BALADA

CAIET DE ROMANA

BALADA

Ca specie a genului epic, in versuri care prezinta intamplari neobisnuite din viata poporului, sau din traditia istorica, la care participa un numar mic de personaje inzestrate cu puteri neobisnuite.

Tipuri de balade:1)Balade populare populare

haiducesti

vitejesti

istorice

legendare

pastoresti

2)Balade culte Pasa Hassan

3)Balade vesele si triste

CARATERISTICI:

Balada are 3 elemente ale genului epic:narator,actiune si personaje

Actiunea este fixate in timp si spatiu si structurata pe momentele subiectului, ea este simpla linear ape un singur fir narativ, relateaza intamplari neobisnuite din trecut, are personaje putine, prezentate in antiteza, personajul principal este dotat cu cele mai mari proprietati fizice si morale.Accentul este pus pe eroul pozitiv, lupta se da intre bine si rau dar in final binele invinge intotdeauna.Se exprima comuniunea omului cu natura si prietenia omului cu animalele.

MODUL DE EXPUNERE:

Naratiunea, in care sunt inserate secvente descriptive si lirice, existenta personajelor lirice dovedescimplicarea afectiva a naratorului.Are un limbaj plin de expresii si figure de stil, strofele sunt egale sau inegale ca nr. de versuri dispuse ca un refren, de cele mai molte ori rima poate fi imperecheata, ritm trohaic, versuri dsipuse simetric.

Miturile care stau la baza literaturii romane mentionate in istoria literaturii romane de la origini pana in prezent:

1)Mitul etnogenezei poporului romanesc in "Traian si Dochia"

2)Mitul erotic ilustrat in "Zburatorul"

3)Mitul estetic in "Monastirea Argesului"

4)Mitul pastoresc in "Miorita"

[Sb+PN inc.| PR]

Rostul omului este1/sa aiba o familie2/sa aiba copii3/sa construiasca o casa4/

P1=PP

P2=PR(1)

P3=PR(1)

P4=PR(1)

P1

← ↓ →

↓ ↓

P2    P3 P4

Sugestia lui era1/caMihai era un astfel de ins2/ca isi gasiseo astfel de preocupare3/

P1=PP

P2=PR(1)

P3=PR

Scopul societatii este1/ ca Romania sa fie bine2/si/tot romanul sa prospere3/

P1=PP

P2=PR(1)

P3=PR(1)

Impresia mea era studiul intens

Vb cop+NP

Expansiune NP=PR

Impresia mea era1/ca studiaza intens2/

Anca ajunsese1/sa fie prima la matematica2/

P1=PP

P2=PR

Adevarul era 1/ca fusese la inceput sarac lipit2/si3/ceea ce avea 4/acum nu se cunostea5/

P1=PP

P2=PR [SI]

P3=PP

Era de asteptat1/sa-I placa 2/sa plece la munte3/

P1=PP

P2=SB(1)

P3=SB(1)

Era bine1/daca ti-ar fi trecut prin minte2/sa o suni pe bunica3/

P1=PP

P2=SB(1)

P3= SB

Daca i-ai scris ieri bunicii1/inseamna2/ca n-ai uitat-o3/

P1=PP

P2=SB

P3=PR

Daca ai rezolvat atatea exercitii1/inseamna2/ca vei obtine rezultate bune3/

P1=SB

P2=PP

P3=PR

Daca iti ceer parerea1/inseamna2/ca am incredere in tine3/

P1=SB

P2=PP

P3=PR

A cere parerea inesamna a avea incredere.

Probabil1/ca ar fi necesar2/sa li se spuna limpede3/ca nu esste permis4/sa distrugi parcurile5/

P1=PP

P2=SB

P3=SB

P4=SB

P5=SB

Necesitatea este probabila

MIORITA

Capodopera a poeziei populare romanesti descoperita de Alecu Russo in muntii Vrancei la Soroja si incredintata prietenului sau Vasile Alecsandri care a publicat-o in vol. "poezii poporale" in 1852.

Este o creatie populara transmisa din generatie in generatie prin viu grai si a cunoscut aprox. 100 de variante, ceea ce dovedeste importanta acestei creatii populare, insotind poporul in toate momentele vietii sale.

Balada populara Miorita are la baza mitul pastoral, acest mit se afla alaturi de celelalte 3. Cele 4 mituri se gasesc in istoria lit. rmane de la origini pana in prezent a lui George Calinescu.

Miorita e o balada populara si apartine genului epic in care imbina si genul liric , se imbina cu dramatism .

Miorita infatiseaza conceptia poporului roman despre viata si moarte pornind de la mitul pastoral.

Titlul e un subs comun articulate diminutival ce expr. Dragostea poetului anonim fata de personaje.Titlul reflecta sensibilitatea romanului fata de acest neam de pastori.

Miorita este animalul inzestrat cu darul de a prezice in viitor si cu darul vorbirii . Oita este un prevestitor al mortii.Oita devine executorul testamentului ,cu dorintele stapanului.

