Dictionar de sinonime - litera I

Dictionar de sinonime - litera I - esinonime.com

iarba-tnului s. v. URECHELNITA.

iarba-ntului s. v. VERIGEL.

iarba urechii s. v. RUJA. URECHELNITA.

iarba-rsului s. v. PIEDICUTA.

iarbavatamatrii s. v. GHIMPARITA.

iarba-vantului s. v. CATUSNICA. DEDI TEL. IARBA-CAINELUI. IARBA-CAMPU-LUI. OBSIGA. PIR-DE-TELINA. PIR-GROS. SECAREA. STELITA. VERIGEL.

iarba-vrajito rei s. v. TILISCA.

iarba-zgibei s. v. ZGRABUNTICA.

iarba-zgaibii s v. SPANAC-PORCESC.

IARBA s. (BOT.) iarba-broastei (Hydrocha-ris morsus-ranae) - (reg.) limba-brostei, mus-catul-brostelor; iarba-canarasului (Phalaris canariensis) = (reg.) mei lng, meiul canri lor ; iarba-ciutei (Doroicum austriacum) - (reg.) iarba-capriorei, iarba-lpului; iara-cinelui (Cgnodon dactylon) - pir-de-telina, pir-gros, (reg.) costri, curcubeu, pirau, iarba-vantului, iarba-cainesca ; iarba-cimpului (Agros-tis alba sau stolonifera) - (reg.) pais, iarba-vantului ; iarba-fiarelor (Cgnanchum vinceto-xicum) -= (reg.) brilionca, randunta ; iarba-gaii (Picris hieracioides) = (reg.) amarta ; iarba-osului (Helianthemum chamaecistus, vulgare etc.) (reg.) ferastrau, malai, ruja ; iarba-s f lutului-Ioan (Salvia sclarea) = (reg.) serli ; iarba-sarpelui = a) (Yeronica latifolia) (reg.) soparlta, ventrilca ; b) (Echium vulgare) (rar) viperna, (reg.) ochiul-mtei iarba-alba (Phalaris arundinacea) = (reg.) ierbalta, panglici (pi.), panglicta, iarba-boirului, iar-ba-ereta ; iarba-de-lingoare (Lysimachia punctata) (reg.) galbenele (pi.), floare-de-lin-gore, marul-ccului, radacina-de-lingore iarba-de-mare = zegras; iarba-de-ureche (Se-■dum maximum) = (reg.) olisa, verzisora, iarba-grsa; iarba-dulce (Polypodium vulgare) = (reg.) spasul-drcului; iarba-grasa (Porlulaca oleracca) - (reg.) grsita, porcina, iarba-de-gradna ; iarba-mare = a) (Inula helenium) (reg.) oman, toie ; b) (Stellaria holos-tea) (reg.) coada-de-gana; iarba-puturoasa (Bifora radians) = puciogna, (reg.) scarisr, buruiana-puciosa, buruiana-puturosa; iar-ba-rosie = a) (Polygonum persicaria) (reg.) iarba-pricelui; b) (Bidens cernuus) (reg.) carligiora ; iarba-usturoasa (Teucrium scor-dium) = (reg.) dumbt, usturoi-de-lc

iarba-amra s. v. GRANAT. SCHINEL. SPILCUTA.

iarba-spra s. v. TAPOSICA.

iarba-balosa s. v. TATANEASA.

iarba-barbosa s. v. COSTREI. PELINA-RITA.

iarba-cainesca s. v. BUCATEL. IARBA-CAINELUI. PIR-DE TELINA. PIR GROS

iarba-creta s. v. GRANAT LARBA ALBA IZMA CREATA. MENTA CREATA. SPILCUTA.

iarba-de-bo le s. v USTUROITA

iarba de-bou salbatica s v MIRUTA.

iarbadecle s. v. PATLAGINA.

iarbadecositr s. v BARBA URSULUI. COADA CALULUI. PIPIRIG

iarba-dc-curatnle s. v CUCURIG.

iarba-de-crca s. v. FIEREA PAMANTULUI. FUMARITA. POTROACA. TINTAURA.

iarba-de-dt s. v. TALPA GASTEL

iarba-dedurri s. v. COADA-COCOSULUI.

iarba (ie friguri s. v. FIEREA-PAMANTULUI. POTROACA. TRAISTA-CIOBANU LUI. TINTAURA

iarba-de-gradna s. v. IARBA GRASA.

iarba de greutate s. v. SUL IMAN.

iarba-de-lingo re s. v. USTUROITA.

iarba-de-negi s. v. ROSTOPASCA.

iarba-dengi s. v. ROSTOPASCA.

iarba-de-orblt s. v. ORBALT. STEVIE.

iarba-depasari s. v. RACOVINA.

iarba-de-pe-marginea-cail s. v. TIMOFTICA

iarba-de-perina s. v. FLOARE-DE-PERINA.

iarbade-pitra s v. SULFINA.

iarba(depsca) s. v. PRAF DE PUSCA PULBERE.

iarba-de-rna s. v. VINDECEA.

iarba-de-sapn s. v. CIUIN. ODAGACI. SAPUNARITA.

iarba-de-sopont s. v. CIUIN. ODAGACI. SAPUNARITA.

iarba-de-stranutt s. v. ROTOTELE-ALBE

iarba-de-soldina s. v. SOALDINA.

iarba-de-urche s. v. URECHELNITA.

iarba-de-vtam s. v. VATAMATOARE.

iarba-de-vatamatra s. v. VATAMATOARE.

iarba-de-zgiba s. v. ZGRABUNTICA.

iarba-dlce s. v. FERE GUTA. LEMN-DUL-CE. ROURICA.

iarba locosa s. v. CATUSNICA. TALPA GASTEL

irba-ghimposa s. v. COSTREI. GHIMPARITA.

iarba-grsa s. v. AGURIJOARA. BRANCA. IARBA-DE-URECHE. PORTULACA. URECHELNITA.

iarba-gra'sa-de-gradiia s. v. PATLAGINA.

iarba-ite s v DINTELE-DRACULUI. RACULET.

iarba-inainta s. v. SPANACUL-CIOBANI-LOR.

iarba-lta s. v. IRIS. STANJEN. STANJE NEL.

iarbalnga s. v. PAIUS.

iarba-mre s. v. GRANAT. PATLAGINA. SPILCUTA.

iarba-mirositore s. v. VITELAR.

iarbamole s. v. STELUTA.

iarba-negra s. v. BUBERIC. BUSUIOC-DE-CAMP. BUSUIOC-ROSU. BUSUIOC-SALBATIC. SOPARLAITA. SOPARLITA TATANEASA.

iarba porcesca s. v. BURUIANA POR-CEASCA.

iarba rsie s. v. DENTITA. DINTELE DRACULUI. RACULET. SLABANOG TRES TIE DE-CAMP.

larba-rosiora s. v. MILITEA.

iarbasarca s. v. SPARCET

iarba-sarta s. v. BRANCA. CIURLAN SALCICORN SARICICA.

iarba-sfi'nta s. v. LEMNUL-MAICII-DOM NULUI

iarba-sterpa s. v SPANZ.

iarba-stranutatore s. v. SPANZ.

iarba-serpesca s. v. CUCURIG. SPANZ.

iarba-trei-rai s. v. POPILNIC.

iarbavoinicesca s. v. VARGA-CIOBANU LUI.

IARMAROC s. bilei, targ, (pop.) dragica, (inv.) zbor.

iasc s v INTERDICTIE. INTERZICERE. PROHIBIRE. PROHIBITIE.

IASCA s. (BOT.; Fomes igniarius) (Munt.) bbita, (Mold.) bacale, (Transilv.) copita.

iasae s. v. RISCA.

iatac s. v. CAMERA DE CULCARE. DORMITOR. PAT.

IATA interj, uite !, vezi I, (pop.) ia !, iaca !, ian !, (inv. si reg.) ni !, (Mold. si Bucov.) nga ! (~ !, se apropie de noi.)

iavs adv. v AGALE. ALENE. BINISOR. DOMOL. INCET. INCETINEL. INCETISOR. LIN. LINISTIT. USUREL.

IAZ s. 1. helesteu, (reg.) rmnic, (inv.) pes-cuna. (~ cu mult peste.) (reg.) ierga. (~ la moara.)

iaz s. v. STAVILA. STAVILAR. ZAGAZ.

izma s. v. APARITIE. ARATARE. DUH. FANTASMA. FANTOMA. NALUCA. NALUCIRE. NAZARIRE. SPECTRU. SPIRIT. STAFIE. STRIGOI. UMBRA. VEDENIE. VIZIUNE.

ibnca s. v. CIOLTAR. SABRACA. VALTRAP.

boste s. v. AMOR. DRAGOSTE. IUBIRE.

ibovnic s. v. AMANT. CONCUBIN. IUBIT. PRIETEN.

ibovnica s. v. AMANTA. CONCUBINA. IUBITA. PRIETENA.

ibz s. v. SOC.

IC s. pana, (reg.) nada, pens, (Maram.) cui, (Ban.) gavzd, (Transilv. si Ban.) tinta. (~ de despicat lemne.)

ICHI s. (Mold.) tap. (~ folosit la jocul de arsice.)

ici adv. v. AICI.

iciogln s. v. COPIL DE CASA. PAJ

ICNEALA s. icnet, icnire, icnitura.

CNET s. icneala, icnire, icnitura.

ICN vb. (reg.) a hacai. (~ clnd vomita.)

ICNRE s. 1. icneala, icnet, icnitura. opinteala, opintire, sfortare.

ICNITURA s. icneala, icnet, icnire.

ICOANA s. (BIS.) (inv.) semn. (~ reprezen-tlnd divinitatea.)

icoana s. v. IMAGINE. INFATISARE.

REPREZENTARE. VIZIUNE.

iconobret s. v. ICONOCLAST.

ICONOCLAST s. (BIS.) (inv.) iconobret.

ICONOSTAS s. (BIS.) 1 catapeteasma_> tampla, (pop.) perete, (inv. si reg.) praznicr, (Transilv.) fruntr. (~ In bisericile ortodoxe.) (inv.) proschinitr. (~ este un fel de pupitru pe care se pune o icoana In biserica.)

ICOSR s. irmilic. (~ era o moneda turceasca. )

icra s. v. PULPA

ICTER s. (MED.) galbinare, hepatita, (pop.) galbenela.

CTUS s. (MED.) 1 soc. iclus apoplectic = apoplexie, (pop.) atac, dambla, (inv. si reg.) catari,^ (reg.) slag, (prin Transilv.) guta.

IDEAL adj. 1 desavarsit, exceptional, extraordinar, formidabil, magistral, minunat, perfect, splendid, sublim, superb, (inv.) savir-st. (O interpretare ~.) platonic, pur. (7)ra-goste ~.) 3 imaterial, spiritual. (Elemente materiale si ~.) (FILOZ.) mintal, subiectiv

IDEALITATE s. imaterialitate, spiritualitate. (~ unui element.)

IDEALIZA vb. a infrumuseta, a poetiza. (A ~ realitatea.)

IDEALIZARE s. infrumusetare, poetizare. (~ realitatii.)

IDEE s. 1.(FILOZ) noema. 2.(LOG.) concept, notiune. (~ de "bine'.) . conceptie, convingere, gand, judecata, opinie, orientare, parere, principiu, vedere, viziune, (livr.) convictiune (Are niste ~ sanatoase.) credinta, judecata, opinie, parere. (Dupa ~ mea) 5 consideratie, considerent, constatare, observare, observatie, opinie, parere, reflectie, reflexie, remarca. (Citeva ~ asupra) 6 calcul, gand, intentie, plan, proiect, socoteala, (inv si reg.) propus, (inv.) cuget, duh, prpozit, savarst, socotinta, (fam.) combinatie. (Nu si-a putui realiza ~ ile. ) (MED.) idee fixa = manie, monomanie, obsesie, psihoza.

IDENTIC adj., adv. 1. adj. conform. (Copie ~ cu originalul.) adv. absolut, aidoma, aievea, asemenea, chiar, deopotriva, exact, intocmai, (inv. si pop.) asjderea, (Mold. si Bucov.) listai, (prin Bucov.) prici, (Transilv.) tstas, (prin nord-estul Olt.) tixl m, (inv.) atcma, tij, tocmai. (Este ~ cu tata-sau.) 3. adj. sinonim, sinonimic. (Sensuri ale unor cuvinte ~.)

IDENTIFICA vb. a cunoaste, a recunoaste, a sti. (Cum 11 poti ~ ?)

IDENTIFICARE s. recunoastere. (~ unui infractor.)

IDENTIFICAT adj. recunoscut. (Hot ~.)

IDENTITATE s. 1 (livr.) consimilitdine (~ unor elemente.) conformitate, unitate. (~ de opinii.)

IDEOLOG s. teoretician. (~ al unui partid.)

IDALA s. (LIT.) bucolica, egloga. (O ~ de Vcrgiliu.)

IDILIC adj. bucolic, pastoral, pastoresc. (Poem ~.)

idiom s. v DIALECT. GRAI. LIMBA.

IDIOT adj., s. l adj., s.(MED.) cretin, imbecil, tampit, (rar) tamp, (prin Transilv., Mold. si Bucov.) mut. (Om ~.) adj. stupid, tampit. (O gluma ~.)

IDIOTIZ vb. (MED.) a (se) cretiniza, a (se) idioti, a (se) imbeciliza, a (se) prosti, a (se) tampi.

IDIOTENIE s. 1 (MED.) cretinism, idiotie, imbecilitate, tampeala, tampenie, (rar) tampe, tampme. dobitocie, idiotie, imbecilitate, ineptie, neghiobie, nerozie, prostie, stupidi-

ate, stupizenie, tampenie, (inv.) prostatice. (A spus o mare ~.)

IDIOTI vb. (MED.) a (se) cretiniza, a (se) idiotiza, a (se) imbeciliza, a (se) prosti, a (se) tampi

IDIOTE s. 1- (MED.) cretinism, idiotenie, imbecilitate, tampeala, tampenie, (rar) tampe, tampme. . dobitocie, idiotenie, imbecilitate, ineptie, neghiobie, nerozie, prostie, stupiditate, stupizenie, tampenie, (inv ) prostatice. (A spus o mare ~ .)

DOL s. (BIS.) divinitate, dumnezeu, zeitate, zeu, (inv.) bolovan, boz, chip, faptura, simulacru, zan. (Anticii se inchinau la ~ i.)

idol s. v. AGHIUTA. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.

IDOLATRIE s. adoratie, veneratie. (Simte pentru ea o adevarata ~.)

IDOLATRIZA vb. a adora, a diviniza, a venera, (inv.) a cinsti, a slavi. (Isi ~ sotia.)

IDOLATRIZARE s. adorare, divinizare, venerare. (~ cuiva.)

IDOLATRIZAT adj. adorat, divinizat, venerat, (inv.) cinstit. (Persoana ~.)

IDOLATRU adj., s. (BIS.) pagan, politeist, (inv.) idoloslugs, idoloslujbnic.

idlnita s. v. CAPISTE.

idoloslugs adj., s. v. IDOLATRU. PAGAN. POLITEIST.

idoloslujbnic adj., s. v. IDOLATRU. PAGAN. POLITEIST.

E s. (Ban., Transilv. si Maram.) spacl. (Poarta fota si ~ inflorata.)

ie s. v. CHISITA.

iedera s. v. SMIRDAR.

IEDISR s. (ZOOL.) iedulct, iedut.

IEDULT s. (ZOOL.) iedisor, iedut.

IEDUT s. (ZOOL.) iedisor, iedulet.

IEFTIN adj. avantajos, convenabil, jos, mic, scazut, (Transilv si Ban.) lesne. (Preturi ~.)

ieftin adj. v BANAL. COMUN. NEORIGINAL.

IEFTINI vb. a (se) micsora, a (se) reduce, a scadea. (S-au ~ preturile la)

IEF'1 INRE s. micsorare, reducere, scadere. (~ preturilor.)

llcov n s. v. PESCARUS.

IELE s. pi. (MITOL. POP.) (pop.) dansele (pi. art.), dragice (pi.), frumoase (pi.), milostive (pi.), mndre (pi.), puternice (pi.), rusalii (pi.), sanzinc (pi.), soimne (pi.), soimarte (pi.), vintose (pi.), (reg.) nagode (pi.), samovle (pi.), sfinte (pi.), (Ban. si Olt.) milostvnice (pi.), (prin Ban.) miluite (pi.)-

IENUPAR s. (BOT.; Junipcrus communis) jneapan, (reg.) archs, cetina, (prin Transilv.) ijradisr, (Mold.) tamair, (Ban. si Transilv.) turtei, (inv.) archi't.

IEPURR s. (ORNIT.; Aquila chrysatos) acvila, pajura, (reg.) cira, hola, ortn, uli-gie, vultn, vultur, zgrptor, zgriptoroica.

IEPURE s. (ZOOL.; Lepus europaeus) (reg.) sosi, (glumet) urecheat

iepurl s. v. SPARANGHEL.

IERARH s. (BIS.) arhiereu, (rar) arhipastr, (inv.) sfettel. (Episcopul intra In categoria ~ Hor.)

IERARHE s. nivel, rang, scara, stare, strat, treapta. (~ sociala.)

IERARHIZA vb. a clasifica. (A ~ elevii in ordinea mediilor.)

IERARHIZARE s. clasificare. (~ elevilor In ordinea mediilor.)

IERBAR s. (ANAT.) burduhan, rumen. (In ~ se inmagazineaza si se macereaza alimentele, la animalele rumegatoare.)

ierbalta s. v. IARBA-LBA.

ierbart s. v. IMAS. IZLAZ. PASUNE.

IERBOS adj. erbacee. (Planta ~.)

IERBULTA s. (BOT.) ierbusoara, ierbuta.

IERBUSORA s. (BOT.) ierb'ulita, ierbuta.

IERBUTA s. (BOT.) ierbulita, ierbusoara.

iernre s. v. IERNAT.

IERNAT s. (rar) iernre, (pop.) iernatic. (~ oilor.)

iernatic s. v. IERNAT.

IERTA vb. 1. a absolvi, a cruta, a scuti, (inv.) a milui, a pardona, a slobozi. (A ~ de o pedeapsa, de o obligatie.) (BIS.) a dezlega. (Preotul 11 ~ de pacate.) (reg.) a ingadui, (inv.) a lasa, a sterge, a trece. (A ~ pacatele, faradelegile cuiva.) a scuza. (Va rog sa ma ~ pentru o clipa.)

ierta vb. v. ELIBERA. LIBERA SALVA. SCAPA. SCOATE.

