DAREA DE SEAMA

* textul cu destinatie oficiala sau stiintifica care prezinta o activitate desfasurata anterior precizand etapele desfasurarii acesteia, consemnand obiectivele, actiunile concrete, metodele folosite, aspectele specifice remarcate cu aceasta ocazie, eventual, propuneri pentru alte actiuni asemanatoare etc.

Darea de seama este o modalitate de lucru specifica unei game largi de activitati, fiind structurata in mod specific pentru fiecare activitate :

- dare de seama contabila

- dare de seama statistica

- dare de seama de lucru

- dare de seama de misiune

- dare de seama de ancheta

- dare de seama de cercetare stiintifica

Darea de seama de cercetare stiintifica este, prin modul de structurare o compozitie cu individualitate distincta. Aceasta face parte din compozitiile analitice pe baza de text stiintific si vom reveni asupra ei in modulul "C" al prezentei lucrari.

Caracteristicile "Darii de seama asupra activitatii" ( de lucru) :

- introducere : enunta tipul activitatii si rezuma continutul ei, perioada la care se refera, autorul (autorii) textului, conditiile de desfasurare a activitatii

- cuprinsul : obiectivele, actiunile, metodele, aspecte pozitive si negative, exemple, cauzele deficientelor

- incheiere : prezinta o apreciere conclusiva asupra activitatii, propuneri de perspectiva si cu tinta imediata.

Darea de seama este un document obiectiv asupra unei activitati de grup care informeaza un colectiv mai larg asupra progreselor unei actiuni sau a finalizarii actiunii facand posibila proiectarea unei activitati mai complexe in cadrul unui program.

VARIANTA :

Dare de seama

privind desfasurarea activitatii grupei de speologi amatori in perioada 20 iulie - 30 august 2000 la Pestera Ursilor din Muntii Retezat

Prezenta dare de seama, alcatuita de membrii grupului de speologi amatori participanti la expeditia din intervalul 10 iulie-30 august a.c. evidentiaza problemele cu care s-a confruntat grupa si principalele repere ale activitatii in perioada precizata, conform graficului stabilit. Scopul expeditiei a fost stabilirea posibilitatii ca aceasta pestera sa fie amenajata pentru turismul montan, conditiile si etapele, valoarea investitiei si perioada de amortizare a cheltuielilor necesare.

Alegerea membrilor s-a realizat pe baza de voluntariat iar in verificarea aptitudinilor s-au avut in vedere normele stabilite de specialisti. Primele douasprezece zile a avut loc instruirea celor zece membri iar in ziua a unsprezecea s-a desfasurat testul de cunostinte ( fiecare membru avand sarcini stiintifice precise) si testul de rezistenta fizica precum si controlul medical. Ca urmare a rezultatelor finale, opt candidati au format echipa expeditiei. In saptamana ramasa pana la data plecarii, au avut loc : prezentarea traseelor, echiparea, aprovizionarea si stabilirea rolului fiecarui membru in echipa.

S-au respectat in toate aceste activitati recomandarile speologilor profesionisti si normele de organizare si desfasurare precizate prin Regulamentul de functionare a grupelor de speologi amatori.

Traseul pana la locul de studiu a fost parcurs conform programului, cu mijloacele de transport ale Institutului de speologie si mijloace inchiriate din sat.

Intrarea in pestera, stabilirea traseelor din interior si a ritmului de cercetare s-au stabilit prin negociere, la fata locului, avandu-se in vedere obiectivele fiecarui membru si al echipei.

La sfarsitul fiecarei zile s-au sustinut scurte rapoarte si s-au consemnat in jurnalul expeditiei rezultatele concrete ale cercetarilor. Aceste rezultate sunt consemnate si pot fi studiate integral sau selectiv de catre cei interesati.

Metodele folosite au fost : prelevarea de roci si analizarea stabilitatii acestora in raport cu masele mari de piatra, analiza umiditatii si densitatii aerului, verificarea gradului de periculozitate al ascensiunii pe blocurile de piatra care obtureaza partial, din loc in loc, pestera, stabilitatea terenului s.a.

Concluziile stabilite de colectiv au confirmat ca Pestera Ursilor, formatiune geologica la fel de veche ca si alte pesteri din zona, desi mai putin spectaculoasa avand numai doua nivele din care unul inundat mai tot timpul anului poate fi amenajata pentru turismul montan avandu-se posibilitatea marcarii traseului turistic si chiar a electrificarii ei pe cea mai mare portiune ( cca. 2300 m.).

Analiza conditiilor de amenajare si a costurilor acestei investitii, anexata acestei dari de seama, demonstreaza faptul ca sumele necesare s-ar putea amortiza in urmatorii zece ani in situatia unei publicitati sustinute si daca simultan cu amenajarea obiectivului se are in vedere si asfaltarea drumului de cca. 1500 m pana la gura pesterii.

In numele echipei de speologi amatori,

Ionel Stamate