CUM SE COMENTEAZA UN FRAGMENT DE TEXT LITERAR

CUM SE COMENTEAZA UN FRAGMENT DE TEXT LITERAR

Practica ne-a demonstrat ca elevii intampina reale dificultati in interpretarea textului literar, mai ales cand acesta este decupat dintr-un intreg.

imbinand baremul de notare propus de minister cu schema de analiza a unui text literar realizata de teoreticienii literaturii, oferim candidatilor un model adaptat necesitatilor didactice, eficient in comentarea textelor literare. Modelul nu respecta in totalitate modelul existent in manualele de teorie literara (mult prea sofisticat). El a fost adaptat specificului predarii si invatarii literaturii romane in liceu, din ratiuni lesne de inteles: elevul trebuie sa inteleaga exact care sunt etapele analizei de text, ce elemente trebuie sa aiba in vedere pentru a realiza un comentariu la obiect, logic, coerent, .precis si convingator.

Modelul pe care il propunem cuprinde mai multe puncte care trebuie urmarite pentru o tratare completa si competenta a textului.

I. Oricat ar parea de banal sau de scolaresc, este bine ca expunerea
sa inceapa cu o incadrare a fragmentului in opera. Nu este vorba de
o afirmatie de tipul "Fragmentul face parte din', ci de o localizare
a textulur, adica sa se arate din care parte, secventa, tablou, replica,
plan al naratiunii etc. face parte fragmentul. in felul acesta candidatul
demonstreaza o perfecta cunoastere a operei si, de ce nu, isi etaleaza
mai usor cultura.

II.         Conform baremului de evaluare a cunostintelor, candidatul trebuie sa numeasca genul si specia literara, curentul literar in care se incadreaza opera si care este tema operei din care s-a extras citatul.

III. Este de preferat ca, in aceasta parte introductiva, sa se enunte si cateva date de istorie literara, fiind necesare pentru precizarea epocii literare in care a scris autorul, pentru a se releva trasaturile fundamentale ale personalitatii scriitorului in discutie. Trebuie retinute in acest sens acele date care sunt deosebit de importante pentru autor si opera: debut, anul aparitiei operei in discutie etc.

IV. Epuizand aceste date despre opera si autor, candidatul va
proceda la analizarea si comentarea textului, folosind schema propusa
de noi.

Se poate observa ca schema cuprinde sapte niveluri (structuralistii le-au numit "straturi'), care pot fi descoperite in totalitate sau partial in textele care sunt propuse spre analizare.

Nivelul fonetic: candidatul trebuie sa descopere in text ceva
relevant din punct de vedere fonetic: un fonetism popular, prezenta
unor vocale sau consoane care au o anumita functie stilistica etc.

Precizam ca nu trebuie sa fortam interpretarile si, de dragul schemei, sa ,.inventam' elemente semnificative, inexistente de fapt in text, care sa dea impresia de comentare ampla a textului. Cele sapte puncte de vedere sau niveluri pot exista in text, dar exista autori si texte in analiza carora sunt semnificative doua sau trei perspective. Totusi, sa nu exageram!

Nivelul gramatical: daca este cazul, se dirijeaza pasii spre relevarea unor elemente de morfologie sau de sintaxa care pot demonstra ca textul capata valoare estetica, ca autorul a actionat deliberat la acest nivel pentru a obtine un anume efect estetic.

Nivelul vocabularului este de obicei foarte bine reprezentat in textele care s-au studiat in cei patru ani de liceu. Comentatorul are de cautat arhaisme, regionalisme, neologisme, elemente de argou sau de jargon; dar, dupa descoperirea lor, trebuie demonstrat de ce apar in text sau, mai precis, care este intentia estetica a autorului. Trebuie sa se demonstreze, de asemenea, ca stilul unui autor determina originalitatea si autenticitatea operei.

Nivelul figurilor de stil (epitete, comparatii, metafore etc.) trebuie sa ocupe spatiul cel mai mare al analizei facute de candidat. Evident ca un prim pas ii reprezinta descoperirea lor in text, dupa care urmeaza decodarea lor, adica interpretarea fiecarei figuri de stil pentru a se evidentia functia lor, contributia lor la valoarea estetica a textului.

Cealalta perspectiva, cea a imaginilor poetice, presupune o corelare intre elementele gramaticale, lexicale si figurile de stil pentru ca imaginile vizuale, auditive, dinamice, olfactive etc. sunt facute perceptibile, puse in evidenta folosindu-se diverse vocabule, sintagme, constructii gramaticale, anumite figuri de stil. Demonstratia trebuie sa se bazeze pe conexiunile intre imagini si intre acestea si "suportul' lor stilistic, gramatical etc.

si 7) Ultimele doua niveluri, cele referitoare la raportul opera-realitate si la atitudinea autorului fata de tema abordata, pun accentul pe mesajul operei. Se poate lua in discutie modul in care autorul reuseste sa transfigureze realitatea sau se pot enunta planurile de idei continute in fragment sau in opera.

De asemenea, este importanta si pozitia poetului, scriitorului fata de ideile exprimate, la fel raportul autorului cu cele narate, povestite, in cazul in care se propune spre comentare un text epic.

Raportul opera-realitate poate avea in vedere si disocierea intre real-imaginar sau dintre proiectia terestra (umana, profana) si proiectia cosmica (divina, sacra).

Schema pe care o propunem nu obliga la o incorsetare in niste norme riguros sau drastic stabilite. Ea este flexibila, nu trebuie neaparat respectata ordinea propusa de noi a nivelurilor, putandu-se incepe cu oricare dintre cele enuntate. Ele au o ordine logica, insa aceasta ordine nu este obligatorie, rigida; ea lasa candidatului suficienta libertate in expunere si in interpretare.

De fapt, propunerea noastra are un singur scop, acela de a ordona, de a dirija logic si coerent discursul candidatului in analiza unui anume text (de poezie, proza, teatru).

O ultima recomandare: atunci cand este cazul, mai ales cand sunt prezentate datele de istorie literara, sa fie citate - in sprijinul ideilor enuntate - si afirmatii fundamentale ale criticilor si istoricilor literari importanti.

Schema-cadru pentru analiza unui text literar

I. incadrarea citatului (fragmentului) in opera ("localizarea' fragmentului in structura operei);

II.    incadrarea operei intr-un gen literar, o specie literara, un curent literar si analiza tematicii acesteia;

III.Cateva date de istorie literara (cu citate din cei mai importanti critici care au scris despre autor, opera);

IV.   Analiza textului propriu-zis, dupa schema urmatoare:

I. Nivelul fonetic

II. Nivelul gramatical (morfologic, sintactic)

III. Nivelul vocabularului (arhaisme, neologisme,
. regionalisme, argou, jargon)

IV. Nivelul figurilor de stil (metafore, comparatii, epitete etc.)

V. Nivelul imaginilor poetice (vizuale, auditive, olfactive, dinamice etc.)

VI. Nivelul raportului opera-realitate

VII. Nivelul atitudinii autorului fata de tema.
Observatie: De obicei, analiza se face in ordinea 1,2,,7. Anumite

niveluri nu sunt, uneori, semnificative, deci se trece peste ele. Nici ordinea nu este obligatorie. Important e sa se faca conexiuni intre diversele niveluri analizate. Toate nivelurile actioneaza simultan asupra cititorului, creand efectul estetic.