IERTARE s., interj. 1. s. absolvire, crutare, scutire. (~ cuiva de o pedeapsa, de o obligatie.) s. (BIS.) dezlegare, pocainta, (inv.) pocainie (~ de pacate.) s. scuza, (pop.) iertaciune, (inv.) pardon. (A cere ~.) 4 s. indulgenta, indurare, ingaduinta, milostivire, (livr.) clementa. (Cere cu umilinta ~.) 3 interj. indurare !, (inv.) aman !

iertaciune s. v. IERTARE. SCUZA

IERTATOR adj. indulgent, indurator, ingaduitor, milostiv, (livr.) clement. (Om lesne ~.)

ierga s. v. IAZ.

IERUNCA s. (ORNIT.; Tetrastes bonasia) gainusa, (reg.) alunr, bradiora, bradisora, iersca, gainuta-rsie, gotca-rsie, (Transilv.) pasare imparateasca.

iersca s. v. GAINUSA. IERUNCA.

IESLE s. (reg.) corlta. (~ pentru vite.)

iest adj. v. ACEST.

IESI interj, afara !, mars !, pleaca !

IES vb. 1 a merge, (inv. si pop.) a purcede. (Sa ~ putin in gradina.) . a se elibera, a se libera, a scapa. (A ~ din inchisoare.) . a ajunge, a da. (Drumul ~ in sat.) . a germina, a incolti, a miji, a rasari. (A ~ griul.) 5. a aparea, a se arata, a se ivi. (A ~ iarba.) 6. a-i aparea, a i da. (Copacului li ~ frunzele.)

. a tasni. (Petrolul ~ cu putere din pamint.)

8 a se naste, a proveni. (Ce ~ din pisica soareci manlnca.) 9 (FIZIOL.) a defeca, (pop.) a se caca, a se cufuri, a se scirnavi, a se sparcai, (reg.) a se spurca. 1 . (FIZIOL.) a (se) urina, (pop.) a se pisa. 11. a ajunge, a deveni. (A ~ doctor.) 1 . a aparea, a se publica, a se tipari. (A ~ un nou tom din dictionar.) 13. a se deco-

Iora, a se spalaci, (reg.) a se serbezi, a se spala-toci. (Tesatura s-a rarit si a ~ la spalat.) a se ispravi, a se afirsi, a se termina. (Cum o ~, sa iasa.)

IESND s. iesitura, proeminenta, protuberanta, ridicatura, (reg.) blfa, (inv.) scosatra, scotatra.

IESRE s. 1. eliberare, liberare, scapare. (Dupa~ lui din inchisoare.) (FIZIOL.)pur-gatie, scaun, (inv.) purgre. (N-a avut ~ de doua zile.) . decolorare, spalacire. (~ unui material textil.)

IEST adj. proeminent. (Parte ~ a unui obiect.)

iesito re s. v. CLOSET. TOALETA. VECE.

IESITURA s. iesind, proeminenta, protuberanta, ridicatura, (reg.) blfa, (inv.) scosatra, scotatra.

iura s. v. PEPENE.

iezatra s. v. BARAJ. STAVILA. STAVI-LAR. ZAGAZ.

IEZER s. (GEOGR.) (pop.) tau. (~esteunlac adine de munte.)

iezii-cprei s. pi. v. SFREDELUL.

iezmacine s. v. NOIEMBRIE.

iezuit adj. v. DUPLICITAR. FALS. FARISEIC.

iezuit s., adj. v. FATARNIC. IPOCRIT. MINCINOS. PERFID. PREFACUT. SIRET. VICLEAN.

iezutic adj. v. DUPLICITAR. FALS. FARISEIC. FATARNIC. IPOCRIT. MINCINOS. PERFID. PREFACUT. SIRET. VICLEAN.

iezuitsm s. v. DUPLICITATE. FALSITATE. FATARNICIE. IPOCRIZIE. MINCIUNA. PERFIDIE. PREFACATORIE. VICLENIE. VICLESUG.

ififlu adj. v. LEFTER.

ifos s. v. AROGANTA. DEMNITATE.

FALA. FUDULIE. INFATUARE. INFUMURARE. INGAMFARE. MANDRIE. ORGOLIU. POZITIE. RANG. SEMET1E. TREAPTA. TRUFIE. VANITATE.

FOSE s. pi. pretentii (pi.), (fig.) fumuri (p).(. (Te rog sa lasi ~ele!)

ighemonicn s. v. FxST. LUX. MARETI]-;. POMPA. SOMPTUOZITATE. SPLENDOARE;. STRALUCIRE.

GLITA s. 1. croseta, (reg.) clrligl. (~ pentru impletit dantela.) . andrea, carlig, naveta. (~ pentru plase de pescuit.)

ignar adj., s. v. IGNORANT. INCULT. NECULTIVAT. NEINSTRUIT. NEANVA-TAT. PROST. SIMPLU.

ignobil adj. v. INFAM. JOSNIC. MISEL. MISELESC. MIZERABIL. MARSAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NETREBNIC. RUSINOS. SCELERAT. TICALOS.

ignominie s. v. ABJECTIE. FARADELEGE. INFAMIE. JOSNICIE. MISELIE. MARSAVIE. NELEGIUIRE. NEMERNICIE. NETREBNICIE. TICALOSIE.

IGNORA vb. a neglija, a nesocoti, a omite. (Te rog sa nu ~ nici un element semnificativ.)

IGNORANT adj., s. 1. incult, nccultivat, neinstruit, neanvatat, prost, simplu, (livr.) agramat, ignar, (inv.) gros, neabetedt. (Un om ~.) incapabil, incompetent, necapabil, nechemat, necompetent, neispravit, nepregatit, nepriceput, nestiutor, prost, (fam.) ageamiu. (Un meserias ~.) . necunoscator, neinitiat, nepriceput, nestiutor, (fam.) ageamiu, (fig.) profan. (Este inca un ~ .)

IGNORANTA s. incultura, nepricepere, nestiinta, (livr.) agramatism, (inv.) prostatice, prostie, prostime. (E de-o ~ crasa.)

IGNORARE s. neglijare, nesocotire, omitere. (~ unor aspecte importante ale problemei.)

IGRASE s. umezeala, (reg.) mucegaila, revenel. (~ a peretilor.)

IGRASIOS adj. umed, (reg.) mucegait. (O casa ~ ; un perete ~.)

igrt s. v. LAUTAR. SCRIPCAR. VIOLONIST. VIOR1ST.

1HNEUMN s. (ZOOL.; Ilcrpestes iclmeu-mon) mangusta.

IISUS s. (BIS.) Hristos. mesia (art.), man-tuitorul (art.).

ilar adj. v. AMUZANT. COMIC. HAZLIU. NOSTIM. VESEL.

ilariant adj. v. AMUZANT. COMIC. HAZLIU. NOSTIM. VESEL.

ilrie s. v. CHEFAL.

ilu s. v. NICOVALA.

ILENA s. (ENTOM.; Cetonia uurata) gin-dac-de-trandafir, (reg.) carabus-vrde.

ILEGAL adj. clandestin, ilicit, nelegal-(Comert ~.) ilicit, incorect, necinstit, necorect, nelegal, neonest, (livr.) oneros, (fig.) murdar, necurat. (O afacere ~.) . clandestin, conspirativ, secret, (fig.) subteran. (O organizatie ~.)

ilegitim adj. v. NELEGITIM.

ilenta s. v. BALIGAR.

ler s. v. POJAR. RUJEOLA.

ILUS s. (MED.) ocluzie intestinala, (pop.) incurcatura de mate.

ILIAC adj. (AA'AT.) coxal. (Os ~ .-regiunea ~.)

ILICT adj. clandestin, ilegal, nelegal. (Comert ~.) ilegal, incorect, necinstit, necorect, nelegal, neonest, (livr.) oneros, (fig.) murdar, necurat. (O afacere ~.)

ilimitt adj. v. IMENS. INFINIT. NECUPRINS. NEFINIT. NELIMITAT. NEMARGINIT. NEMASURAT. NESFARS1T. NETARMURIT.

ILIZBIL adj. indescifrabil, necitet, nedes-cifrabil, nelizibil, (fig.) hieroglific. (Un scris ~ .)

ILOGIC adj. incoerent, nelogic. (Afirmatii ~.) . absurd, nelogic, nerational, stupid, (livr.) irational. (O situatie ~.)

ILOGISM s. absurditate, nonsens. (~ unei situatii.)

iluminat adj. v. INSPIRAT.

ILUMINATIE s. (pop.) luminatie. (O ~ feerica.)

ILUSTRA vb. 1. a exemplifica, (inv ) a pildui. (.S'i-a ~ expunerea.) a imagina, a infatisa, a reprezenta. (Acest desen ~) a

insemna, a marca, a reprezenta, a semnifica. Ace.il volum ~ o data in literatura noastra.) 4, a se deosebi, a se distinge, a se evidentia, a se remarca, a se singulariza, (inv.) a se insemna, a se semnala, a se vesti. (Prin ce s-a ~ interpretarea lui?)

ILUSTRARE s. 1. exemplificare, (inv ) pil dure. (~ unei expuneri cu diapozitive.) (concr.) exemplificare, exemplu. (Sant necesare cit mai multe ~.)

ILUSTRATA s. vedere. (I-a trimis o ~ de la mare.)

ILUSTRATIV adj. 1 demonstrativ, exem-plificativ. (O experienta chimica ~.) concludent, convingator, decisiv, edificator, elocvent, graitor, hotaritor, pilduitor, puternic, serios, solid, tare, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (inv.) ineluplecatr. (O dovada ~; un exemplu ~.)

ILUSTRATIE s. poza, (inv. si pop.) chip, (inv.) tablou. (Carte cu ~ii.)

ilustratine s. v. CELEBRITATE. GLORIE.

ILUSTRU adj. 1 celebru, faimos, mare, renumit, reputat, vestit, (inv. si pop.) marit, numit, ireg.) revestt, (Transilv.) hres, (inv.) norocit, (grecism inv.) perfan, (fam.) arhicunoscut, (fig.) stralucit, (rar fig.) stralucitor. (Un ~ savant.) 2. ales, deosebii, distins, eminent, remarcabil. (Un profesor ~.) 3 ales, aristocrat, aristocratic, bun, distins, inalt, mare, nobil, (inv. si pop.) marit, slavit, (inv.) blagord, blagordnic, (grecism inv.) evgheni-cs, evghens, (fam. si peior.) simandicos. (Apartinea unei familii ~ )

ILUZIE s. 1. (MED.) iluzie optica=pseudo blepsie. fantezie, himera, inchipuire, utopie, (livr.( irealitate. (Proiectul lui e o ~.) inchipuire, nalucire, parere, (rar) nalucela, (fig.) miraj. (A'-a fost decit o ~.) amagire, (livr.) himera, (fig.) minciuna. (Asta e o simpla ~.)

iluziona vb. v. ADEMENI. AMAGI. IN-CANTA. INSELA. MINTI. MOMI. PACALI. PROSTI. PURTA. TRISA.

iluzionare s. v. ADEMENIRE. AMAGIRE. INSELARE. INSELACIUNE. INSELATORIE. MOMIRE. PACALEALA. PACALIRE. PACALIT. PROSTIRE. PROSTIT. TRI-SARE.

ILUZIONSM s. prestidigitatie, scamatorie, (reg.) boscarc, (fam.) panglicare. (Xumar de ~, la circ.)

ILUZIONIST s. prestidigitator, scamator, (reg.) boscr, (inv.) cabz. (~ la circ.)

ILL'ZRIU adj. 1 inselator, neantemeiat, (rar) parelnic. (Sperante ~ ) fantastic, fantezist, imaginar, ireal, irealizabil, inchipuit, nereal, nerealizabil, utopic, utopist, (livr.) himeric. (Planuri ~.)

iluzoriu adj. v. AMAGITOR. INSELATOR.

im s. v. JEG. MURDARII:. NECURATENIE. NOROI.

iniaculre s. v. CANDOARE. CASTITATE. FECIORIE. INOCENTA. NEPRIHANIRE. NEVINOVATIE. PUDICITATE. PUDOARE. VIRGINITATE.

imaculat adj. v. CANDID CAST. FECIOR RELNIC. FECIORESC. INOCENT. NEPRIHANIT. NEVINOVAT. PUDIC. VIRGIN VIRGINAL.

imaculata adj. v. CASTA. FECIOARA. NEPRIHANITA. VIRGINA.

IMAGINA vb. 1 a-si inchipui, a-si infatisa, a-si reprezenta, a vedea, (inv.) a-si figura (Cum ti-o ~ tu pe ea?) 2. a (se) astepta, a crede, a si inchipui. (Ce ti-ai ~ ca ai sa vezi?) 3. a crede, a-si inchipui, a i se nazari, a i se parea, (inv. si pop.) a i se naluci. (Iti ~ numai ca l-ai vazut!) 4. a concepe, a gandi, a-si inchipui, a vedea (Cum iti ~ tu realizarea acestui lucru?) 5. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora, a face, a gasi, a gandi, a inventa, a nascoci, a planui, a plasmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (inv. si pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a inchipui, (reg.) a tocmi, (inv.) a unelti, (fig.) a naste, a urzi, a zamisli. (A ~ un nou sistem de) 6 a banui, a crede, a ghici, a gandi, a-si inchipui, a intrezari, a presupune, a prevedea, a socoti, a sti, a visa, (rar) a prevesti, (inv. si reg.) a nadai, (reg.) a chibzui, a probalui, (fig.) a mirosi. (Cine si ar fi ~ ca se va intlmpla astfel?) . a inchipui, a infatisa, a reprezenta, (inv.) a aradce (Decorul ~ o padure.) 8. a ilustra, a infatisa, a reprezenta. (Acest desen ~)

IMAGINAR adj. 1. fictiv, imaginat, ireal, inchipuit, nascocit, nereal, plasmuit, scornit. (O intimplare ~.) fantezist, nascocit, plasmuit, (livr.) romanesc. (Personaje literare ~.) 3. fantastic, fantezist, iluzoriu, ireal, irealizabil, inchipuit, nereal, nerealizabil, utopic, utopist, (livr.) himeric. (Planuri ~.)

IMAGINARI-] s. concepere, creare, elaborare, inventare, nascocire, planuire, plasmuire, proiectare, realizare, scornire, (inv. si pop.) izvodire. (~ unui nou sistem de)

IMAGINAT adj. fictiv, imaginar, ireal, inchipuit, nascocit, nereal, plasmuit, scornit. (O intimplare ~.)

IMAGINATV adj. creator, ingenios, inventiv, iscoditor, iscusit, nascocitor, (inv.) scor-nci. (Un spirit ~.)

IMAGINATIE s. 1 fantezie, inventie, inchipuire, (Are o ~ bogata.) 2. fantezie, gand, inchipuire. (ilpoarta ~ cu mii de ani in urma.)

. fantezie, fictiune, inventie, inchipuire, nascocire, plasmuire, scorneala, scornire. (Produs al ~.)

IMAGINE s. 1 infatisare, reprezentare, viziune, (inv.) vedenie, (fig.) icoana, oglinda. (~ obiectelor; ~ unor vremuri apuse.) . chip, (rar) inchipuire. (~ iui imi revine mereu in minte.) . reflectare. (~ cuiva inlr-o oglinda.)

. figura, simbol. (O ~ reprezenlind puterea.)

5 chip, spectru, umbra, vedenie, viziune. (~ mortii se arata.) 6. aspect, chip, ipostaza, infatisare, turnura. (Sub ce ~ se prezinta lucrurile?)

imla s. v. MURUIALA. NOROI. IMANENT adj. (FILOZ.) intrinsec, launtric. IMS s. izlaz, pasune, (pop.) pascatore, suht, (inv. si reg.) pasline. siliste, (reg.)

ierbart, pascalau, pascant, pascatore, pasca-tura, pasunre, pasunt, pasunt, prelca, su hate, (prin Ban. si Transilv.) sit, (Munt. si Olt.) tabn. (Vitele pasc pe ~.)

IMATERIAL adj. 1. ideal, spiritual. (Elemente materiale si ~.) 2 impalpabil. nematerial, spiritual, sufletesc. nematerial, nepa mantean, nepamantesc, supranatural

IMATERIALITATE s. idealitate, spiritualitate.

IMBATABIL adj. invincibil, nebatut, nebiruit, neanfrant, neanvins, (inv.) nefrnt. (Un sportiv ~.)

IMBECL adj., s. (MED.) cretin, idiot, tam-pit, (rar) tamp, (prin Transilv., Mold. si Bucov.) mut. (Om ~.)

IMBECILITATE s. 1. (MED.) cretinism, idiotenie, idiotie, tampeala, timpenie, (rar) tam-pe, tampme. (~ congenitala.) . dobitocie, neghiobie, nerozie, prosteala, prostie, tampenie, (inv.) prostime. (Era de-o ~ proverbiala.)

. dobitocie, idiotenie, idiotie, ineptie, neghiobie, nerozie, prostie, stupiditate, stupizenie, tampenie, (inv.) prostatice. (A spus o mare ~.)

IMBECILIZ vb. (MED.) a (se) cretiniza, a (se) idiotiza, a (se) idioti, a (se) prosti, a (se) tarnpi.

IMBOLD s. impuls, indemn, pornire, stimul, stimulent, (rar) imboldre, (reg.) bold, (inv.) nastv, pornela, (grecism inv.) parachnisis, (fig.) miscare, resort, suport, (inv. si reg. fig.) stramurare. (~ pentru o actiune.)

IMEDIAT adv., adj. 1. adv. acum, indata, numaidecat, (pop.) acusi, (inv. si reg.) assi, (inv.) as. (~ sa vii la mine!) 2. adv. grabnic, iute, indata, rapid, repede, urgent, (prin Transilv.) pripeste. (Vino sa vezi ~ !) adv. cu-rand, devreme, fuga, grabnic, iute, indata, neantarziat, numaidecat, rapid, repede, (rar) tudla, (pop.) degraba, momentan, (inv. si reg.) nepristn, numai, (reg.) mintenas, mnteni, (inv.) pesin, techer-mclier. (Sa vii ~ inapoi.)

4. adj., adv. grabnic, neantarziat, operativ, prompt, rapid. (O interventie ~; a intervenit ~.) 5 adj. direct, nemijlocit. (Cauza ~ a unui fenomen: succesor ~.)

imemorial adj. v. STRAVECHI.

