Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman studiat (de dupa al doilea razboi mondial)

Romanul "Morometii" de Marin Preda (aparut in doua volume, in 1955 si 1967) constituie o opera de referinta nu numai in proza autorului, ci si in intreaga noastra literatura de inspiratie rurala. Tema abordata in romanul "Morometii" este satul si taranul. Marin Preda prezinta viata din satul romanesc din campia Dunarii, aflat la rascrucea istoriei, intre regimurile politice capitalist si socialist. In centrul romanului sta Ilie Moromete - taranul care priveste modul sau de viata ca pe singurul posibil.

Perspectiva heterodiegetica si extradiegetica a naratorului obiectiv este completata in aceasta opera de cea a personajelor reflectori si informatori. Din prima categorie fac parte Ilie Moromete (in primul volum) si Niculae Moromete (in cel de-al doilea). Ilie este personaj-reflector deoarece interpreteaza realitatea bruta in raport cu propria constiinta. Modul sau de a vedea lumea este redat adesea prin monolog interior care este si o forma de introspectie. Printre personajele-informatori se numara Parizianu, care povesteste despre vizita lui Ilie la fiii sai, la Bucuresti.

Ilie Moromete intruchipeaza cu obiectivitate o tipologie. Originalitatea tipului de taran creat de Marin Preda este realizata pornind de la atitudinea fata de pamant: spre deosebire de taranul lui Rebreanu, dornic de a dobandi pamant pentru demnitate sociala, pentru Moromete posesiunea este doar garantia unitatii familiei. El este pastratorul neclintit al valorilor patriarhale, taranul "filozof", convins de importanta existentei sale.

Fata de familie, el are o atitudine dominatoare. Intre ai sai este un stapan

feudal la scara mica. Imparte, mediaza, decide astfel incat pozitia sa sa ramana ferma.

Ilie Moromete se dovedeste un membru activ al comunitatii. In cadrul acesteia, la diferite niveluri, joaca mai evident sau mai estompat rolul de "centrum mundi". Astfel, la fieraria lui Iocan, el este cel care citeste ziarul si face comentariile cele mai consistente si ironice.

Mijloace de construire a personajului Marin Preda isi modeleaza personajul prin caracterizare directa, indirecta, autocaracterizare si caracterizare de catre alte personaje.

Direct, autorul prezinta varsta lui Moromete, aflat la a doua casnicie: "acum avea acea varsta intre tinerete si batranete, cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva"; "Era cu zece ani mai mare decat Catrina (contingent '911, facuse razboiul)". Autocaracterizandu-se, Ilie Moromete insista asupra verticalitatii sale si a modului de gandire traditionalist, neinfluentabil: "eu totdeauna am dus o viata independenta"

Caracterizarea de alte personaje se poate exemplifica prin opinia Mariei, sora lui Moromete, care le inoculeaza nepotilor ideea ca tatal lor este unul denaturat, profitant, care ii exploateaza pentru a face zestre fiicelor din a doua casatorie: "Te-a imbrobodit alde tac-tau , sa stai si sa muncesti pentru copiii lui, sa-ti iasa sufletul!"

Prezentare argumentata de trasaturi Cea mai mare parte a trasaturilor lui Ilie Moromete sunt construite indirect, prin reliefarea gandurilor, actiunilor sau atitudinilor sale.

Personaj complex, Ilie Moromete are mai multe "masti". Un element prin care personajul se dezvaluie este tonalitatea vocii. Astfel, el are mai multe "glasuri": cand "puternic si amenintator, facandu-i pe toti sa tresara de teama", cand "un glas schimbat si necunoscut", fals, ironic.

Marin Preda creeaza un personaj de o inteligenta iesita din comun. Simtind nevoia hranei spirituale, taranul filozof cu fire reflexiva citeste ziarele in fiecare duminica, impreuna cu alti sateni, in Poiana lui Iocan. Aici el incearca sa clarifice ideile din articolele publicate, sa descifreze sensurile profunde ale politicii vremii. Cand se schimba regimul politic, Moromete prevede inaintea multora ca taranii vor ramane fara pamant.

Fire autoritara, Ilie Moromete este cel la care membrii familiei fac apel pentru rezolvarea conflictelor aparute. Inca de la inceputul romanului este prezentat ca "stand deasupra tuturor" si stapanind "cu privirea pe. fiecare". Pentru ca isi iubeste copiii, el face eforturi mari sa stranga banii necesari aducerii de la Bucuresti a fiilor din prima casatorie, care fugisera indemnati de Guica.

Disimularea este o trasatura definitorie a lui Moromete. Scena dintre el si Tudor Balosu este semnificativa. La intrebarea vecinului daca s-a hotarat sa-i vanda salcamul, Moromete se gandeste ca acest lucru este posibil, dar se comporta ca si cum aspectul nu l-ar interesa.

La fel, afland ca Paraschiv si Nila vor sa fuga de acasa, Moromete reuseste sa-si ascunda gandurile care il framanta.

Ironic fiind, Moromete nu pierde nici o ocazie de a se adresa caustic copiilor sai cand considera ca acestia incearca sa fuga de munca.

Personajul central este si un fin observator. "Tatal - noteaza naratorul - avea ciudatul dar de a vedea lucrurile care lor le scapau, pe care nu le vedeau".

Om al pamantului si al satului traditional, Ilie Moromete este considerat unanim de exegeti (specialisti) drept cel mai complex tip de taran din literatura romana prin adancimea si frumusetea spiritului sau.