Structura compozitionala:

Balada e structurata pe momentele subiectului fara deznodamant sip e motive.

1)mot. Testamentului

2)mot. Complotului

3)mot. Mioarei nazdravane

4) mot. Transhumantei

5)mot. Alegorie, moarte, nunta

6)mot. Maicutei batrane

Alegorie

Procedeul artistic alcatuit din metafore, conjunctii care formeaza o suita complexa prin care se sugereaza notiuni abstracte .

A se exprima allegoric inseamna a vorbi deschis.

Obiectul asupra caruia se aplica alegoria este nu obiect abstract.

Arta portretistica

Consta intr-o suita de comparatii luate din mediul pastoresc, manuite ca o deosebita arta .

Portretul ciobanasului este alcatuit din elemente naturale .

Ciobanul reprezinta simbolul tineretii, al vigorii, fiind un model ideal al frumusetii masculine.

Este mai mult un portret fizic rostit de maicuta batrana in timp ce-si cauta fiul.

Portretul ciobanului e realizat printr-un numar de epitete.

Modul de expunere este descrierea prin care ni se infatiseaza numai trasaturi fizice.

Nu-i 1/ pentru cine se pregateste2/, ci 3/pentru cine se nimereste4/

P1=PP

P2=PR ADVERSATIVA

P3=PP

P4=PR(3)

Ea a devenit 1/ce si-adorit2/

P1=PP

P2=PR

Ei au ramas 1/cum au fost2/

Ii era greu1/sa hotarasca2/

Era necesar1/sa realizeze lucruri extraordinare2/

Trebuie1/ sa mergem la lucru2/

Se zice1/ ca are sa treaca Voda pe acolo2/

Imi convine1/ca mergem pe jos2/

E usor1/sate lauzi cu munca altuia 2/

Ar fi fost mai bine1/daca am fi renovat casa, dar ea trebuia2/ sa ramana cu fusese3/in vremea bunicilor 1/

Omul acesta pare1/ca nu pretuieste prietenia, insa e mai bine2/sa-si aminteasca de o datorie mai veche 3/

Desigur1/ca voi acorda un premiu2/

Locurile erau cum le-a descries poetul.

Ceea ce ii recomand 1/ este 2/ sa fie prudent3/

P1=SB

P2=PP

P3=PR

Probabil1/ ca ar trebui2/sa se comunice 3/ca nu este ingaduit4/sa se procedeze astfel 5/

P1=PP

P2=SB

P3=SB

P4=SB

P5=SB

Desigur1/ca trebuie2/sa te pregatesti serios pentru orice examenm dar se intampla 3/ sa mai pierzi vremea4/sis a nu-ti faci intotdeauna temele5/

P1=PP

P2=SB

P3=SB

P4=PP

P5=SB

Se induiosa la gandul 1/ ca ii va fi dat2/ sa traiasca in liniste 3/ sa creasca gaini si gaste 4/

P1=PP

P2=AT

P3=SB

P4=SB

Art posesiv genitival a-F;al-M;ai-M;ale-F.

Tot 1/ce misca-n tara asta raul Ramu,2/ mi-e prieten numai mie1/

P1=PP

P2=AT(1)

1. Conjunctii

Ei si-au pus intrebarea1/ daca vor pleca2/

P1=PP

P2=AT(1)

2.Adverbe relative

Ziua1/cand ne-am cunoscut2/era o zi frumoasa1/

P1=PP

P2=AT

Locul1/unde te-am cunoscut2/este sacru1/

P1=PP

P2=AT

SUBORDONATA ATRIBUTIVA

1)Propozitie care indeplineste functia At pe langa un subst. sau un substitute al acestuia .

Dorinta de a obtine rezultate bune ma preocupa

P1=PP

P2=AT

Am stiut1/ca tot2/ce ne calca pamantul 3/ devine pasnica recolta2/

P1=PP

P2=CD

P3=AT

2)Intrebari care? Ce fel de? A,al,ai,ale cui?

3)Se introduce prin conjuctii subordonatoare ca, sa, daca, de:

Ex:Am ajuns la parerea 1/ ca studiul continuu este eficace in pregatirea noastra2/

P1=PP

P2=AT

4)Pron. Relative care? Cine ? ce?

Intrebarea1/ cine participa2/ne framanta 1/

P1=PP

P2=AT

5) Adverbe relative unde? Cand? Cum

Felul1/ cum m-am cunoscut2/ m-a impresionat1/

P1=PP

P2=AT

Daca invat 1/inseamna 2/ ca stiu 3/

P1= SB

P2=PP

P3=PP

Toti pareau1/ca s-au intristat2/

P1=PP

P2=PR

El ajunsese1/ sa inteleaga 2/ce inseamna 3/ sa fie elev bun4/

P1=PP

P2=PR

P3=CD

P4=AT

Daca iubesc o copilarie si o adolescenta 1/cand nu mai exista 2/inseamna3/ca am o indepartata nevoie de ele4/