IMENS adj. . colosal, enorm, exceptional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiantalnit, nemaipomenit, nemaivazut, nesfirsit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, urias, (livr.) mirbil, (inv.) mann, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.) 2 colosal, enorm, fabulos, gigantic, urias, (inv. si reg.) namils, (inv.) uriessc, (fig.) astronomic. (IJe proportii ~.) colosal, enorm, nemarginit, nemasurat, nesfirsit, vast, (livr.) incomensurabil. (O suprafata ~.) infinit, necuprins, nefinit, nelimitat, nemarginit, nemasurat, nesfirsit, netarmurit, (rar) ilimitt. (O clmpie ~.) 5 colosal, enorm, nenumarat, (inv. si reg.) nesocotit (O multime ~.) 6 colosal, considerabil, enorm,

incalculabil, nelimitat, (rar) necalculabil. (Cu efecte ~.)

IMENSITATE s. 1 enormitate, infinit, necuprins, nemarginire, nemarginit, nesfarsire, nesfirsit, vastitate (~ unei suprafete.) enormitate, gigantism. (~ unei constructii.)

IMIGRARE s. imigratie.

IMIGRATIE s. imigrare.

IMINENT adj. inevitabil, (livr.) ineluctabil. (Un fenomen ~.)

IMINENTA s. inevitabilitate. (~ producerii unui fenomen.)

IMITA vb. 1 (inv.) a (se) pildui. (Il ~ in toate.) a mima, a reproduce, (inv.) a inchipui. (A ~ gesturile cuiva.) a copia, (depr.) a pastisa. (~ stilul lui)

IMITARE s. 1 mimare, reproducere. (~ gesturilor cuiva.) copiere, imitatie, (depr.) pastisre. (~ stilului unui maestru.)

IMITAT adj. artificial, contrafacut, fals. (Pietre ~.)

IMITATV adj. onomatopeic. (Cuvinl ~.)

IMITATIE s. 1 copiere, imitare, (depr.) pastisre. (~ stilului unui maestru.) (concr.) copie, (depr.) pastisa. (Opera lui e o simpla ~ a stilului unui maestru.) (MUZ.) canon.

IMIXTIUNE s. amestec, ingerinta, interventie. (~ in treburile altui stat.)

IMN s. 1 (LIT., MUZ.) oda. (BIS.) tropar.

IMOBL adj. 1 fix, neclintit, nemiscat, stabil, (rar) nemiscator, (pop.) nesmintit, (inv.) neclatit. (O instalatie ~.) . fix, neclintit, nemiscat, rigid, teapan, (pop.) virts. (Crengile ~ ale copacilor.) intepenit, rigid, static, (livr.) hieratic. (Atitudine ~; gest ~.) fix. incremenit, inlemnit, neclintit, nemiscat, pironit. (Cu ochii ~.) 5 imobiliar, nemiscator (Avere ~.)

IMOBIL s. casa, cladire, constructie, zidire, (inv.) ziditra. (Un ~ vechi.)

IMOBILIAR adj. imobil, nemiscator. (Avere ~.)

IMOBILITATE s. 1 fixitate, inertie, neclintire, nemiscare, nemobilitate. (Stare de ~ a unui corp.) . fixitate, neclintire, nemiscare, stabilitate. (~ dunelor impadurite.) fixitate, intepeneala, rigiditate. (~ privirii.)

IMOBILIZA vb. 1. a fixa, a intepeni, a pironi, a prinde, (reg.) a protapi. (A ~ ceva in cuie.) a tine. (Il ~ pina vine militia.) a paraliza. (I-a ~ orice miscare.)

IMOBILIZARE s. fixare, fixat, intepenire, pironire, prindere, tintuire, (rar) pecetluire. (~ in cuie a unui obiect.)

IMOBILIZAT adj. fixat, intepenit, prins, (rar) pecetluit, (reg.) protapt. (Obiect ~.)

IMORAL adj., s. I. adj. (rar) netic, neino-rl. (Aspecte morale si ~.) adj. corupt, decazut, depravai, desfranat, destrabalat, dezmatat, nerusinat, pervertii, stricat, vicios, (livr.) libertin, (rar) desantat, (pop. si fam.) parsiv, (pop.) desucheat, (inv. si reg.) rusinat, (reg.) suchet, tcsment, (inv.) aselghicsc, demoralizat, spurcat. (Viata ~.) adj., s. depravat, desfranat, destrabalat, dezmatat, stricat, (pop.) curvr, (inv.) preacurvr, prea-

curvitr. (Un barbat ~.) adj. desantat, impudic, indecent, necuviincios, nerusinat, obscen, pornografic, scabros, scarbos, trivial, vulgar, (livr.) licentios, (inv. si pop.) scrnav, slobod, (reg.) porcots, (fam.) desucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, imbaiat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O gluma ~.)

IMORALITATE s. 1. (rar) nemoralitte (Moralitate si ~ ) coruptie, decadenta, decadere, depravare, desfranare, desfrau, destrabalare, dezmat, perditie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricaciune, viciu, (rar) desantare, (inv.) aselghi cine, aslghie, desfatare, preacurve, preacur vre, preaiubre, (fig.) descompunere, putreziciune, (rar fig.) putrefactie, (inv. fig.) putre-jne. (Starea de ~ din inalta societate.) impudoare, indecenta, necuviinta, nerusinare, obscenitate, pornografic, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate, (livr.) impudicitte, licenta, licentiozitte, (inv. si pop.) mascara, mascra, mascaricine, mascare, scarnave. (Un act de ~.)

IMORTALIZA vb. a eterniza, a perpetua, (rar) a nemuri, (inv.) a innemuri, a invesnici. (I-a ~ memoria.)

IMORTALIZARE s. eternizare, perpetuare, (inv.) invesnicre. (~ memoriei sale.)

IMORTELA s. (BOT.) 1. ( Helichrusum brac-teatum) flori-de-paie (pi.), (rar) nemuritoare, (reg.) cununta. (Xeranthemum annuum si foetidum) plevaita, (reg.) cununta, maturica, pelin, plvita, tvnica, tvnita.

ims adj. v. JEGOS. MANJIT MURDAR. NESPALAT. SLINOS. SOIOS.

impacient adj. v. ALARMAT. INTRIGAT. INGRIJORAT. NELINISTIT. NERABDATOR.

impacienta vb. v. ALARMA. FRAMANTA. INTRIGA. INGRIJORA NELINISTI. SPERIA. TULBURA.

impacientat adj. v. ALARMAT. INTRIGAT INGRIJORAT. NELINISTIT.

impacienta s v AGITATIE. FRAMANTA RE. GRIJA. INGRIJORARE. NEAS TAMPAR. NELINISTE. NERABDARE. NERVOZITATE. TEMERE. ZBUCIUM.

impact s. v. CIOCNIRE. IZBIRE. LOVIRE. TAMPONARE.

IMPALPABIL adj. 1. (rar) nepipaibil, nepipait. (Organ ~.) . imaterial. (Un element ~.)

IMPALUDSM s. (MED.) malarie, palii-dism, friguri (palustre) (pi.), (rar) friguri palu-dene (pi.).

IMPAR adj. (MAT.) nepereche. (Numar ~.)

IMPARICOPITT s. (ZOOL.) perisodactil, (rar) imparidigitt. (Calul este un ~.)

imparidigift s. v. IMPARICOPITT. PERISODACTIL.

IMPARTIAL adj. drept, nepartial, nepartinitor, obiectiv, (inv.) nefatart. (Om ~.)

IMPARTIALITATE s. nepartinire, obiectivitate, (rar) nepartialitte, (iesit din uz) obiectivism. (A da dovada de ~.)

IMPAS s. 1. dificultate, incurcatura, (fig.) stramtore, (inv si pop. fig.) stramtorre, stram-torela, (inv. fig.) stramtra, stransore. (Se afla in ~.) dificultate, greutate, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliste, piedica, stavila, (pop ) oprcla, poti_r' cala, potrivnice, (inv. si reg.) scandai, sminteala, (inv.) anevonta, nevonta, poprire, stenahore, (fig.) bariera, handicap, hop. (A avut de depasit un mare ~.) greu, greutate, incercare, necaz, vicisitudine. (~ al vietii.)

irnps s. v. ALEE. FUNDATURA INTRARE.

IMPASBIL adj. flegmatic, imperturbabil, indiferent, insensibil, nepasator, nesensfbil, nesimtitor, pasiv, (grecism inv.) adifor, (fig.) rece. (Ce tip ~!)

impasibil adj. v. APATIC DELASATOR INDIFERENT. INDOLENT. LASATOR. NEPASATOR. PASIV. PLACID. TEMBEL

IMPASIBILITATE s. flegma, indiferenta, nepasare. (O ~ condamnabila.)

impasibilitate s. v. APATIE. DELASARE INDIFERENTA. INDOLENTA. INERTIE INSENSIBILITATE. NEPASARE. PASIVITATE. PLACIDITATE. TEMBELISM.

IMPECABIL adj. 1 desavarsit, ireprosabil, perfect. (Un serviciu hotelier ~.) exemplar, ireprosabil, pilduitor. (O comportare ~.)

impecabilittc s. v. DESAVARSIRE. PERFECTIUNE.

IMPEDIMENT s. dificultate, greutate, impas, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliste, piedica, stavila, (pop.) oprela, poti cla, potrivnice. (inv. si reg.) scandal, sminteala, (inv.) anevonta, nevonta, poprire, stenahore, (fig.) bariera, handicap, hop. (A avut de depasit un ~.)

IMPENETRABIL adj nepatruns, nepene-trabil, nestrabatut.

IMPERATV adj., s. 1. adj. autoritar, poruncitor. (Cu ton ~.) 2. adj., s. (GRAM.) (inv.) poruncitor. (Modul ~.) 3. adj. imperios, presant, stringent. (Xevoi ~.) 4 s. cerinta, exigenta, necesitate, nevoie, obligatie, pretentie, trebuinta, (inv. si reg.) nstota, (inv.) nevonta, nevore, recernta, (fig.) comandament. '~ele epocii noastre.)

impcrtor s. v. IMPARAT.

IMPERCEPTIBIL adj. insesizabil, neauzit, neperceptibil, iiesesizabil, nesimtit, (fig.) imponderabil. (Un zgomot ~.)

IMPERFECT adj. nedeplin, nedesavirsit (O realizare ~ .)

IMPERFECTIUNE s. cusur, defect, deficienta, insuficienta, lacuna, lipsa, meteahna, neajuns, pacat, scadere, slabiciune, viciu, (livr.) carenta, racila, tara, (pop. si fam.) betesug, (reg. si fam.) hiba, (reg.) made, tehna, (Olt., Munt. si Mold.) pon s, (inv.) greseala, lichea, nedesvirsre, rautate. (Are destule ~.)

IMPERIAL adj. imparatesc, (rar) august, (pop.) craiesc. (Pajura ~.)

IMPERIALISM s. (EC.) capitalism monopolist.

IMPERIOS adj., adv. 1 adj. imperativ, presant, stringent. (Nevoi ~ ) 2. adj., adv. absolut, stringent, (rar) neaparat. (Era ~oas<i nevoie sa. . .)

IMPERIU s. 1. imparatie, (pop.) crae, (inv.) crame. . Imperiul otoman = Poarta.

IMPERMEABIL s. balon, balonzaid, fis, fulgarin, manta, trenci. (~ de ploaie.)

IMPERTINENT adj. arogant, insolent, ireverentios, indraznet, necuviincios, neobrazat, nerespectuos, nerusinat, obraznic, semet, sfidator, sfruntat, trufas, tantos, (livr.) prezumtios, (rar) neinfrant, (pop. si fam.) tafn s, (inv. si reg.) rusinat, (Transilv.) sulhtic, (inv.) nerusins, (fam. fig.) bots. (Om ~.)

IMPERTINENTA s. aroganta, insolenta, magarie, necuviinta, neobrazare, nerusinare, obraznicie, sfruntare, trufie, tupeu, (rar) se-mete, (livr.) morga prezumtie, (pop. si fam.) ti'fna. (E de o ~ revoltatoare.)

IMPERTURBABIL adj. 1. calm, flegmatic, placid. (Un caracter ~.) . flegmatic, impasibil, indiferent, insensibil, nepasator, nesensibil, nesimtitor, pasiv, (grecism inv.) adifor, (fig.) rece. (Ce tip ~ !)

IMPERTURBABILITTE s. calm, flegma, placiditate. (~ unei persoane.)

IMPTIGO s. (MED.) bube dulci (pi.), (reg.) zgaibe dulci (pi.).

IMPETUOS adj. I. aprig, furtunos, impulsiv, iute, inflacarat, infocat, navalnic, nedomolit, nepotolit, nestapanit, nestavilit, salbatic, tumultuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament ~.) energic, viguros, viril. (Caracter ~.) avintat, inflacarat, temperamental, (fig.) arzator. (O iesire ~.) energic, puternic, tare, vajnic, viguros. (Actiune ~.) 5 debordant, dezlantuit, furtunos, navalnic, nestapanit nestavilit, tumultuos. (Joaca intr-un ritm ~.)

IMPETUOZITATE s. 1 dinamism, energie, forta, putere, robustete, tarie, vigoare, vitalitate, vlaga, (livr.) potenta, (pop.) vanjosnie, vinjose, virtoste, voinice, (reg.) mau, vanj, vlsta, (Munt., OU. si Ban.) snga, (inv.) sf rta, tarme, varttc, vlvie, (fig.) seva. (Da dovada de o ~ inepuizabila.) . ardoare, avant, elan, temperament, (pop. fam.) suflet, (reg.) mau. (Cnlati cu mai multa ~.) . infocare, vehementa, violenta, (Se apara, riposteaza cu ~.)

IMPIEGAT s. (iesit din uz) amploiat.

IMPIETATE s. sacrilegiu. (A comis o ~.)

IMPLACABIL adj. crud, hain. necrutator, neiertator, neanduplecat, neandurator, nemilos, nemilostiv, (livr.) inexorabil, (rar) neandurt, nemiluit, (inv.) nemilostivitr, nemilostvnic, (fig.) vitreg. (Soarta ~.)

implanta vb. v. BAGA. IMPLANTA. INFIGE. VARI.

IMPLICA vb. a cere, a necesita, a presupune, a reclama. (Inteligenta ~ reflectia.)

IMPLORA vb. a conjura, (pop.) a jura, a milui, (inv.) a supara. (Te ~ sa ma ajuti!) IMPLORATOR adj. rugator, (pop.) rugat. (Cu ton ~.)

IMPOLITETE s. badaranie, grosolanie, in-delicatete, mahalagism, mitocanie, marlanie,

mojicie, necuviinta, nepolitete, taranie, vulgaritate, (pop.) mocofane, mocofansm, (reg.) modorane, (inv.) grosime, ritane, (rar fig.) necioplre.

imponderabil adj. v. IMPERCEPTIBIL. INSESIZABIL. NEAUZIT. NEPERCEPTIBIL. NESESIZABIL. NESIMTIT. SUBTIL, impopular adj. v. NEPOPULAR. Impopularitate s v. NEPOPULARITATE. importa vb. v. CONTA. INTERESA. IMPORTANT adj 1. apreciabil, bun, considerabil, insemnat, mare (O cantitate ~ ) 2 insemnat, (inv. si reg.) vajnic. (Un caz deosebit de ~.) . insemnat, marcant, memorabil (Un eveniment ~.) insemnat, solemn, (inv.) solemnei. (Un moment~.) 5 insemnat, mare. (O zi ~ din viata lai.) 6 insemnat, prestigios. (O manifestare ~.) . adanc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esential, fundamental, hotarator, insemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substantial, vital, (livr.) cardinal, major, nodal, (rar) temeinic. (Prefaceri ~.) 8 deosebit, insemnat, mare, notabil, pretios, remarcabil, serios, substantial, temeinic, valoros, (fig.) consistent. (A adus o contributie ~ la dezvoltarea. . .) 3. apreciabil, categoric, considerabil, evident, insemnat, mare, sensibil, simtitor, vadit. (O ameliorare ~ a slarii bolnavului.) 10 inalt, insemnat, (inv.) insemnatr. (Detine un post ~.) 11. insemnat, marcant, remarcabil, (fig.) proeminent. (O personalitate ~.) 1 . influent, insemnat, marcant, puternic. (Un personaj ~.)

IMPORTANTA s. 1. insemnatate, pondere, valoare. (Are o ~ redusa in ansamblu.) insemnatate, valoare. (~ unei descoperiri.) insemnatate, seriozitate, valoare. (~ contributiei sale.) insemnatate, valoare, (fig.) pret. (~ cuvintului scris.) 5 insemnatate, semnificatie, sens, valoare, (fig.) pret. (~ actului Unirii.) 6 insemnatate, solemnitate. (~ momentului.) adincime, insemnatate, profunzime, seriozitate. (~ prefacerilor survenite. )

importun vb. v. DERANJA. INCOMODA. INCURCA JENA. STINGHERI. STANJENI. SUPARA. TULBURA.

IMPOSIBIL adj., adv. . adj. irealizabil, nerealizabil, (inv.) neputincios. (Isi propune un tel ~.) adj., adv. exclus. (Rezolvarea aceasta este ~.) adj. insuportabil, nesuferit, (inv.) nesuferbil, nesufericis. (E un om ~.) IMPOSIBILITATE s. neputinta. (~ de a face ceva.)

IMPOSTOR s. 1 escroc, hot, inselator, pungas, sarlatan, snapan, (rar) parlea (art.), (pop. si fam.) pezevnchi, potlogar, (inv. si reg.) m-fler, pirlci, (reg.) pasmarghil, potcs, (Mold., Bucov. si Dobr.) salvr, (inv.) calpuzan, (inv., in Mold.) sler, (fam.) cotcr, pehlivan, pisicher, (fig.) panglicar, papugiu, scamator. (Mare ~ mai e si asta!) farsor, sarlatan, snapan. (Nu e decit un ~.)

IMPOSTURA s. escrocherie, hotie, inselaciune, inselatorie, pungas eala, pungasie, sar

latanie, smecherie, (lvr.) tripotj, (rar) sarla-tanere, sarlatansm, smecherlc, (pop, si fam.) pezevencic, potlogarie, (Mold.) solticare, (inv.) calpuzanlc, matrapazlare, mestesug, salvire, (inv., in Mold.) sulerie, (fam.) cotcarie, matra-pazlfc, pehlivane, pisicherlac, smecherela, (inv. fam.) ctca, (fig.) panglicare, scamatorie. (Se tine de afaceri dubioase si tot ce face e o ~.) IMPOTENT adj. (MED.) neputincios. (Barbat ~.)

impotent adj., s. v. INCAPABIL. NECAPABIL NEPUTINCIOS. PRAPADIT. SLABANOG.

