Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat

Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat

"Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga este o opera epica in proza, un basm cult original, publicat in "Convorbiri literare" in august 1877. Potrivit unei statistici din 1964, povestea a fost tradusa in nu mai putin de 26 de limbi.

In functie de participarea lor la momentele actiunii, personajele din aceasta opera pot fi clasificate astfel: principale, care participa la toate momentele actiunii (fiul cel mic al craiului, alias Harap-Alb), secundare, care apar in o buna parte din actiune (Spanul, apare in trei din cele cinci momente ale subiectului - partial in desfasurarea actiunii, in punctul culminant si deznodamant) si episodice (craiul, tatal lui Harap-Alb, fetele lui Verde imparat etc. ).

In functie de comportamentul lor, personajele pot fi clasificate in pozitive si negative. Din prima categorie fac parte Sfanta Duminica, fetele lui Verde imparat, iar din cea de-a doua Spanul si, intru catva, imparatul Ros).

In functie de relatia cu personajul principal celelalte pot fi impartite in antagoniste, ajutoare si donatoare.

Spanul face parte din prima categorie. El se opune idealurilor lui Harap-Alb.

Calul este un ajutor, un prieten de nadejde al lui Harap-Alb. Potrivit criticului George Calinescu, mitologia hipica este in relatie cu spatiul, deci cu el se rezolva problema distantelor colosale. Calul vorbeste ca oamenii si apartine vietii materiale a poporului nostru. Din aceeasi categorie fac parte si cei cinci prieteni fabulosi pe care si-i face Harap-Alb.

Dintre donatori, poate fi mentionata craiasa furnicilor, care ii da lui Harap-Alb o aripioara pentru a o putea chema.

In timp ce in basmul popular accentul cade asupra actiunii, in cel cult locul central este ocupat de personaje bine individualizate. De exemplu, Gerila "avea niste urechi clapauge si niste buzoaie groase". Individualizarea actantilor nu este insa o virtute a creatiilor fantastice populare: de exemplu, despre personajele din "Praslea cel Voinic" nu se stie cum arata.

Actiunea are specific folcloric, cu motive si eroi desprinsi parca din galeria truditorilor humulesteni. Ca si "Amintiri din copilarie", care, sub aparenta evolutiei lui Nica, evidentiaza devenirea "copilului universal", "Povestea lui Harap-Alb" il defineste pe tanarul taran in formare. Evolutia sa este prezentata prin motivul calatoriei. El va invata sa se descurce in viata, sa deosebeasca binele de rau, si sa se comporte adecvat in diferite situatii. Isi va face prieteni care il vor ajuta sau carora le va sari in ajutor. La capatul drumului parcurs el trebuie sa reuseasca sa-si intemeieze o familie.

Celelalte personaje sunt, de asemenea, reprezentari ale taranului roman.

Craiul este un satean in ipostaza pedagogica; imparatul Ros il intruchipeaza pe omul "alunecos", nevoit sa recurga la tot felul de tertipuri pentru a alege cea mai buna candidatura pentru fata sa. Aceasta, dupa cum afirma naratorul, este "o zgatie de fata". Tanara, ca orice adolescenta dornica sa atraga atentia, creeaza in jurul ei o aura de mister prin farmecele pe care le face; Spanul este personajul negativ al comunitatii satesti, omul lipsit de scrupule.

Dupa cum se poate observa, personajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice. Autorul acestui basm cult trateaza intr-o maniera fantastica aspecte realiste. Dincolo de firul epic, deghizat in "tarania" sa, marele scriitor Ion Creanga foloseste magia cuvantului asemenea unui muzician travestit in scripcar.