P1=SB

P2=AT

P3=PP

P4=PR

Parea1/ ca printre nouri s-a deschis o poarta prin 2/care trece alba regina noptii moarta1/

P1=pp

P2=SB

P3=AT

Avenit momentul 1/sa recunosc un lucru 2/ care pare3/sa contrazica tot4/ce am spus pana acum5/

P1=PP

P2=AT

P3=AT

P4=AT

P5=AT

Ce scrii 1/ trebuie 2/ sa fie limpede3/si/sa placa tuturor4/

P1=SB

P2=PP

P3=SB

P4=SB

Se stie 1/ ca e cu neputinta2/sa plece3/insa problema e4/ca ar trebui5/sa faca toate demersurile 6/ce sunt necesare7/

P1=PP

P2=SB

P3=SB

P4=PP

P5=PR

P6=SB

P7=AT

In ziua aceea nu era nici-un nor deasupra1/si uriasii munti2/care atatea zile framantasera3/si/slobozisera din coamele lor zbarlite pana la cer ploile, traznetele si suvoaiele 4/ erau acum blajini, tihniti si prididiti de soare2/

P1=PP

P2=PP

P3=AT

P4=AT

Completiva directa

Complementul direct

FORMULA:CINEVA FACE CEVA

Stiu legea, adevarul si mersul inainte.

1)Complementul direct este parte secundara de propozitie care arata obiectul asupra caruia se exercita actiunea .

Au aflat adevarul subinteles

2)Intrebari:Pe cine? Ce?

A rezolvat problema inclus

3)Termenul regent

Verb tranzitiv am citit,am..

a)I-am

b)Am

c)Iat-o

4) Se exprima prin : substantive in Ac +,- prepozitie

Pronume

Pronume relative

Numeral

BALTAGUL

Nechifor Lipan, cioban in satul Magura Tarcaului pleaca intr-o toamna la Vatra Dornei cu intentia de a cumpura o turma de oi.

Trecand timpul sorocit intoarcerii pe la sfarsitul lui noiembrie, Vitoria, sotia lui N.L. cade la negre banuieli, intarit de visele premunitorii si de alte semen.

Spera insa ca fiul ei Gheorghita (aflat cu oile departe de casa) va adduce vesti bune de la cel plecat .Intoarcerea tanarului in preajma sarbatorilor de iarna ii spulbera sperantele, mai mult de atat ea intelege ca fiul ei nu e destul de matur pentru a pleca singur in cautare, asa ca dupa 12 saptamani de rugaciune, cei doi pleaca in cautare pe urmele celui pierdut pe la inceputul lui martie si merg la Dorna de unde afla ca Nechifor cumparase 300 de oi si vandu-se o parte unor munteni, dar afla ca urmele celor 3 ciobani se pierd intre satele Suha si Sabasa.

Aivi Vitoria afla mai multe si il gaseste pe cainele lui Nechifor, Lupu care ii conduce spre locul unde a fost impins N.L. de cei doi ciobani (Calistrat Bogza si Ilie Cutui).

Fiul lui Nechifor ii da cu baltagul in frunte iar cainele Lupu il sugruma.Inainte sa moara, ucigasul marturiseste fapta sic ere a se inapoia oile stapanilor de drept.

BALTAGUL

Posibile subiecte:
1)Teorie

2)Semnificatia titlului

3)Geneza

4)Structura compozitionala:pe capitole sau momentele subiectului

5)Caracterizarea personajelor

6)Drumul V.L.

7)Demonstratie roman(opera epica)

8)Roman monographic, initiatic, politest si mioritic

9)Moduri de expunere

10)Mesajul romanului

DEFINITIE:

Romanul e specie a genului epic in proza de cea mai mare intindere cu atiune complexa structurata pe mai multe parti sau capitole, actiunea se desfasoara pe mai multe planuri si prezinta conflicte puternice si prezinta o fresca a societatii, oferind o imagine ampla si profunda asupra vietii .

CARACTERISTICI:Apartine genului epic.

Structura compozitionala:

Structurat pe capitole numerotate cu cifre romane, pe planuri care pot fi paralele, uneori se intersecteaza

Timpul si spatiul

Indelungat pana la sute de ani, uneori are valoare simbolica, devine cadru al actiunii(roman de epoca), actiunea se desfasoara fie in mod chronologic fie in timp discontinuu iar spatiul sugereaza conditia sociala a personajelor.

Actiunea este :complicate cu multe personaje, ramificata, gradate sau densa si dinamica.

Personaje :principale, secundare, episodice, individuale, colective, simbolice.

Viziunea autorului asupra operei:

Naratiune de diferite tipuri(colectiva sau subiectiva), interpretarea armonioasa a modurilor de expunere, descrierea cadrului/personajelor si pauza descriptive in descriere e inserata ca o secventa narativa .

Vocea naratorului:

Vocea din text care ii relateaza cititorului actiunea

Nararea la pers. A III-a , autorul aflandu-se deasupra tuturor

Nararea la pers. I - autorul ia parte la actiune si povesteste ceea ce vede, aude lasandu-le sa actioneze singure.