IMPOTENTA s. (MED.) (lvr.) emascultie, (pop.) neputinta.

impotenta s. v. INCAPACITATE. NEPUTINTA. SLABICIUNE.

IMPOZANT adj. 1. aratos, aspectuos, falnic, frumos, (pop.) mandru. (O casa ~.) grandios, impunator, maiestos, maret, monumental, splendid, superb, (rar fig.) trufas. (Un palat ~.) . falnic, grandios, impresionant, impunator, maiestos, maret, semet, splendid, (livr.) magnific, (pop.) mndru, (inv. si reg.) falos, (fig.) trufas. (Vrfurile ~ ale muntilor.) IMPOZIT s. bir, dare, (rar) contributie, impunere, (inv. si reg.) portie, slujba, (Maram.) sazolc, (Ban.) stier, (inv.) adau, adt, dabila, djdie, made, mire. nevoie, obicei, orinduila, randuila, seama. (~ catre statul feudal.)

IMPRACTICABIL adj. desfundat, rau. (Un drum ~.)

IMPRECATIE s. blestem, ocara, (livr.) maledictie. (Poeziile contineau multe ~.) imprecatie s. v. INJURATURA. IMPRECS adj. 1. neclar, nedeslusit, nelamurit, neprecis, vag. (Se zareau niste contururi ~.) . confuz, difuz, echivoc, haotic, indefinit, incalcit, incurcat, neclar, nedefinit, nedeslusit, neanteles, nelamurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) intunecat, nebulos, neguros. (O situatie ~.) . confuz, difuz, indefinit, neclar, nedefinit, nedeslusit, nelamurit, neprecis, vag, (fig.) surd. (O senzatie ~ de durere.) confuz, echivoc, indefinit, neclar, nedefinit, neprecis, obscur, (livr.) abscons. (O semnificatie ~.) 5 evaziv, neprecis, vag. (Un raspuns extrem de ~ .)

IMPRECIZIE s. 1. neclaritate, neprecizie. (Cu un contur de o mare ~.) 2. confuzie, neclaritate, nelamurire, neprecizie, obscuritate, (fig.) nebulozitate. (~ in exprimare.) . (rar) nehotari're, neprecizie. (~ sensului unui cu-vint.)

IMPREGNA vb. a (se) imbiba. IMPREGNARE s. imbibare. IMPREGNAT adj. imbibat. IMPRESIE s. 1. parere, sentiment, senzatie. (Are ~ ca e inoportun.) . efect. (A produs o ~ favorabila.)

IMPRESIONA vb. 1. a emotiona, a induiosa, a misca, a tulbura, (fig.) a atinge, a patrunde. (L-au ~ cele auzite.) . a emotiona, a sensibiliza. (Arta il ~pe om.)

IMPRESIONABIL adj. emotiv, sensibil, simtitor. (Fire ~ ; om ~.)

IMPRESIONABILITTF: s. emotivitate, sensibilitate, simtire. (Artist de o mare ~.)

IMPRESIONANT adj. 1. duios, emotionant, induiosator, miscator, patetic, rascolitor, tulburator, vibrant, (rar) ravasitor, (inv.) simtitor. (O ~ poveste de dragoste.) . zguduitor, (fig.) dramatic. (A avut un sftrsil ~.) spectaculos, (livr.) spectacular. (Un salt ~.) . falnic, grandios, impozant, impunator, maiestos, maret, semet, splendid, (livr.) magnific, (pop.) mandru, (inv. si reg.) falos, (fig.) trufas. (Vir-furile ~ ale muntilor.)

IMPRESIONARE s. s emotionare, induiosare, miscare. (~ cuiva la cele auzite.) emotionare, sensibilizare. (~ omului prin intermediul artei.)

IMPRESIONAT adj. 1 emotionat, induiosat, miscat, tulburat, (fig.) atins. (Om ~.) emotionat, sensibilizat. (Un public ~.)

IMPREVIZIBIL adj. neasteptat, nebanuit, neprevazut, neprevizibil, nesconlat, surprinzator. (Roman cu un final ~.)

IMPRIMA vb. 1. a (se) intipari. (A ~ ceva pe suprafata unui obiect.) 2. a edita, a publica, a scoate, a tipari, (inv.) a publicarisi, a publi-cui, a scrie. (A ~ o revista.) a tipari, a trage. (A ~ 1 000 de exemplare din aceasta carte.) a intipari, a sapa. (Vremea a ~ brazde adinei pe fruntea lui.) 5 a determina, a impulsiona, a impune. (A ~ o miscare unui mobil.)

imprima vb. v. FIXA. RMANE.

IMPRIMARE s. 1 intiparirc. (~ a ceva pe suprafata unui obiect.) editare, imprimat, publicare, scoatere, tiparire, tiparit, tragere, (inv.) publicarisre, publicatie, publicitate, ti-pare. (~ unui nou tiraj dinlr-o carte.) publicare, tipar, tiparire. (Hun pentru ~.)

imprimare s. v. FIXARE.

IMPRIMAT adj., s. 1. adj. tiparit, (inv. si reg.) tiprnic. ( Un text ~.) s. tiparitura, (rar) tiparcla, (inv.) publicare, tiparire. (Tot felul de ~te.) . s formular. (A completat un ~.)

IMPRIMAT s. editare, imprimare, publicare, scoatere, tiparire, tiparit, tragere, (inv.) publicarisre, publicatie, publicitate, tipare. (~ unui nou tiraj dintr-o carte.)

IMPRIMERIE s. tipografie, (inv.) tipar, tiprna, tiparnita, (fam.) tpo. (O ~ moderna.)

improbabil adj. v. DUBIOS. INCERT. INDOIELNIC. NESIGUR. PROBLEMATIC.

IMPROPRIU adj. 1 eronat, gresit, incorect. (Exprimare ~ ) nepotrivit. (~ pentru un anumit scop.)

IMPROVIZA vb. (fig.) a insaila. (A ~ ceva la repezeala.)

IMPRUDENT adj. 1. nechibzuit, necugetat, neprevazator, nesabuit, nesocotit, (rar) neju dect, neprecugett, (reg.) nechitit. (Om ~ ; un act ~.) hazardat, periculos, primejdios, riscant, riscat. (O actiune ~.)

IMPRUDENTA s. nechibzuinta, necuge-tare, neprevedere, nesabuinta, nesabuire, nesocotinta. (A comis o ~.)

IMPUDIC adj. 1 desantat, imoral, indecent, necuviincios, nerusinat, obscen, pornografic, scabros, scarbos, trivial, vulgar, (livr.) liceu-

tis, (inv. si pop.) scarnav, slobod, (reg.) por cots, (fam.) desucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, imbaiat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O gluma ~.) lasciv, obscen, senzual, voluptos, (livr.) lubric. (Dans ~.)

impudicitte s. v. IMORALITATE, IMPUDOARE. INDECENTA. NECUVIINTA. NERUSINARE. OBSCENITATE. PORNOGRAFIE. SCABROZITATE. TRIVIALITATE. VULGARITATE.

IMPUDOARE s. imoralitate, indecenta, necuviinta, nerusinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate, (livr.) impudicitte, licenta, licentiozitte, (inv. si pop.) mascara, mascra, mascaricine, mascare, scarnave. (A comis un act de ~.)

IMPULS s. 1 imbold, indemn, pornire, stimul, stimulent, (rar) imboldre, (reg.) bold, (inv.) nastv, pornela, (grecism inv.) para chfnisis, (fig.) miscare, resort, suport, (inv. si reg. fig.) stramurare. (~ necesar pentru o actiune.) (FIZ.) cantitate de miscare. (MED.) impuls cardiac = soc apexian.

IMPULSIONA vb. 1 a imboldi, a indemna, a stimula. (Ii ~ spre noi realizari.) a determina, a imprima, a impune. (A ~ unui mobil o miscare.)

IMPULSIONARE s. imboldire, stimulare, (rar) stimultie. (~ activitatii culturale de masa.)

IMPULSV adj. 1 agresiv, bataios, brutal, coleric, dur, iute, nestapanit, violent, (fam. fig.) belicos. (Un om ~.) 2. aprig, furtunos, impetuos, iute, inflacarat, infocat, navalnic, nedomolit, nepotolit, nestapanit, nestavilit, salbatic, tumultuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Un temperament ~.)

IMPULSIVITATE s. agresivitate, brutalitate, duritate, nestapanire, violenta. (O ~ temperamentala.)

IMPUNATOR adj. 1 grandios, impozant, maiestos, maret, monumental, splendid, superb, (rar fig.) trufas. (Un palat ~.) grandios, maiestos, maret, (livr.) august. (Imagine ~.) 3. falnic, grandios, impozant, impresionant, maiestos, maret, semet, splendid, (livr.) magnific, (pop.) mandru, (inv. si reg.) falos, (fig.) trufas. (Vlrfurile ~ ale muntilor.)

IMPUNE vb. 1 (inv. si reg.) a supune (Il ~ la un impozit de ) 2. a determina^ a imprima, a impulsiona. (A ~ unui mobil o miscare.) 3. a se cadea, a se cere, a se cuveni, a trebui, (inv. si pop.) a cauta. (Se ~ sa procedezi astfel . . . ) 4. a cere, a comporta, a necesita, a pretinde, a reclama, a solicita, (inv.) a nevoi. (Aceasta actiune ~ multe eforturi.) 5. a se afirma, a se evidentia, a se remarca. (S-a ~ repede In cinematografie.)

impunere s. v. BIR. DARE. IMPOZIT.

IMPUR adj. murdar, necurat, (pop.) spurcat. (Apa potabila devenita ~.)

IMPURITATE s. gunoi, murdarie, necuratenie, (prin Ban. si Transilv ) bucluc, (Mold. si Transilv.) goz, (prin Olt.) smin, (prin Bucov. si Transilv.) steah, (inv.) sterc. (Plin de ~ati.)

IMPUS adj fortat, silit, silnic. (Munca ~.) IMPUTA vb. a reprosa, (prin Mold.) a( i) banui, (inv.) a prihani.

IMPUTABIL adj reprosabil. IMPUTARE s. 1 imputatie, invinuire, repros, vina, (livr.) reprehensine, (prin Mold.) banat, (inv.) pricina, prihana. (Nu merita nici o ~.) admonestare, cearta, certare, dojana, dojenire, morala, mustrare, observatie, repros, (pop. si fam.) bestelela, mustruluila, ocara, (inv. si reg.) infruntare, probozela, (reg.) probza, proboznie, (prin Mold.) banat, (Mold.) smtru, (inv.) dascalie, imputacine, invatatura, preobrazitra, probozre, rapste, remonstrre, zabrc, (fam. fig.) sapunela, scuturatra. (~ pe care a primit-o l-a potolit.) IMPUTATIE s. imputare, invinuire, repros, vina, (livr.) reprehensine, (prin Mold.) banat, (inv.) pricina, prihana. (Care este ~ ce i-o aduci?)

imputrescbiladj. v. INALTERABIL. NEAL TERABIL.

imrc pron. s. v. CUTARE. imuabil adj. v. CONSTANT. INVARIABIL. NESCHIMBATOR. PERMANENT.

imuabilitate s. v. CONSTANTA. INVARIABILITATE.

imund adj. v. DEZGUSTATOR. DIZGRATIOS. GRETOS. HIDOS. ORIBIL. RESPINGATOR. SCARBOS.

IMUNITATE s. (JUR.) inviolabilitate. (~ parlamentara.)

IMUNOGLOBULNA s. (BIOL.) gamma globulina.

inabil adj. v. NEAJUTORAT. NEANDEMI NATIC. NEPRICEPUT. STANGACI.

INABORDABIL adj. inaccesibil, neaccesibil, (rar) neabordabil.

inabordabil adj. v. EXAGERAT. EXCESIV. EXORBITANT. MARE. RIDICAT. SCUMP. INACCEPTABIL adj. inadmisibil, neacceptabil, neadmisibil. (O propunere ~.)

INACCESIBIL adj. inabordabil, neaccesibil, (rar) neabordabil.

inaccu adj. v. INCAPATANAT. INDARATNIC. RECALCITRANT. REFRACTAR.

inacomodbil adj., s. v. INADAPTABIL. NEADAPTABIL.

INACTV adj. pasiv. (Un om ~.) (CHIM..) inert. (Substanta ~.)

INACTIVITATE s. 1 inactiune, inertie, neactivitate, pasivitate, (rar) pasivism, sedere, (pop.) nemiscare, (reg.) zacascla, (inv.) neac tine, nelucrre. (~ il exaspereaza.) (CHIM.) inertie. (~ unei substante.)

INACTIUNE s. inactivitate, inertie, neacti vitate, pasivitate, (rar) pasivism, sedere, (pop.) nemiscare, (reg.) zacascla, (inv.) neac-tine, nelucrre.

INADAPTABIL adj., s. ncadaptabil, (rar) inacomodbil. (E un ~.)

INADAPTABILITATE s. neadaptabili-

tate. (~ unei plante la noi conditii de mediu.)

INADECVAT adj. distonant, neadecvat,

necorespunzator, nepotrivit, (fig.) deplasat.

(Un element ~ fata de ansamblu.)

INADMISIBIL adj. 1. inacceptabil, neacceptabil, neadmisibil. (O propunere ~.) 2. intolerabil. (O situatie ~.)

INADVERTENTA s. scapare. (Textul contine unele ~.)

inadvertenta s. v NEATENTIE.

inghie s. v. AMBITIE. PRETENTIE. VELEITATE.

INALTERABIL adj. nealterabil, (livr.) im putrescbil (Materie ~.)

INAMAC s., adj s., adj. adversar, dusman, potrivnic, vrajmas, (pop.) pizmas, pizmuitor, (inv. si reg ) pizmatr, pizmatret, (inv.) neamic, neprieten, nepriitr, pari's, sculatr. (Armata ~ ) 2. adj. dusmanos, neprietenesc, neprietenos, ostil, potrivnic, vrajmas, (pop.) pizmas, pizmuitor, vrajmassc, (inv. si reg.) pizmatr, pizmatret, (reg.) vrajmass, (inv.) dusmanesc, minis, potrivitr. (0 actiune ~ )

INANIMAT adj neanimat, neansufletit, (fig.) mort

INAPETNTA s. (MED.) anorexie

INAPLICABIL adj. neaplicabil.

INAPRECIABIL adj inestimabil, neesti-mabil, nepretuit, (inv.) nestimat (De o valoare ~.)

INAPT adj. 1. incapabil, neapt (~ de munca.) indisponibil. (Fotbalist ~ pentru joc.)

INAPTITUDINE s. incapacitate. (~ cuiva pentru . . . )

lnt s. v. CIUDA. GELOZIE INVIDIE NECAZ. PICA PIZMA. PORNIRE. RANCHIUNA.

INATACABIL adj. invulnerabil. (Un argument ~ )

INAUGURA vb. 1. a deschide, a incepe. (~ o noua perioada.) a deschide, a vernisa (A ~ ieri noua sa expozitie.)

INAUGURARE s. 1. deschidere, incepere (~ stagiunii.) vernisaj, vernisare. (~ expozitiei. )

INAUTNTIC adj. fals, inventat, mincinos, nascocit, neadevarat, neautentic, neantemeiat, nereal, plasmuit, scornit, (inv.) mintit, rasuflat, spriu, (pop. fig.) stramb. (Afirmatie ~ ; marturie ~.)

inarca s. v LINARITA.

INART s (ORNIT.) 1. (Carduelis flam-mea) (reg.) tintar, pasarea-nului inarita-verde (Serinus canaria serinus) = (rar) scatiu

INCALCULABIL adj necalculabil, nenumarat, (reg.) nemaisocott, nesamalut. (O multime ~ ) colosal, considerabil, enorm, imens, nelimitat, (rar) necalculabil (Foloase, efecte ~.)

INCANDESCENT adj. inrosit, rosu. (Metal ~

INCAPABIL adj., s. 1. adj. inapt, neapt. (~ de munca ) 2. adj., s. necapabil, neputincios, prapadit, slabanog, (rar) impotent, (pop.) becsnic, nemernic, nevoias, nevolnic, (inv. si reg.) sec, ticalos, (prin Munt. si Olt ) sfoie gt, (inv.) misel neputernic, neputinte, secat. (E un biet ~ ) . adj , s. ignorant, incompetent, necapabil, nechemat, necompetent, neis-

pravit, nepregatit, nepriceput, nestiutor, prost, (fam.) ageamiu. (Un meserias ~ )

INCAPACITATE s. 1 inaptitudine. (~ cuiva pentru . ) neputinta. (~ de a face ceva )

neputinta, slabiciune, (rar) impotenta, (pop.) becisnicie, netrebnicie, nevolnicie, (reg.) nevoio-setra, (inv.) nemernicie. (~ unui bolnav.)

incompetenta, necompetenta, nepregatire, nepricepere, (fig.) slabiciune. (~ unui profesor. )

INCARNA vb. 1. a (se) intruchipa, a (se) intrupa, (inv.) a (se) impelita, a (se) inchipui, a (se) incorpora, a (se) omeni. (S a ~, luand infatisare de barbat.) . a (se) concretiza, a (se) intruchipa, a (se) intrupa, a (se) materializa, a (se) realiza, (rar) a (se) sensibiliza. (Iata cum a fost ~ acest element.) a intruchipa, a intrupa, a personifica, a reprezenta, a simboliza, (inv.) a inchipa. (El ~ forta brutala.)

INCARNARE s. 1. intrupare, (inv.) impe-litre, incorporare, omenire. (~ unui animal In om, In basme.) concretizare, intruchipare, intrupare, materializare, realizare, (rar) sensibilizare. (~ unei idei.) intruchipare, intrupare, personificare, reprezentare, simbolizare, (inv.) personifictie. (~ raului.)

INCARNAT adj. intruchipat, intrupat, personificat.

INCENDIA vb. a aprinde. (A ~ un imobil.)

INCENDIAT adj. aprins. (Casa ~.)

incendiator s., adj. v. AGITATOR ATATA-TOR INSTIGATOR. PROVOCATOR. TULBURATOR.

INCENDIERE s. aprindere. (~ unui imobil.)

INCENDIU s foc, parjol, (inv. si reg.) pojar, (reg.) parlitra. (Un ~ a distrus cladirea.)

INCERT adj. discutabil, indoielnic, nesigur. (Rezultate ~.) 2 dubios, indoielnic, nesigur, problematic, (livr.) improbabil, indecis, (rar) indois, (fig.) nebulos. (La o data ~ ) . nesigur, tulbure. (O perioada ~.)

