn sa inceteze cu omorurile, nici cand il otraveste. Personajul e construi doar prin cateva replici si prin amanunte referitoare la vestimentatie pentru a sugera culoarea epocii. De ex; cap 2 il numeste "bunul meu sot" sau "viteazul meu domn" dovedind putere de disimulare. In final ea dovedeste ca poate fi si puternica [scena otravirii]

Fizic:frumusetea tipica domnitelor

Motoc:

Tipul boierului tradator, las, viclean, lipsit de scrupule. Si el este construit in antiteza cu spancioc si stroici, tineri boieri pamanteni, legati de popor. Motoc il tradase pe Lapusneanul in prima domnie ca apoi sa-l linguseasca asemeni cainelui care " in loc sa muste, linge mana celui care il bate". Este tipul versatilului, al tradatorului intrigant " un soi de Poloniu mai abject"(G. Calinescu)

Relatia Motoc - domn   

Conflictul dintre cei 2 se contureaza din cap 1

Dialogul releva date despre relatia anterioara, bazata pe interese comune,dar si tensiuni intrucat Motoc il tradase

In fata celorlalti boieri Motoc este cel care zice"norodul nu te vrea"

Ramas singur cu L. Cade in genunchi,e slugarnic, se umileste

Domnitorul il numeste"invechit in zile rele, deprins a te ciocoi la toti boierii'

Il iarta insa pt ca stie ca ii e "trebuitor", ca va avea nevoie de un intrigant ca el

Conflictul se va intensifica in cap 3 si va pune in lumina personalitatea puternica a lui L.

Motoc se declara de acord cu uciderea boierilor "ai urmat cu mare intelepciune'

Cand poporul ii cere capul devine umil ,nedemn, las

L. ii zice dandu-l multimii "in acest fel plateste Alexandru Voda celor ce prada tara"

Spancioc si Stroici:

Reprezinta boierii pamanteni, legati de popor si de traditii. Desi sunt personaje schematice, conventionale in maniera romantica, sunt prezentate in antiteza cu Motoc. Abili, intuind adevarul, scapand din capcane si revenind la momentul oportun pentru a se razbuna.

Personajul colectiv:

Este reprezentat de masa de targoveti care se aduna la palat. Se comporta la inceput ca o multime amorfa, nemultumita, dezorientata, nestiind sa-si exprime dorintele. Vointa ei se cristalizeaza la auzirea numelui lui Motoc in care ea vede originea tuturor relelor( " Capul lui Motoc vrem" ). Pesr colectiv apare pentru prima data in literatura noastra si este remarcabil modul in care autorul surprinde psihologia multimii, anticipand pe Rebreanu in "Rascoala".

Elemente Clasice:

• Riguarea constructiei epice: capitole, mottouri si momentele subiectului]
• Sobrietatea stilului
• Concizia, echilibrul
• Obiectivitatea, minima implicarea a naratorului " Marsavul, ticalosul, tiranul" prin care introduce perspectiva sa morala, intervenind in fictiune si orientand-o pe alaturi.

Elemente Romantice:

• Inspiratia istorica
• Eroul exceptional
• Folosirea antitezei
• Descrierea epocii: ceremonii, obiceiuri,vestimentatie
• Folosirea hiperbolei: " piramida de capete"
• Vocabular: limbaj cu elemente de factura populara ( "gloata, norod" ) ai arhaice ( "Ii despoaie de averi " )

Demonstratia ca e nuvela istorica

Nuvela este o specie a genului epic in proza cu o construcite riguroasa, un fir narativ central, cu o intriga concisa, cu o perspectiva narativa obiectiva, cu fapte verosimile si cu personaje caracterizate succint, gravitand in jurul personajului principal.

Argumente:

Este inspirata din trecutul istoric prin tema, subiecte, personaje.

Foloseste izvoare istorice:

"Letopisetul Tarii Moldovei"- G. Ureche, capitolul " Cand a omorat Alexandru Voda 47 de boieri" din care preia replicile lui Lapusneanul ( motto-urile, razbunarea domnului pe boierii tradatori, episoadele finale , scene ,fapte, replici )

"Cronica lui Niculae Costin": scena uciderii lui Motoc; in cronica boierul este Batiste Veveli si este ucis din porunca domnitorului in Polonia

Desi relateaza fapte istorice Negruzii nu ramane sclavul izvoarelor incalcand adevarul istoric, imaginand scene si personaje inexistente in cronici: modifica destinul vornicul Motoc, reda scene fictive ( intalnirea Ruxandei cu sotia boierului ucis ) .

Actiunea nuvelei proneste de la un fapt real al isotiei medievale romanesti, dezvoltand in spiritul epocii un coflict social si politic intre domn si boieri, un conflict pentru putere si impunea autoritatii centrale domnesti in fata oligarhiei boieresti in Moldova secolului al 16-lea:scene sangeroase,personaj istoric real etc

Nuvela urmareste sa evoce fidel o epoca, sa sugereze culoare epocii prin deescrierea vesmintelor ( doamne in cap. II, Lapusneanul in cap. III ) moda si ceremoniile de la curte in cap. III. Cu toate aceste prozatorul se distanteaza de realitatea istorica prin fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei. El transfigureaza artistic faptele in spiritul ideologiei pasoptiste, folosind date istorice pentru a creea o opera fictionala cu personaje vii, verosimile.

Eroul istoric devine pers. literarpe care Negruzzi il modifica in spiritul esteticii romantice