INCERTITUDINE s. dubiu, indoiala, neincredere, nesiguranta, rezerva, scepticism, sovaiala, sovaire, (astazi rar) necredinta, (inv.) aporie, indonta. (Domnea o stare de ~.)

INCIDENT s. (JUR.) exceptie. (A ridica un ~ intr un proces.)

INCIDENTAL adj. 1. accidental, intampla tor, ocazional, sporadic, (livr.) aleatoriu, contingent, stocstic, (rar) cazul, (inv.) simptomatic. (Fenomen, eveniment ~.) . intamplator, neprevazut, (livr.) fortuit. (O tntllnire ~.)

INCINERARE s incineratie, (livr.) crema tine.

INCINERAT IE s incinerare, (livr.) crema-tiune.

INCIPIENT adj. initial, incepator. (Stadiu ~ al unei boli.)

incisiv adj. v. BATJOCORITOR. EPIGRA-MATIC. SARCASTIC. SATIRIC.

INCITA vb. a agita, a atata, a instiga, a intarita, a provoca, a starni, a tulbura, (pop.) a sumuta, (inv. si reg.) a scorni, (reg.) a smomi, a zadari, (fig ) a asmuti, a monta. (El ~ masele. )

INCITNT adj. atatator, provocator, > senzual, (rar) provocant. (Un surs ~ )

INCITARE s. atatare, instigare, instigatie, intaratare, provocare, starnire, tulburare, (rar) incitatie, provoctie, (pop.) zadarare. (~ maselor.)

INCITAT adj. atatat, instigat, intaratat, provocat, starnit, (pop.) zadarat. (Om ~.)

incitator s., adj. v. AGITATOR. ATATATOR. INSTIGATOR. PROVOCATOR. TULBURATOR.

incitatie s. v. ATATARE. INCITARE. INSTIGARE. INSTIGATIE. INTARATARE. PROVOCARE. STARNIRE. TULBURARE.

INCIZ vb. a cresta.

INCfZIE s. crestatura.

INCLUDE vb. 1 a contine, a cuprinde, a ingloba, a numara. (~ intr-insa mai multe elemente.) a cuprinde, a ingloba. (Vechea Galie ~ si Belgia de astazi.) 3. a integra, a introduce, a incorpora, a ingloba. (A ~ ceva in masa unei substante.)

INCLUDERE s. 1 cuprindere, inglobare. (~ unui element intr-un ansamblu.) integrare, introducere, incorporare, inglobare. (~ a ceva In masa unei substante.)

INCOATV adj. (GRAM.) (inv.) silitor. (Verbe ~.)

INCOERENT adj. ilogic, nelogic. (Afirmatii ~.)

INCOGNITO adv (inv.) tiptil. (Calatorea~.)

incomensurabil adj. v COLOSAL. ENORM. IMENS NEMARGINIT. NEMASURAT NESFARSIT. VAST.

INCOMOD adj. 1 necomod, neconfortabil. (Un scaun ~.) jenant, neplacut, stingheritor, stanjenitor, suparator (O situatie ~ )

INCOMODA vb. a deranja, a incurca, a jena, a stingheri, a stanjeni, a supara, a tulbura, (livr.) a conturba, a importuna, (rar) a sinchisi, (pop.) a zaticni, (Mold. si Bucov.) a zahai, (inv.) a sminti. (Te rog sa nu-l ~ de la lucru.)

UMCOMODRE s. deranjare, jenare, stinghereala, stingherire, stanjeneala, stanjenire, tulburare, (livr.) conturbre, (pop.) zaticnire. (~ cuiva de la lucru.)

INCOMPARABIL adj inegalabil, neasemanat, neasemuit, necomparabil, neegalabil, neantrecut, unic, (rar) neajuns, (inv.) neurmt. (O voce ~; insusiri ~ )

INCOMPETENT adj ignorant, incapabil, necapabil, nechemat, necompetent, neispravit, nepregatit, nepriceput, nestiutor, prost, (fam ) ageamiu. (Un meserias ~.)

INCOMPETENTA s. incapacitate, necom petenta, nepregatire, nepricepere, (fig.) slabiciune. (~ unui profesor.)

INCOMPLET adj. 1. fragmentar, necomplet, partial. (Publicarea ~ a unei opere.) lacunar. (Text ~.)

incomprehensibil adj v ININTELIGIBIL NEINTELIGIBIL

incongruenta s. v. CONTRADICTIE. CONTRAZICERE. NEPOTRIVIRE.

INCONSECVENT adj. capricios, flusturatic, fluturatic, inconstant, instabil, neconsecvent? neconstant, neserios, nestabil, nestatornic, schimbacios, schimbator, (livr.) labil. (Un om tare ~.)

INCONSECVENTA s. inconstanta, instabilitate, neconsecventa, neconslanta, nesta bilitate, nestatornicie, (livr.) labilitate, (inv.) neconsecnta, nestre. (~ unei persoane.)

INCONSOLABIL arlj. ncconsolabil, neconsolat, nernangaiat.

INCONSTANT adj. 1 capricios, flusturatic, fluturatic, inconsecvent, instabil, neconsecvent, neconstant, neserios, nestabil, nestatornic, schimbacios, schimbator, (livr.) labil. (Un om tare ~.) capricios, instabil, neconstant, nestabil, nestatornic, schimbacios, schimbator, variabil, (reg.) tontic, tons, (fig.) nazuros, (pop_; fig.) baltt. (O vreme ~.)

INCONSTANTA s. inconsecventa, instabilitate, neconsecventa, neconstanla, nesta-bilitate, nestatornicie, (livr.) labilitate, (inv.) neconsecnta, nestre. (~ unei persoane.}

INCONSTIENT adj., adv. 1 adj. lesinat, (Transilv ) petrecut. (A avut o criza si este ~. > 2. adj. automat, automatic, instinctiv, masinal, mecanic, reflex. (Gest, act ~.) adv. automat, automatic, masinal, masinaliceste, mecanic, reflex, (inv.) mecanicste. (Merge ~.) 4. adj instinctual, instinctiv. (Reflexe ~.) 5. adj. iresponsabil. (Fapta ~.)

INCONSTIENTA s. 1. (MED.) lesin, lipo-timie, nesimtire, (rar) lesinatra. (Se afla in stare de ~.) iresponsabilitate. (~ faptei unei persoane.)

INCONTESTABIL adj. 1. categoric, cert, evident, indiscutabil, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neandoielnic, neandoios, netagaduit, sigur, vadit, (livr.) indubitabil, peremptoriu (A manifestat o superioritate ~.) . clar, evident, flagrant, izbitor, invederat, limpede, neandoielnic, neandoios, netagaduit, pregnant, vadit, vizibil, (livr.) manifest, (fig.) marcat (Semne ~ de boala.) efectiv, indiscutabil, real. (A adus servicii ~.)

INCONTINENTA URINARA s. (MED.) enurezis.

INCONVENABIL adj. neconvenabil.

INCONVENIENT s. 1 dificultate, greutate, impas, impediment, neajuns, nevoie, obstacol, opreliste, piedica, stavila, (pop.) oprela, po-ticla, potrivnice, (inv. si reg.) scandal, sminteala, (inv.) anevonta, nevointa, poprire, stenahore, (fig.) bariera, handicap, hop. (A avut de depasit un mare ~.) dezavantaj, neajuns, (fig.) handicap. (Un ~ in calea realizarii a ceva.)

INCONVERTBIL adj. neconvcrtibil. i Valori ~.)

INCORECT adj , adv. 1. adj. eronat, fals, gresit, inexact, neadevarat, (inv. si reg.) smintit. (Rezultai ~ al unui calcul.) . adj. eronat, gresit, impropriu. (Exprimare ~.) 3. adj., adv. defectuos, gresit, necorect, prost, rau, (fig.) stricat. (O pronuntare ~; vorbeste: ~ englezeste.) . adj. necinstit, necorect, neunest "

(livr.) veros, (inv.) mal onest. (Om, slujbas ~.) 5. adj. ilegal, ilicit, necinstit, necorect, nelegal, neonest, (fig.) murdar, necurat (Afaceri ~.)

INCORECTITUDINE s. 1. eroare, greseala, inexactitate. (O ~ de calcul.) . necinste, necorec-titucline, (inv.) incorectine, malonestitte. (~ unui slujbas.)

incorectine s. v. INCORECTITUDINE. NECINSTE. NECORECTITUDINE.

INCORIGIBIL adj. inrait, (livr.) invete-rt. Un betiv ~.)

INCORPORNT adj. (LINGV.) polisinte-tic. ''Limba ~.)

INCORUPTIBIL adj. cinstit, corect, integru, leal. necoruptibil, onest, (livr.) prob, (inv.) neademenit, nemitrnic, (fig.) curat, nepatat.

INCORUPTIBILITATE s. cinste, corectitudine, integritate, lealitate, onestitate, (livr.) probitate, (rar) onorabilitate, (inv.) onestte, oncstie, (inv. si reg fig ) curatenie, curatie. (~ unui slujbas.)

INCREDIBIL adj. necredibil, neverosimil, (inv.j necrezut. (O veste ~.)

incredul adj v. BANUITOR. NEANCREZATOR. SUSPICIOS. TEMATOR.

incredulitate s v BANUIALA NEANCREDERE. SUSPICIUNE.

incrimina vb v. ACUZA. INCULPA. INVINOVATI. INVINUI.

incriminare s. v. ACUZARE. ACUZATIE. INCULPARE. INVINOVATIRE. INVINUIRE.

incriminat s., adj. v. ACUZAT. INCULPAT. IMPRICINAT. INVINOVATIT. INVINUIT. PAHAT.

INCRIMINATOR adj. (JUR.) acuzator. (Fapie ~.)

1NCRUSTRE s. incrusta tie. (O ~ de fildes.)

1NCRUSTTIE s. incrustare. (O ~ de sidef. )

INCUBATOR s. clocitoare, closca artificial;!.

INlULP vb. (JUR.) a acuza, (livr.) a incrimina.

INCULPARE s. (JUR.) acuzatie, (livr.) incriminare.

INCULPAT s., adj. (JUR.) acuzat, impricina;, invinuit, pirit, (livr.) incriminat, (pop.) pricins, (prin Transilv.) pricint. (~ are cuvin tul!)

INCULT adj., s ignorant, necultivat, neinstruit, neanvatat, prost, simplu, (livr.) agramat, ignar, (inv.) gros, neabetedt.

INCULTURA s. ignoranta, nepricepere, nestiinta, (livr.) agramatism, (inv.) prostatice, proitie, prostime. (~ unei persoane.)

incumba vb. v. REVENI

INCURABIL adj. (MED.) 1. nevindecabil, (inv ) necurbil (Boala ~ ) . condamnat, nevindecabil, (inv ) necurbil (Un bolnav ~ )

incurie s. v. DEZORDINE. NEGLIJENTA. NEANGRIJIRE.

inde conj. v. UNDE.

INDECENT adj. desantat, imoral, impudic, necuviincios, nerusinat, obscen, pornografic,

scabros, scarbos, trivial, vulgar, (livr.) licen' tis, (inv. si pop.) scarnav, slobod, (reg.) por^-cots, (fam.) desucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, imbaiat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O gluma, o atitudine ~.)

INDECENTA s. imoralitate, impudoare, necuviinta, nerusinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate, (livr.) impudicitte, licenta, licentiozitte, (inv si pop.) mascara, mascara, mascaricine, mas care, scarnave. (Un act de ~.)

INDECS adj. ezitant, fluctuant, nedecis, nehotarat, sovaielnic, sovaitor, (rar) sovaind, sovait, (reg.) codlnic, (prin Munt.) pregets, (inv.) inclinatr, indoielnic, pregetatr, tarzil nic, (fig.) oscilant. (Atitudine ~; om ~.)

indecis adj. v. DUBIOS. INCERT. INDOIELNIC. NESIGUR. PROBLEMATIC.

indecizie s. v. CODEALA. CODIRE. EZITARE. FLUCTUATIE. INDOIALA. NEHO TARARE. PREGETARE. SOVAIALA. SOVAIRE. ,

in-de-cimp s. v. INEATA.

INDECLINABIL adj. (GRAM.) nedeclina-bil. (Cuvlnt

INDEFINIT adj. 1 confuz, difuz, echivoc, haotic, imprecis, incalcit, incurcat, neclar, nedefinit, nedeslusit, neanteles, nelamurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) intunecat, nebulos, neguros. (O situatie ~.) confuz, difuz, imprecis, neclar, nedefinit, nedeslusit, nelamurit, neprecis, vag, (fig.) surd. (O senzatie ~ de durere.) confuz, echivoc, imprecis, neclar, nedefinit, neprecis, obscur, (livr.) abscons (O semnificatie ~.) (GRAM.) nedefinit, nehotarat, (inv.) neliotarat r (Articol ~.)

indelebil adj. v. NESTERS

INDELICATTE s. badaranie, grosolanie, impolitete, mahalagism, mitocanie, marlanie, mojicie, necuviinta, nepolitete, taranie, vulgaritate, (pop.) mocofane, mocofansm, (reg.) modorane, (inv.) grosime, ratane, (rar fig.) necioplire. ( A comis o ~.)

indemnitate s. v. INDEMNIZARE. INDEMNIZATIE.

INDEMN IZRE s. indemnizatie, (rar) indemnitate. (A ucorda cuiva o ~.)

INDEMNIZATIE s. indemnizare, (rar) indemnitate. (A primit o ~ )

indemnizatie s. v. COMPENSARE. COMPENSATIE. DAUNE. DESPAGUBIRE. REPARATIE.

INDEPENDENT adj., adv. 1 adj. liber, neatarnat, suveran, (inv. si pop.) slobod, (inv ) nedependent, volnic (Stat ~.) adj. (BIS.) autocefal, neatarnat. (Biserica ortodoxa romana este ~.) 3. adj., adv. separat. (Dezvoltarea ~ a doua limbi inrudite; studiaza ~ fenomenele.)

INDEPENDENTA s. 1 libertate, neatar-nare, suveranitate, (inv. si pop.) slobozenie, (inv. si reg.) slobozie, (inv.) nedependnta, volnice (~ unui stat.) . (BIS.) autocefalie, neatarnare. (~ bisericii ortodoxe romane.)

INDESCIFRABIL adj ilizibil, necitet, nedescifrabil, nelizibil, (fig ) hieroglific. (Un scris ~ )

INDESCRIPTIBIL adj. inexprimabil, ne-descriptibil, neexprimabil, negrait, nespus, (livr ) indicibil, inefabil

INDESTRUCTIBIL adj. indisolubil. (Legatura ~ )

NDEX s. indice. (~ la o carte.)

Index s. v. ARATATORUL.

INDEZIRABIL adj nedorit. (O persoana ~ )

INDIAN s., adj. 1 s (livr.) hindus. 2. adj (livr.) hindus, (rar) indic

indie adj. v. INDIAN

INDICA vb. 1. a arata, (inv.) a spune. (I-a ~ drumul, cararea.) a arata, a trasa. (A ~ cuiva calea de urmat.) a arata, a preciza, a spune, (inv. si reg.) a semna, (inv.) a permite, (grecism inv.) a prohdeorisi. (Dupa cum am ~.)

4. a preciza, a pune. (~ te rog si data.) 5. a arata, a mentiona, a preciza, a semnala, a specifica, (inv.) a specializa. (Vom ~ urmatoarele recomandari . . . ) 6 a prescrie, a recomanda, (pop.) a scrie. (Ii ~ un tratament.) . a aminti, a arata, a cita, a mentiona, a pomeni, a semnala, (rar) a semnaliza, (inv.) a memora, a prenumi, (fig.) a atinge. (Problema este ~ intr-un document.) 8 a arata, a desemna, a semnala.

(Tabel care ~ invingatorii In concurs.) 9. a arata, a insemna, a marca, a preciza (Ceasul ~ timpul.) 10 a arata, a inregistra, a marca.

(Termometrul ~ o temperatura ridicata.) 11. a arata, a atesta, a denota, a releva, a trada, a vadi. (~ o proasta crestere.) a demonstra, a dovedi, a proba, (fig.) a marca. (Cursul evenimentelor ~ o cotitura.)

INDICARE s 1 aratare, trasare. (~ caii de urmat.) 2 prescriere, recomandare. (~ unui tratament.) 3. amintire, citare, mentionare, mentiune, pomenire, semnalare, (rar) semnalizare. (~ unui fapt semnificativ.) 4. mentionare, precizare, specificare. (~ unui lucru.)

5. aratare, desemnare, semnalare (Tabel cu ~ invingatorilor intr-un concurs.)

INDICAT adj., adv 1. adj. adecvat, conform, convenabil, corespunzator, cuvenit, nimerit, oportun, potrivit, recomandabil, recomandat, (livr.) pertinent, (inv.) cuviincios, raspunzator, (fig.) sanatos. (Calea cea mai ~ pentru . . . ) adv. adecvat, nimerit, oportun, potrivit, recomandabil. (Nu e ~ sa . . . ) 3. adj. adecvat, bun, nimerit, potrivit, propriu (Un teren ~ pentru literatura.) adj. adecvat, binevenit, bun, favorabil, fericit, nimerit, oportun, potrivit, prielnic, propice, (livr.) pertinent, (pop.) priincios. (Un prilej ~.)

indicativ adj v INDICATOR. INDRUMATOR.

INDICATV adj., s. (GRAJ.) (inv ) aratator (Modul ~ )

INDICATOR adj., s. 1. adj. indrumator, (rar) indicativ. (Un semnal ~ ) s. aratator (~ la un manometru.) s. jalon, reper, semn. (Ca ~ se afla un stllp de piatra.) s. semnal. (~ de circulatie.)

INDICATIE s. 1 directiva, instructiune, indrumare, normativ, norma, recomandare, (inv ) regulaWv. (A respectat toate ~iile primite.) precizare, prescriptie, prevedere, (inv ) scriptura, (grecism inv ) prohdiorihms

(~ legii.) . informatie, indrumare, lamurire. (A primit toate ~iile necesare.) 4. prescriptie, regula, (inv.) ustv. (Clteva ~ pentru .. . }

5. aviz, instructiuni (pi.), prescriptie, recomandare, recomandatie (Dupa ~ medicului.}

6 explicatie, instructiuni (pi.), indrumare, lamurire. (~ pentru folosirea unui medicament.}

insemnare, mentiune, nota, notificare, notifica tie, observatie, precizare, specificare, specificatie. (Poarta urmatoarea ~ . . . ) 8 dovada, indiciu, marturie, pilda, proba, semn, (livr.) testimoniu, (inv. si reg.) scrisoare, (inv.) raspuns. (Exista numeroase ~ ii in acest sens.)

NDICE s. index. (~ la o carte )

indicibil adj. v INDESCRIPTIBIL. INEXPRIMABIL. NEDESCRIPTIBIL. NEEXPRIMABIL. NEGRAIT. NESPUS.

INDCIU s dovada, indicatie, marturie,, pilda, proba, semn, (livr.) testimoniu, (inv. si reg.) scrisoare, (inv.) raspuns (Exista numeroase ~ii in sprijinul. . . )

INDIENI s. pi. amerindieni (pi.), piei-rosij (pi.) (~ii reprezinta populatia bastinasa din America.)

INDIFERENT adj. 1 flegmatic, impasibil, imperturbabil, insensibil, nepasator, nesensibil, nesimtitor, pasiv, (grecism inv.) adifor, (fig.) rece. (Ce tip ~ !) 2. apatic, delasator, indolent, lasator, nepasator, pasiv, placid, tembel, (livr.) impasibil, (reg.) nebristt, (fig.) rece. (Om ~ ; atitudine ~.)

indiferentism s. v. APATIE DELASARE INDIFERENTA. INDOLENTA. INERTIE. INSENSIBILITATE. NEPASARE. PASIVITATE. PLACIDITATE. TEMBELISM.

INDIFERENTA s. 1. apatie, delasare, indolenta, inertie, insensibilitate, nepasare, pasivitate, placiditate, tembelism, (livr.) impasibilitate, prostratie, (rar) indiferentism, nean-grijre, pasivism, (inv.) negrja, negrijnta, tembelac, (grecism inv.) adiafore, (fig.) raceala. (Stare de ~.) . dezinteres, dezinteresare, nepasare. (Z)e o ~ condamnabila.) flegma, impasibilitate, nepasare (Ce este aceasta ~ la el?)

INDIGEN adj., s. aborigen, autohton, bastinas, neaos, pamantean, (pop.) pamantsc, (inv. si reg.) mosnen, mosten, (inv.) paman-tensc. (Populatia ~ a unui teritoriu.)

indigena vb. v. IMPAMANTENI. NATURALIZA.

indigenats. v. IMPAMANTENIRE. NATURALIZARE.

indigenta s. v. LIPSA. MIZERIE. NEVOIE. SARACIE.

INDIGEST adj. greu. (Mlncare ~.)

INDIGESTIE s. (MED.) aplecat, (pop.) plecate (pi ), (reg.) indesore, (Mold., Bucov., Transilv. si Ban.) ciumurluila. (A facut o ~.)

INDIGNA vb. a (se) revolta, a (se) scandaliza, (inv.) a (se) scandalisi, a (se) scandali. (Vestea l a ~.)

INDIGNARE s revoltare, revolta, scandalizare, (rar) indignatine, (pop ) otarela, otari're. (Stare de ~.)

INDIGNAT adj. revoltat, scandalizat.

Indignatine s. v. INDIGNARE. REVOL TARE. REVOLTA SCANDALIZARE.

INDIGO s. carbon, plombagina, hartie car bon. (~ pentru scoatere de copii.)

INDIRECT adj. 1 mediat, mijlocit. (Relatii ~.) (GRAM.) (inv.) nedrept. (Complement ~ )

IND1SCIPL1NAT adj. insubordonat, neascultator, nedisciplinat, nesubordonat, nesupus, recalcitrant.

INDISCIPLINA s. neascultare, nedisci plina, nesupunere, (livr.) insubordonare, (rar) recalcitranta. (Act de ~.)

INDISCRET adj. curios. (O privire ~.)

INDISCRETIE s. curiozitate. (E de-o ~ bolnavicioasa.)

INDISCUTABIL adj., adv. 1 adj. categoric, cert, evident, incontestabil, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neandoielnic, neandoios, netagaduit, sigur, vadit, (livr.) indubitabil, peremptoriu. (A manifestat o superioritate ~.) 2. adj. efectiv, incontestabil, real. (A adus servicii ~.) adj. categoric, evident, flagrant, izbitor, vadit. (L^rn adevar ~.) 4. adv. absolut, bineanteles, cert, desigur, fireste, garantat, natural, negresit, neandoielnic, neandoios, normal, precis, sigur. (Crezi ca vine? - ~ !) 5. adv. neaparat, negresit, neandoielnic, neandoios, precis, sigur, (pop.) nesmintit. (~ voi fi acolo la ora anuntata.)

INDISOLUBIL adj. 1 indestructibil. (Legatura ~.) inseparabil, nedespartit, nesepa-rabil, organic, unitar. (Un tot ~.)

INDISPENSABIL adj., adv., s. pi. 1 adj. neaparat, necesar, nedispensabil, vital. (Conditii ~ pentru viata.) 2. adv. neaparat, obligatoriu, (rar) necesarmente. (Este ~ sa mergi acolo.) s. pi. izmene (pi ), (prin Bucov. si Maram.) brce (pi.), (Transilv.) gaci (pi.).

INDISPONIBIL adj. inapt. (Fotbalist ~ pentru joc.)

INDISPOZITIE s. (MED.) (inv.) zaiflac. (O ~ trecatoare.)

indispozitie s. v. CICLU. MENSTRUATIE. PERIOD.

INDISPUNE vb. 1 a (se) amari, a (se) indurera, a (se) intrista, a (se) mahni, a (se) necaji, a (se) supara, (inv. si pop.) a (se) obidi. (inv. si reg.) a (se) scarbi, (inv.) a (se) otari, a (se) ravni, (fig.) a (se) catrani. (L-ai ~ pe tata.) 2. a agasa, a enerva, a irita, a necaji, a plictisi, a sacai, a supara, (livr.) a tracasa, (pop.) a ciudi, a zadari, (reg.) a zahatui, (Mold.) a chihai, (Ban.) a zagalui, (Mold. si Bucov.) a zahai, (inv.) a scarbi, (pop. fig.) a ardcia, (reg. fig.) a scociori (Il ~ cu insistentele.)

INDISPUS adj. 1. abatut, amarat, deprimat, descurajat, indurerat, intristat, mahnit, necajit, suparat, trist, (pop.) obidit, (inv. si reg.) scarblt, suparacios, (inv.) dosadt, ponosit, pricajit, (fig.) catranit, pleostit, plouat. (Om ~; era tare ~.) . mahmur, (inv.) tiriachu. (Om ~ dupa chef.) (MED.) (inv.) zaf. (E usor ~ de la o gripa.)

IND1VD s. 1 chip, fata, figura, ins, om, persoana, (pop.) crestin, suflet, (Ban. si Transilv ) nat, (inv.) ipochimen, obraz, (fam.) mutra,

tip, (peior.) creatura, specimen (Am Intilnit acolo multi ~ cunoscuti.) cap, ins, om, persoana, (fig.) caciula. (Ctte 5 lei de ~.)

IND1VDA s. (fam.) tpa, tipsa.

INDIVIDUAL adj. 1. particular, personal, propriu, (inv.) obrazlnic, particularstic, parti cul rnic, prtnic, personalicsc, personlnic. (Insusiri ~.) particular, personal, propriu, (rar) subiectiv. (O viziune, o creatie ~.) particular, personal, propriu, (livr.) privat. (Probleme ~; proprietate ~.) singular. (O atitudine ~.) 5 aparte, deosebit, neobisnuit, singular, special, (livr.) insolit, (tln caz ~.)

INDIVIDUALITATE s. originalitate, personalitate. (~ unui artist.)

INDIVIDUALIZA vb. 1 a caracteriza. (Isi ~ sugestiv personajele.) 2. a tipiza. (A ~ un personaj literar.) 3. a (se) particulariza, (rar) a (se) personaliza. (Se ~ dintre alte elemente.) a (se) izola, a (se) singulariza. (A ~ insusirile unui fenomen.)

INDIVIDUALIZARE s. 1 caracterizare. (~ a unui personaj.) tipizare. (~ eroilor.) 3. particularizare, (rar) personalizare. (~ unor trasaturi.) izolare, singularizare. (~ din ansamblu.)

INDIVIZIBIL adj. nedespartit, nedivizibil. (Un lot ~.)

indivizibilitate s. v. UNITATE.

INDL s. (CHIM.) benzopirol.

INDOLENT adj., s. 1. adj. apatic, delasator, indiferent, lasator, nepasator, pasiv, placid, tembel, (livr.) impasibil, (reg.) nebristit. (fig.) rece. (Om ~; atitudine ~.) adj. bleg, lalau, moale, molatic, molau, mototol, (reg.) tofolg, (fig.) balig s, malait, mamaligs. (O fiinta ~.) adj., s. lenes, puturos, trandav, trintor, (rar) somnoros, (inv. si pop.) nehrnic, (reg.) cniv, lens, zacs, (Mold.) dugln, dglis, lainic, (prin Olt.) sanchu, (Transilv. si Bucov.) trand, (inv.) lenevos, tanduru. (Om ~.)

INDOLENTA s. 1 apatie, delasare, indiferenta, inertie, insensibilitate, nepasare, pasivitate, placiditate, tembelism, (livr.) impasibilitate, prostratie, (rar) indiferentism, nean-grijre, pasivism, (inv.) negrja, negrijnta, tembelc, (grecism inv.) adiafore, (iig.) raceala. (Stare de ~.) lene, lenevie, puturo senie, trandaveala, trandavie, (rar) lenevre, puturose, trandavt, (inv.) tandr. (E de-o ~ fara pereche.)

INDRUSIM s. (BOT.; Lathynis odora-tus) sangele voinicului, (reg.) haragca, maza-rta, mazare n, mazarca, mazarche, maza-ri, mazarica, orsnita, pjma, floare-de-m zare.

indrusim s. v. MUSCATA.

indubitabil adj. v. CATEGORIC. CERT. EVIDENT. INCONTESTABIL. INDISCUTABIL. NECONTESTABIL. NECONTESTAT NEDISCUTABIL. NEANDOIELNIC. NEANDOIOS NETAGADUIT. SIGUR. VADIT

1NDUCTNTA s. (FIZ.) inductivitate (~ unui circuit electric.)

INDUCTIVITATE s (FIZ ) inductanta. (~ unui circuit electric.)

INDULGENT adj. 1. iertator, indurator, ingaduitor, milostiv, (livr,) clement. (Om~.) concesiv, ingaduitor, tolerant, (inv.) rabdator. (Prea este ~ 1)

INDULGENTA s. 1 iertare, indurare, ingaduinta, milostivire, (livr.) clementa. (Cere cu umilinta ~.) ingaduinta, ingaduire, toleranta, (rar) tolerantsm, (pop.) ingaduila, (inv.) rabdare. (Manifesta prea multa ~.) iudustril s. v INDUSTRIAS. INDUSTRIAS s. (inv.) industrial, industrios. industrios s. v INDUSTRIAS. INETA s. (BOT.) I. (Linum catharticum) (reg.) inusr, margelta. (Linum austria-cum) (reg.) inusr, in-de camp

INECHITABIL adj. injust, nedrept, nee-chitabil, (livr.) inie. (O masura ~.)

INECHITATE s. injustitie, nedreptate, nee chitate, nejustitie, (inv. si pop.) strambatte, (inv. si reg.) stramb, (turcism inv.) zulm. (A comis o ~.) inedit adj. v. NOU. ORIGINAL. INEDT s. noutate, originalitate. (~ unei teorii,)

inefabil adj. v. INDESCRIPTIBIL. INEXPRIMABIL. NEDESCRIPTIBIL. NEEXPRI MABIL. NEGRAIT. NESPUS.

INEFICACE adj. ineficient, infructuos, inutil, nefolositor, netrebuincios, neutil, van, zadarnic, (livr.) inoperant, otios, superfluu, (inv.) netrebnic, prisoslnic, prisositr, (fig.) desert, gratuit, steril, sterp. (Eforturi ~.) INEFICACITATE s. ineficienta, inutilitate, zadarnicie, (rar) superflunta, superfluitte, (inv.) netrebnicie, (fig.) sterilitate. (~ discutiilor.)

INEFICIENT adj. ineficace, infructuos, inutil, nefolositor, netrebuincios, neutil, van, zadarnic, (livr.) inoperant, otios, superfluu, (inv.) netrebnic, prisoslnic, prisositr, (fig.) desert, gratuit, steril, sterp. (Eforturi ~.) INEFICIENTA s. ineficacitate, inutilitate, zadarnicie, (rar) superflunta, superfluitte, (inv.) netrebnicie, (fig.) sterilitate. (~ discutiilor. )^

INEGAL adj. 1 neegal. (De lungimi ~.) disproportionat. (Lupta devine ~.)

INEGALABIL adj. incomparabil, neasemanat, neasemuit, necomparabil, neegalabil, neantrecut, unic, (rar) neajuns, (inv.) neurmt. (O i'oce ~; insusiri ~.)

INEGALITATE s. disproportie. (Exista o ~ intre cei doi boxeri.)

INEL s. 1 verigheta, (pop.) veriga, (prin Ban.) brma. (E insurat si poarta ~.) belciug, veriga. (~ de lacat.) ochi, veriga, za, (inv. sireg.)ratz. (~ de lant.) (ANAT.) segment. (Un ~ al corpului albinei.) 5 bucla, carliont, cret, ondulatie, ondula, val, zuluf, (rar) sfrdel, sfredelitra, (reg.) scarlint, zgar-lante, (Ban.) cocor, (prin Munt. si Mold.) scar. (~ din parul cuiva.)

NEL vb. 1. a (se) bucla, a (se) ciriionta, a (se) increti, a (se) ondula, (rar) a (se) zulufa, (prin Olt | si Munt.) a (se) scarlionti. (Si a ~ parul.) (SIiV )a secui, (reg.) a certi, a ciungi, a plesura. (A ~ arborii.)

INELAR s. (ENTOM.; Gastropacha neustria) fluture in elat

INELARE s buclare, carliontare, incre-tire, ondulare (~ parului.)

INELT adj. 1 buclat, cirlionlat, cret, incretit, ondulat, (rar) zuluft, (prin Olt. sl Munt.) scarliontt, (prin Olt.) scarcior (Par ~.) buclat, cret, margelat. (Lina ~.)

ineluctabil adj. v. IMINENT. INEVITABIL, inptadj. v. NATANG. NEGHIOB. NEGHIO-BESC. NEROD. NEROZESC. NETOT. PROSTESC. STUPID.

INEPTIE s. dobitocie, idiotenie, idiotie imbecilitate, neghiobie, nerozie, prostie, stupiditate, stupizenie, tampenie, (inv.) prostatice. (A spus o mare ~.)

INEPUIZABIL adj. interminabil, neepui zabil, neistovit, nesi'irsit, (l'ig.) nesecat. (O sursa ~ de )

INERT adj. 1 mort, neansufletit, nemiscat, rece, teapan. (O fiinta ~.) 2. anchilozat, intepenit, teapan. (Arco mina ~.) (CHIM.) inactiv. (Substanta ~.)

INERTIE s. 1 fixitate, imobilitate, neclintire, nemiscare, nemobilitate. (Stare de ~ a unui corp.) (CHIM.) inactivitate. (~ unei substante.) inactivitate, inactiune, neacti vitate, pasivitate, (rar) pasivism, sedere, (pop.) nemiscare, (reg.) zacasela, (inv.) ncactine, nelucrre. (~ il exaspereaza.) 4. apatic, delasare, indiferenta, indolenta, insensibilitate, nepasare, pasivitate, placiditate, tembelism, (livr.) impasibilitate, prostratie, (rar) indiferentism, neangrijre, pasivism, (inv.) negrja, negrijnta, tembelac, (grecism inv.) adiafore, (fig.) raceala. (Stare de ~.)

INERVRE s. (FIZIOL.) iuervatie (~ pielii.)

INERVTIE s. (FIZIOL.) inervare. (~ pielii.)

INESTETIC adj. urii. (Un aspect ~.) INESTIMABIL adj. inapreciabil, ncestima bil, nepretuit, (inv.) nestimat. (De o valoare ~.) INEVITABIL adj., adv. 1. adj. fatal, (rar) neaparat, neevitabil. (In mod ~ vei ajunge acolo.) 2. adv. fatal, fatalmente, (rar) necesarmente. (~ trebuia sa se tntlmple.) 3. adj. iminent (livr.) ineluctabil. (Un fenomen ~.) adj. cert, sigur (Caderea ~ a cetatii.)

INEVITABILITATE s. iminenta. (~ producerii unui fenomen.)

INEXACT adj. . eronat, fals, gresit, incorect, neadevarat, (inv. si reg.) smintit (Rezultat ~ al unui calcul; calcul ~.) . eronat, fals, gresit, neexact, nefondat, neantemeiat, (inv. fig.) ratacit. (O slire. o parere ~.) eronat, gresit, (rar fig.) stramb. (O intelegere ~ a lucrurilor.)

INEXACTITATE s. 1. eroare, greseala, incorectitudine. (U ~ de calcul.) ialsilate, neadevar, neexactitate, uetemeiuicie. (~ unei afirmatii.)

INEXISTENTA s. neant, nefiinta, nimic, (rar) negura, nende, uitare, (inv.) nederesa, nefpt.

inexorabil adj. v. CRUD. HAIN. IMPLACABIL. NECRUTATOR. NEIERTATOR. NEAN-

DUPLECAT. NEANDURATOR. NEMILOS. NEMILOSTIV.

INEXPERIMENTAT adj. neexperimentat, (pop.) necerct. (Un anar ~.)

INEXPLICABIL adj. neexplicabil, neanteles. (Un fapt ~.) . bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, insolit, nastrusnic, neobisnuit, original, paradoxal, singular, straniu, (livr.) abracadabrant, (rar) strain, (pop.) pidsnic, pocit, poznas, (Mold.) desantat, (Transilv., Ban. si Olt.) sod, (inv.) ciuds, (grecism inv.) paraxn, (fam.) sanchu, (fam. fig.) fistichiu, intors, sucit, trasnit. (Ce chestie ~ !)

INEXPLORAT adj. necercetat, necunoscut, neexplorat. (O regiune ~.)

INEXPRESIV adj. 1. monoton, neexpresiv, uniform, (fig.) monocord, plat. (Stil ~.) . neexpresiv, searbad, spalacit, sters. (O fata ~.)

INEXPRIMABIL adj. indescriptibil, nedes-criptibil, neexprimabil, negrait, nespus, (livr.) indicibil, inefabil. (O stare ~.)

infailibil adj. v. CERT. SIGUR

infailibilitate s. v. CERTITUDINE. SIGURANTA.

INFAM adj., s. adj., s. abject, josnic, misel, mizerabil, mirsav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ticalos, (pop.) becsnic, (inv. si reg.) ticait, (reg.) palavtic, proclet, (Ban.) beds, (inv.) faradelege, vil, (fig.) infect, murdar. (Un om ~.) 2. adj. josnic, misel, miselesc, mizerabil, mirsav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, rusinos, scelerat, ticalos, (livr.) ignobil, sacrileg, (inv. si pop.) parsiv, scarnav, (Mold.) chiolhans, (inv.) blestematsc, faradelege, scirbvnic, scarblnic, scarbt, verigs, verigass, (fig.) murdar, spurcat. (Fapta ~.)

infam adv. v. MISELESTE. NETREBNIC. TICALOSESTE.

INFAMANT adj. compromitator, degradant, dezonorant, injositor, nedemn, rusinos, (livr.) difamnt, (rar) degradator, (inv.) necin-stitr, pierzator. (O fapta ~.)

INFAMAE s. abjectie, faradelege, josnicie, miselie, marsavie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticalosie, (livr.) ignominie, turpitudine, (astazi rar) scelertie, (pop. si fam.) parsivnie, (pop.) becisnicie, blestematie, scarnave, spurcaciune, (reg.) marsavnie, (inv.) bazaconie, blestemacine, nebunie, necurat, necurate, necuratre, paganatte, pagine, verigase, (fig.) murdarie. (A comite o ~.)

INFANTERIE s. (MIL.) (inv. si pop.) pedestrme, (inv. si reg.) phota, (fam. si ir.) pfa, pifane.

INFANTERIST s. (MIL ) (inv. si pop.) pedestras, (inv. si reg.) pihots, (inv.) odivi, pedestru, tlpos, talps, (fam. si ir.) pifn.

INFANTICAD s. (JUR.) pruncucidere

infatigabil adj. v. NEISTOVIT. NEOBOSIT. NEOSTENIT.

INFANTIL adj. 1. copilaresc, (livr.) pueril, (inv.) pruncsc. (Jocuri ~.) copilaresc, naiv, pueril. (Ce slnt gesturile astea ~ ?)

INFATUA vb. a se fali, a se fuduli, a se grozavi, a se impauna, a se infumura, a se

ingamfa, a se lauda, a se mindri, a se semeti, (rar) a se trufi, (inv. si pop.) a se mari, (pop ) a se pauni, (reg ) a se barzoia, a se falosi, a se marghioli, a se sfatosi, (reg. fam.) a se furlan-disi, a se martafoi, (Transilv. si Ban.) a se nas-cocori, (inv ) a se inalta, a se prea inalta, a se preamari, a se prearadica, a se ridica, (fam. fig.) a se infoia, a se umfla, (arg.) a se sucari. (Nu te mai ~ atllal)

INFATUARE s. aroganta, fala, fudulie, infumurare, ingamfare, mandrie, orgoliu, senietie, trufie, vanitate, (livr.) fatuitate, morga, prezumtie, suficienta, (rar) superbie, tantose, (inv. si pop.) maretie, marire, (pop. si fam.) ifos, ti'fna, (reg.) falosnie, falose, (inv.) fal-nicc, lauda, marie, marime, mandrte, pohfla, preainaltre, preaanaltme, semetre, trfa, trufase, zadarnicie. (~ lui este cu totul nejustificata.)

INFATUAT adj. fudul, grandoman, increzut, infumurat, ingimfat, megaloman, mindru, orgolios, semet, trufas, tantos, vanitos, (livr.) prezumtios, suficient, (inv. si pop.) maret, (pop. si fam.) tafns, (pop.) falnic, falos, inchipuit, (inv. sireg.)pasn, (prin Ban.) mar s, (prin Mold.) narts, (inv.) fumurs, preaanaltt, zadarnic, (fig.) batos, intepat, scrobit.

INFECT adj. 1. dezagreabil, dezgustator, displacut, dizgratios, gretos, greu, imputit, neplacut, nesuferit, puturos, rau, respingator, scarbos, urat, rau-mirositor, (livr.) fetid, mias mtic, pestilential, repugnant, repulsiv, (inv si pop.) scarnav, (inv.) scarbvnic, scarblnic (Un miros ~.) imputit, puturos, viciat, rau mirositor, (livr.) fetid, pestilential. (Aer ~.) . dezgustator, oribil, respingator, scarbos (Ce caracter ~ !) dezgustator, respingator, scarbos, spurcat, (pop.) scrnav. (~treaba!)

infect adj., s. v. ABJECT. INFAM. JOSNIC MISEL. MIZERABIL. MARSAV NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC.' NETREBNIC. TICALOS.

INFECTA vb. (MED.) a (se) contagia, a (s) contamina, a (se) molipsi, (pop.) a se umple, (inv.) a (se) smredui, a (se) strica. (I-a ~ pe toti cei din jur.)

infectant adj. v. CONTAGIOS. INFECTIOS. MOLIPSITOR.

INFECTARE s. (MED.) contagiune, contaminare, infectie, molipsire, (rar ) molipsela, (inv.) smredure. (Agenti de ~.)

INFECTAT adj. (MED.) contaminat, molipsit, (inv.) smredut. (Persoana ~.)

INFECTIE s. 1. (MED.) contagiune, contaminare, infectare, molipsire, (rar) molipsela, (inv.) smredure. (Agenti de ~.) . duhoare, imputiciune, miasma, putoare, (livr.) feti ditte, (inv.) duh, smredure. (Simtea o ~ insuportabila.)

INFECTIS adj. (MED.) 1. contagios, molipsitor, (rar) contaminant, infectant, (pop.) lipicios, (reg.) mutatr, (inv.) acolisitr, ciu-ms, ciums, impartitr, smreduitr. (Boala~.) . contagios, molipsitor, (livr.) meftic, pestifer, pestilent, pestilential. (Agent ~.)

INFERIOR adj., s 1 adj ordinar, prost, rau. (Tutun, vin ~.) 2. adj. marunt, mic (Functionar ~ ) adj., s. subaltern, subordonat. (E ~ lui la serviciu.)

INFERN s (BIS.) iad (livr ) gheena, tartar, (inv.) matca focului.

INFERNAL adj. 1. demonic, diabolic, diavolesc, dracesc, necurat, satanic, (livr.) demoniac, mefistofelic, (inv. si pop.) satansc, (inv.) demonicsc, mamnic, satanicsc. (Planuri ~.) 2. diabolic, dracesc. (Danseaza tntr-un ritm ~.) . colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, infiorator, ingrozitor, inspaimantator, naprasnic, strasnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) indracit, turbat. (O vijelie ~.)

INFIDEL adj. adulter, necredincios, nefi-del, (inv.) preacurvr, preaiubit, viclean, viclenit r, (fig.) tradator. (Barbat ~; femeie ~.)

INFIDELITATE s (JUR.) adulter, inselaciune, necredinta, (inv ) preacurve, preacurvre, preaiubre, viclenie, (fig.) tradare (~ in relatiile conjugale.)

INFILTRA vb 1. a patrunde, a se scurge, (reg.) a se stoarce (Apa de ploaie se ~ in pamlnt.) a patrunde, a se strecura, (livr.) a se insinua. (Apa se ~ in zidarie.)

INFILTRARE s infiltrat, infiltratie, patrundere, (livr.) insinuare. (~ apei in . . . )

INFILTRAT s infiltrare, infiltratie, patrundere, (livr ) insinuare. (~ apei in .. )

INFILTRATIE s infiltrare, infiltrat, patrundere, (livr ) insinuare. (~ apei in . . . )

INFM adj. microscopic, minuscul, (livr.) infinitezimal. (Cantitate ~; de proportii ~.)

INFINT adj., s 1. adj. imens, necuprins, nefinit, nelimitat, nemarginit, nemasurat, ne-sfarsit, netarmurit, (rar) ilimitt. (Clmpie ~.) s. enormitate, imensitate, necuprins, nemarginire, nemarginit, nesfarsire, nesfarsit, vastitate. (~ clmpiei.) adj colosal, enorm, exceptional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, i-mens, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiantalnit, nemaipomenit, nemaivazut, nesfarsit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, urias, (livr ) mirbil, (inv ) mann, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.) adj. complet, desavarsit, nemarginit, total, (fig.) orb. (Incredere ~ in cineva.)

infinitezimal adj. v. INFIM. MICROSCOPIC. MINUSCUL.

INFRM adj., s. (MED.) invalid, schilod, (pop.) beteag, schilav, (inv. si reg.) calic, neputincios, nevolnic, sec, slabanog, (reg.) schila-vs, sont, sontit, (Transilv., Mold. si Bucov.) chlav, (inv ) misel, rupturt, secat, (fam.) sontorog (Om ~.)

INFIRMA vb 1. a contrazice, a dezminti (Acest fapt ~ parerea curenta.) 2.a anula, (fig.) a rasturna (A ~ o teorie.) (JUR.) a abroga, a anula, a desfiinta, a invalida, a suprima, (pop ) a strica, (inv ) a surpa. (A ~ o lege, un act normativ.)

INFIRMARE s. 1 anulare, (fig.) rasturnare (~ unei teorii.) (JUR.) abrogare, anulare, desfiintare, invalidare, suprimare. (~ unui act normativ.)

INFIRMERIE s. (MED.) (rar) lazaret, (inv.) blnita.

INFIRMIER s. (MED.) (germanism reg.) vlter, (inv.) bolnicr, spitalagu, spitalit

INFIRMIERA s. (MED.) sora, (Transilv.) vlterita, (inv.) spitalagioica.

INFIRMITATE s. invaliditate, (rar) anormalitate, schilodnie, (pop.) betesug, meteahna, (inv. si reg.) neputinta, (reg ) betege, betejela

INFLAMA vb 1 (MED.) a (se)congestiona, a (se) irita, a (se) obrinti, (reg.) a (se) boboti. (Plaga s-a ~.) (MED.) a se obrinti, a se tumeia, a se umfla, (reg.) a se boboti. (Bratul s-a -) 3 (MED. VET.) a se umfla, (pop.) a se bolovani. (Ugerul vacii s-a ~.)

INFLAMABIL adj. (inv.) aprinzacis, a-prinzatr. (Material ~.)

INFLAMARE s. (MED.) 1 congestionare, inflamatie, iritare, obrinteala, obrintire, obrin-tit, obrintitura, umflare, (reg.) bobotre (~ unei plagi.) inflamatie, obrinteala, obrinti-tire, obrintit, obrintitura, tumefactie, tumefiere, umflare, (reg.) bobotre. (~ unui tesut.)

INFLAMAT adj (MED.) 1 congestionat, iritat, (reg.) bobotit. (Plaga ~.) tumefiat, umflat, (livr.) tumescnt, tumid, (reg ) bobotit (Un tesut ~.)

INFLAMATIE s. (MED.) 1 congestionare, inflamare, iritare, obrinteala, obrintire, obrintit, obrintitura, umflare, (reg.) bobotre. (~ unei plagi.) (concr.) congestie, iritatie. (O ~grava a ranii.) inflamare, obrinteala, obrintire, obrintit, obrintitura, tumefactie, tumefiere, umflare, (reg.) bobotre. (Proces de ~ a unui tesut.) (concr ) tumefactie, umflatura, (livr.) tumescnta, (prin Transilv ) aprinsra, (prin Bucov.) badragnie. (O ~ evidenta a tesutului.)

INFLEXIBIL adj. 1 neelastic, neflexibil, rigid, tare, teapan. (O bara, o nuia ~ ) . decis, dirz, ferm, hotarit, intransigent, neabatut, neclintit, nestramutat, nesovaitor, statornic, (inv.) nepregetatr. (Om ~; caracter ~ )

INFLEXIBILITATE s. rigiditate. (~ unei bare.)

inflexibilitates v DARZENIE. FERMITATE HOTARARE. INTRANSIGENTA NECLINTIRE. NE INDUPLECARE. NESTRAMU-TARE. NESOVAIRE. STATORNICIE.

INFLEXIUNE s. intonare, intonatie, mladiere, modulare, modulatie, ton, tonalitate (O voce cu ~ i placute.)

INFLORESCENTA s. (BOT.) (reg.) mot (~ la papura.)

INFLUENT adj important, insemnat, marcant, puternic (Un personaj ~.)

INFLUENTA vb fa inriuri. (A ~ miscarea simbolista.)

INFLUENTBIL adj (fig.) moale, slab (Esti un om ~ /)

INFLUENTA s 1 inrlurire, putere, (rar) stapanre, (inv.) inraurta. (Nu are nici o ~ asupra lui.) . ascendent, autoritate, conside-

ratie, inraurire, prestigiu, reputatie, respect, stima, trecere, vaza, (inv ) inraurfta, (fig.) credit. (Se bucura de o mare~.) . inraurire, putere, trecere, (fig.) greutate. (Om cu ~.) . actiune, efect, inraurire, rezultat. (Ce ~ are acest medicament asupra inimii?)

influenta s. v. GRIPA

INFORM adj. amorf. (0 masa ~ de )

INFORMA vb. 1. a cerceta, a se documenta, a studia, a vedea, (inv.) a se pliroforisi. (S a ~ daca nu s-a mai scris despre asta.) a se interesa, (inv. si reg.) a cerca. (Se ~ de tot ce-a mai aparut.) 3. a cerceta, (Transilv., Ban. si Bucov.) a stirici. (S-a ~ peste tot.) . a anunta, a aviza, a incunostinta, a instiinta, a vesti. (A ~ pe cineva despre ceva.) 5. a anunta, a comunica, a incunostinta, a instiinta, a vesti, (rar) a semnaliza, (Transilv. si Ban.) a stirici. (Va ~ ca trebuie sa fiti prezenti.) 6. a avertiza, a instiinta, a preveni, (prin Transilv. si Ban.) a priti, (inv.) a prevesti. (Te ~ ca mline Dine controlul.)

INFORMARE s. 1. anuntare, incunostintare, instiintare, vestire. (~ cuiva despre ceva.) avertizare, instiintare, prevenire, (inv.) prevestire. (~ cuiva asupra controlului de mline.) documentare, documentatie, informatie. (Munca de ~.)

INFORMAT adj. 1. documentat. (Un cercetator ~ ) . avizat, capabil, competent, pregatit, (fig.) tare (E un om ~ in aceasta problema.)

INFORMATIV adj. orientativ. (Preturi ~.)

INFORMATOR s. (LINGV.) subiect. (~ pentru o ancheta dialectala.)

INFORMATIE s. 1. comunicare, instiintare, stire, veste (O ~ de mare importanta.) cunostinta, stire, veste, (prin Transilv.) hir, (inv ) marturie, plirofore, stiinta (Ai reo~ despre el?) (inv.) cuvnt. (N-a primit ~iile lui.) . referinta, relatie.(Ce ~ imi poti da despre . . . ?) 5 nota. (A publicat o ~ in ziarul de ieri.) 6. documentare, documentatie, informare. (Munca de ~.) indicatie, indrumare, lamurire. (A primit toate ~iile necesare.)

INFRACTOR s. (JUR.) faptas, faptuitor, raufacator. (~ a fost condamnat.)

INFRACTIONAL adj ■ (JUR.) corectiona 1. (Fapta cu caracter ~.)

INFRACTIUNE s (JUR.) vina. (~ lui a fost dovedita.)

INFRASTRUCTURA s. (CONSTR.) (rar) substructra. (~ unui imobil.)

INFRUCTUS adj. ineficace, ineficient. Inutil, nefolositor, netrebuincios, neutil, van, zadarnic, (livr.) inoperant, otios, superfluu, (inv ) netrebnic, prisoslnic, prisositr, (fig ) desert, gratuit, steril, sterp. (Discutii ~.)

1NFUZR s (ZOOL.) ciliat (Parameciul este un ~.)

lnga interj v IATA UITE VEZI.

INGENIOS adj. 1. abil, destept, dibaci, scusit, istet, indemanatic, mester, priceput, pop.) mehenghi, (inv. si reg.) pricopsit, (prin

Transilv.) prlnzci, (inv.) mestesugret practic, (fam. fig ) breaz (Om ~ ) creator, imaginativ, inventiv, iscoditor, iscusit, nascocltor, (inv.) scornci (Un spirit ~.) inventiv, iscusit, subtil (Procedeu ~.)

INGENIOZITATE s. 1. bilitate, destoinicie, dexteritate dibacie, iscusinta, istetie, istetime, indemanare, pricepere, stiinta, talent, usurinta, (pop.) mestesug, mestesugre, (inv si reg ) mesterie, (reg.) apucatura, pricepute, (inv.) iscusre, marafet, practica. (Demonstra o mare ~ in mlnuirea) inventivitate, iscusinta, subtilitate (~ unui procedeu.)

INGENUITATE s candoare, credulitate, inocenta, naivitate (E de-o ~ dezarmanta.)

INGENUU adj. candid, credul, inocent, naiv, nestiutor. (O fiinta ~.)

INGERNTA s. amestec, imixtiune, interventie. (~ in treburile altui stat.)

ingrat adj. v ANEVOIOS. DELICAT

DEZAGREABIL. DIFICIL. GINGAS. GREU-NEPLACUT.

INGRAT adj., s. nerecunoscator, (inv.) nedlce, nemultumitor. (Om ~.)

INGRATITUDINE s. nerecunostinta, (inv.) nemultumire. (~ fata de cineva.)

INGREDIENT s. aromat, condiment, mirodenie, (pop.) dres, (inv.) bacanii (pi.), miroase (pi ), mirdie, mirositra, spiterie. (Vanilia, piperul sini ~ )

ingurgita vb v INGHITI.

INHALA vb. a aspira, a trage. (~ pe nari o substanta medicamentoasa.)

INHALARE s. aspirare, inhalatie. (~ unei substante medicamentoase.)

INHALATIE s. aspirare, inhalare. (~ unei substante medicamentoase.)

INHIBITV adj inhibitor (Proces ~.)

INHIBITOR adj. inhibitiv. (Reactie ~ )

inhumtie s v INGROPARE. INGROPAT INHUMARE. INMORMANTARE

inie adj v INECHITABIL INJUST NEDREPT NEECHITABIL.

INIMAGINABIL adj. neimaginabil, neanchipuit (O situatie ~ )

INIMA s. 1. (ANAT., MED.) cord. (Sufera de ~.) suflet, (inv.) mate (pi.), pntece. (Ofteaza din adtncul ~ ) san, suflet. (Cu frica In ~.) cupa. (~ la cartile de joc.) 5 (BOT.) maduva (~ a tulpinii unui copac.) 6. (BOT.) cocos. (~ la pepenele verde.)

inima s. v ABDOMEN. BARBATIE

BRAVURA. BURTA. CARACTER. CENTRU. CURAJ CUTEZANTA DARZENIE ESENTA. FIRE. FOND. INCUMETARE INDRAZNEALA. MATERIE. MIEZ. MIJLOC. NATURA NEANFRICARE PANTECE SEMETIE. STOMAC. STRUCTURA TEME RITATE. TEMPERAMENT.

inimicitie s. v ANIMOZITATE. DISCORDIE. DUSMANIE. INVRAJBIRE. OSTILITATE. PORNIRE. URA VRAJBA VRAJMASIE. ZAZANIE.

INIMIOARA s (pop.) inimca, inimta

INIMOS adj brav, curajos, eutezator, dlrz, indraznet, neanfricat semet, viteaz, (livr.

intrepd, petulnt, temerar, (rar) barbat, (inv. si pop.) voinic, (inv ) hrabr, neanfricosat. (Om ~.)

inimica s. v. INIMIOARA.

iniinta s. v. INIMIOARA. , ININTELIGIBIL adj. neinteligibil, (livr.) incomprehensibil, (fam.) pasaresc. (intr-o exprimare ~.)

inisor-de-alir s. v. LINARITA.

infa s_; v. CUSCUTA. TORTEL.

INITIA vb. 1 a incepe. (A ~ o campanie.) 2. a preconiza. (A ~ o noua metoda.) 3. a calauzi, a introduce. (A~ pe cineva intr-un domeniu.) a (se) instrui, a (se) invata. (A ~ Intr-o disciplina.)

INITIAL adj. 1 incepator. (Litera ~.)

originar, primitiv, primordial. (Patria ~ a albanezilor.) incipient, incepator. (Stadiu ~ al unei boli.) originar, prim, primar, primordial. (Fondul ~ al caracterului sau.)

INITIATOR s. 1. promotor, protagonist, (rar) incepator. (~ al unui curent.) (CHIM.) promotor.

INITIERE s. 1 incepere. (~ unei campanii.) preconizare. (~ unei noi metode.) calauzire, introducere. (~ cuiva intr-o profesiune.) instruire, invatare. (~ cuiva intr-o disciplina.)

INJECTA vb. (MED.) a se congestiona, a se inrosi. (Ochii i s-au ~.)

INJECTAT adj. (MED.) congestionat, inrosit, insangerat, rosu, sangerat, (rar) sangers. (Ochi ~.)

INJONCTIUNE s. (fig.) presiune. (~ facuta asupra cuiva.)

INJURIE s. afront, insulta, jignire, ocara, ofensa, rusine, umilinta, (livr.) ultraj, vexatiune, (pop ) hula, sudalma, suduitra, (inv.) basau, dosda, infruntare, necinste, obida, (fig ) atingere, (livr. fig.) lezare. (Nu poale suporta ~ ce i s-a adus.)

INJURIOS adj. insultator, jignitor, ofensator, (livr.) vexnt, vexatoriu, (fig.) tare. (I-a spus cuvinte ~.)

INJUST adj. inechitabil, nedrept, neechitabil, (livr.) inie. (O masura ~.)

INJUSTITIE s. inechitate, nedreptate, nee chitate, nejustitie, (inv. si pop.) strambatte, (inv. si reg.) stramb, (turcism inv.) zulm. (A comis o ~.)

INOCENT adj. 1. nevinovat, (inv. si pop.) negresit. (Acuzat ~ ) candid, credul, ingenuu, naiv, nestiutor. (O fiinta ~.) candid, cast, feciorelnic, fecioresc, neprihanit, nevinovat, pudic, virgin, virginal, (inv.) nestrict, prost, vrgur, (fig.) curat, imaculat, neantinat, nepatat, pur, serafic, (inv. fig.) neatins, preacurat. (Un surls ~.)

INOCENTA s. 1 nevinovatie. (S-a dovedit ~ acuzatului.) candoare, credulitate, ingenuitate, naivitate. (E de-o ~ dezarmanta.)

. candoare, castitate, feciorie, neprihanire, nevinovatie, pudicitate, pudoare, virginitate, (inv ) smerenie, vergure, (fig.) curatenie, ima culre, neantinre, puritate, (inv. fig.) curatie.

(~ zlmbetului ei-)

INOCULA vb. (MED.) a vaccina, (pop.) a altoi, (inv. si reg.) a posai.

INOCULARE s. (MED.) inoculatie, vaccinare, (pop.) altoire, (reg.) posaila, (inv.) posare.

INOCULATIE s. (MED.) inoculare, vaccinare, (pop.) altoire, (reg.) posaila, (inv.) posare.

INODOR adj. nemirositor. (Substanta ~.)

INOFENSIV adj. nevirtainalor.

inoperant adj. v. INEFICACE. INEFICIENT. INFRUCTUOS. INUTIL. NEFOLOSITOR. NETREBU1NCIOS. NEUTIL. VAN. ZADARNIC.

INOPINAT adj. brusc, instantaneu, neasteptat, neprevazut, subit. (Plecarea lui ~.)

INOPORTUN adj. neoportun, nepotrivit, (livr.) intempestiv, (fig.) deplasat. (O actiune ~.) nedorit, neoportun, nepoftit. (Oaspete ~.)

INOROG s. licorn, unicorn. (~ este un animat fabulos.)

inorog s. v. RINOCER.

LNOSTA s. (CHIM.) inczoinozilol.

INOSPITALIER adj. neospitalier, neprimitor. (Un loc ~.)

INOVA vb. a innoi.

INOVARE s. inovatie, innoire.

INOVATIE s. 1. inovare, innoire. (~ unui procedeu.) noutate, prefacere, schimbare. (A introdus unele ~ ii.)

INS s. 1 chip, fala, figura, individ, om, persoana, (pop.) crestin, suflet, (Ban. si Transilv.) nat, (inv.) ipochimen, obraz, (fam.) mutra, tip, (peior.) creatura, specimen. (Am Intllnit multi ~ cunoscuti.) cap, individ, om, persoana, (fig.) caciula. (Cile 5 lei de ~.)

INSALUBRU adj. nesanatos. (Locuinta ~.)

INSATISFACTIE s. nemultumire, insatisfactie. (Un sentiment de ~.)

insatiabil adj. v. AVID. LACOM. MANCA-CIOS. NESATUL. NESATIOS. POFTICIOS

insatiabilitte s. v. LACOMIE. NESAT

in-salbtic s. v. LINARITA.

INSCRIPTIE s. (inv. si reg.) scriptura, (inv.) semn. (0~ taiata in piatra.)

inscriptie s. v. INMATRICULARE. INREGISTRARE. INSCRIERE.

INSECTA s. (EATOMJ ginganie, gaza, hexa-pod, (pop.) goanga, musca, (reg.) borza, (Transilv.) ppe.

INSENSIBIL adj. I nesimtitor. (~ la injectii.) flegmatic, impasibil, imperturbabil, indiferent, nepasator, nesensibil, nesimtitor, pasiv, (grecism inv.) adior, (fig.) rece. (Ce tip ~ !)

INSENSIBILITATE s. 1. insensibilitate, nesimtire, (inv.) ncsimtibililte. (~ la injectii.) 2. apatie, delasare, indiferenta, indolenta, inertie, nepasare, pasivitate, placiditate, tembelism, (livr.) impasibilitate, prostratie, (rar) indiferentism, neangrijre, pasivism, (inv.) negrja, negrijnta, tembelfc, (grecism inv.) adiafore, (fig.) raceala. (Stare de condamnabila ~ a unei persoane.)

INSENSIBILIZA vb. 1 a amorti. (Dentistul ~ o masea.) (fig.) a se impietri. (Inima i s-a ~ )

INSEPARABIL adj. 1 indisolubil, nedespartit, neseparabil, organic, unitar. (Un tot ~.) nedespartit, nedezlipit, neseparabil. (Prieteni ~ .)

INSESIZABIL adj. imperceptibil, neauzit, neperceptibil, nesesizabil, nesimtit, (fig.) imponderabil. (Un zgomot ~.)

insidios adj. v. INSELATOR PERFID VICLEAN.

INSIGNA s. insemn, (inv.) marca, semn.

insignifiant adj. v. MARUNT. NEIMPORTANT. NEANSEMNAT. OARECARE.

insinua vb. v. INFILTRA. PATRUNDE. STRECURA.

INSINUANT adj (inv.) insinualr (Ton~.)

insinuare s. v. INFILTRARE. INFILTRAT. INFILTRATIE. PATRUNDERE.

insinuatr adj. v. INSINUANT.

INSIPAD adj. dulceag, fad, searbad, (rar) spelb, (Transilv.) lhod, (Bucov.) lanced. (O mlncare ~.)

insipid adj. v. ANOST. NEINTERESANT PLICTICOS PLICTISITOR.

INSISTA vb. 1 a persevera, a persista, a starui. (A ~ si a reusit.) a starui, (prin Mold.) a barani, (fig.) a pistona. (A ~ pe langa el pentru) 3. a accentua, a apasa (A ~ asupra celor spuse mai inainte.)

INSISTENT adj., adv. 1 adj. perseverent, persistent, razbatator, statornic, staruitor, tenace, (livT.) persuasiv, (rar) strabatator. (Om ~.) 2. adv staruitor, (inv. si reg.) tare. (O roaga ~ sa) adj. asiduu, perseverent, silitor, sarguincios, sarguitor, staruitor, sustinut, tenace, zelos. (Eforturi ~.)

INSISTENTA s. 1 perseverenta, persistenta, statornicie, staruinta, tenacitate, (rar) perseve-rtie, (inv ) staruila, starure. (O ~ demna de lauda.) . asiduitate, perseverenta, ravna, sfortare, silinta, sarguinta, staruinta, stradanie, straduinta, zel, (pop.) osrdie (~ele lui s-au dovedit fructuoase.)

INSOCIBIL adj morocanos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorit, taciturn, tacut, uracios, ursuz, (livr.) hirsut, (pop.) sanchu, (inv. si reg.) mors, sunducs, tacatr, (reg.) modori, mutc, muta-rt, (Olt.) dugs, (Mold.) paclist, (prin Transilv.) tacati, (Bucov. si Mold.) talmt, (fig.) inchis. (Om ~.)

INSOLTIE s. (MED ) (reg.) indesore, soare-in-cp, soare-sc, (Mararn.) asorela.

INSOLENT adj. arogant, impertinent, ireverentios, indraznet, necuviincios, neobrazat, nerespectuos, nerusinat, obraznic, semet, sfidator, sfruntat, trufas, tantos, (livr.) prezumtios, (rar) neanfrant, (pop. si fam.) tafns, (inv. si reg.) rusinat, (Transilv.) sulhtic, (inv.) nerusins, (fam. fig.) bots. (Om ~ ; o atitudine ~.)

INSOLENTA s. aroganta, impertinenta, magarie, necuviinta, neobrazare, nerusinare, obraznicie, sfruntare, trufie, tupeu, (rar) seme-

te, (livr.) morga, prezumtie, (pop. si fam ) tfna (E de-o ~ revoltatoare.)

INSOLTadj bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, nastrusnic, neobisnuit, original, paradoxal, singular, straniu, (livr.) abracadabrant, (rar) strain, (pop.) pidsnic, pocit, poznas, (Mold.) desantat, (Transilv., Ban. si Olt.) sod, (inv.) ciuds, (grecism inv.) paraxn, (fam.) sanchu, (fam. fig.) fistichiu, intors, sucit, trasnit. (Ce chestie ~ !)

insolit adj. v. APARTE. DEOSEBIT. INDIVIDUAL. NEOBISNUIT. SINGULAR. SPECIAL.

INSOLUBIL adj. (CHIM.) nedizolvabil, nesolubil.

insolubil adj. v. NEREZOLVABIL.

INSOLVABIL adj. (FIN.) 1 falit. (Negustor ~.) neplatnic. (O persoana ~.) falimentar. (O intreprindere ~.)

INSOMNE s. (MED.) nesomn, (inv. si pop.) nedormre. (Stare de ~.)

INSPECTA vb. 1 a cerceta, a controla, a revedea, a revizui, a verifica, (inv.) a revedui, (grecism inv.) a teorisi. (A ~ toate scriptele institutiei.) (MIL.) (inv.) a smotri. (A ~ o unitate.)

INSPECTARE s. control, inspectie, revizie, verificare. (~ a decurs In bune conditii.)

INSPECTIE s. 1 control, inspectare, revizie, verificare. (~ a decurs In bune conditii.) (MIL.) (inv.) smtru. (~ a unei unitati.)

INSPIRA vb. a aspira, a trage. (~ cu nesat aerul In piept.)

inspira vb. v. SUGERA.

INSPIRAT adj. (fig.) iluminat. (Persoana ~.)

INSTABL adj. 1 miscator, nestatornic, schimbator, variabil. (Dune ~.) nestabil, precar. (Echilibru ~.) neregulat, nestabil, schimbator, variabil (Vlnturi ~.) capricios, inconstant, neconstant, nestabil, nestatornic, schimbacios, schimbator, variabil, (reg.) ton tic, tons, (fig.) nazuros, (pop. fig.) baltt (O vreme ~.) 5 capricios, flusturatic, fluturatic, inconsecvent, inconstant, neconsecvent neconstant, neserios, nestabil, nestatornic, schimbacios, schimbator, (livr.) labil. (Un om tare ~.) 6 fluctuant, schimbator, variabil, (fig.) oscilant. (Atitudine ~.)

INSTABILITATE s. 1 mobilitate, nestatornicie. (~ unor dune.) nestnbilitate, precaritate. (~ in echilibru.) nestabilitate, nestatornicie, variabilitate. (~ vremii.) fluctuatie, schimbare, (fig.) oscilatie. (~ la cursul bursei.) 5. inconsecventa, inconstanta, necon secventa, neconstanta, nestabilitate, nestatornicie, (livr.) labilitate, (inv.) neconsecnta, ne-stre. (~ unei persoane.)

INSTALA vb. 1. a se aseza, a se fixa, a se opri, a se stabili, a se statornici, (pop.) a se salaslui, (inv. si reg.) a se salasui, (inv.) a se sadi, a se stavi. (S-au ~ in acele cimpii manoase.) . a trage. (La ce hotel le-ai ~ ?) 7a (se) aseza, a (se) fixa, a (se) plasa, a (se) posta. (S-a ~ in fata usii.) . a monta. (A ~ un utilaj.)

INSTALARE s I. asezare, fixare, oprire, stabilire, statornicire. (~ lor In regiunile de deal.) 2. asezare, plasare. (~ lui intr un fotoliu.) montare. (~ unui utilaj.)

INSTALAT adj. asezat, intins, (inv. si reg.) tins (Tabara ~; cort ~.)

INSTANTANEU adj., adv 1 adj. brusc, inopinat, neasteptat, neprevazut, subit. (Plecarea lui ~.) 2. adj. momentan. (Reactie ~.) 3. adj. brusc, fulgerator, naprasnic, neasteptat, subit. (Moarte ~.) . adv. brusc, deodata, fulgerator, odata, repede, scurt, subit, (pop.) numai, (reg.) tarla-mrla. (~ se intoarce spre el si),

INSTANTA s. (JUR.) justitie. (S-a prezentat In fata^.)

INSTIGA vb. a agita, a atata, a incita, a intarita, a provoca, a starni, a tulbura, (pop.) a sumuta, (inv. si reg.) a scorni, (reg.) a smomi, a zadari, (fig.) a asmuti, a monta. (El ~ masele.)

INSTIGARE s. atatare, incitare, instigatie, intaratare, provocare, starnire, tulburare, (rar) incitatie, provoctie, (pop.) zadarre. (~ maselor.)

INSTIGAT adj. atatat, incitat, intaratat, provocat, starnit, (pop.) zadarat. (Om ~.)

INSTIGATOR s., adj. agitator, atatator, provocator, tulburator, (livr.) incitator, sedi-tis, (inv. si pop.) razvratitor, (inv.) rascolitor, rascolnic, (fig.) incendiator. (Un ~ al maselor.)

INSTIGATIE s. atatare, incitare, instigare, intaratare, provocare, starnire, tulburare, (rar) incitatie, provoctie, (pop.) zadarre. (~ maselor.)

INSTNCT s. simt. (~ de conservare.)

INSTINCTV adj. 1 inconstient, instinctual. (Reflexe ~.) 2. automat, automatic, inconstient, masinal, mecanic, reflex. (Gest, act ~.)

INSTINCTUAL adj. inconstient, instinctiv. (Reflexe ~.)

INSTITUI vb. 1. a alcatui, a constitui, a crea, a desemna, a forma, a infiinta, a numi, a organiza, a stabili, (inv.) a tocmi. (A ~ o comisie speciala.) a fixa, a hotari, a intocmi, a orindui, a rindui, a stabili, a statornici, (inv.) a aseza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. (A ~ un impozit.) 3. a face, a stabili. (A ~ legi.) .* a introduce, a stabili (A ~ o anumita practica.) 5 a proclama. (A ~ republica.) 6 a constitui, a crea, a ctitori, a funda, a infiinta, a intemeia, a organiza, (astazi rar) a statornici, (inv.) a sadi, a stabili, a statori, a temeli, (grecism inv.) a sistisi, (fig.) a urzi. (A ~ un asezamlnt, o societate culturala.)

INSTITURE s. 1 alcatuire, constituire, creare, desemnare, formare, infiintare, numire, organizare, stabilire. (~ unei comisii speciale.) introducere, stabilire. (~ unei noi reglementari.) proclamare. (~ starii de urgenta.) constituire, creare, fundare, infiintare, intemeiere, organizare, (astazi rar) statornicire. (~ corpului graniceresc.)

INSTITUTOARE s. (pop. si fam ) dascalita.

INSTITUTOR s dascal, (peior ) belfer.

INSTITUTIE s unitate, (inv.) asezamnt* stabiliment, tocmeala. (~ publica.)

INSTRUCTIV adj. educativ, moralizator, (inv.) invatator (Scriere cu continut ~ )

INSTRUCTIE s 1 educatie, invatamant, invatatura, (inv.) pedeapsa. (Procesul de ~.) carte, cultura, cunostinte (pi ), invatatura, pregatire, studii (pi.), (inv. si pop.) slova, (inv. si reg.) carturarie, (reg ) scrisoare, (inv.) mnte-pricopsela, pricopsre. . (MIL.) (inv. si pop.) mustra, mustruluila, (inv.) ocnie, stntru. (~ recrutilor.)

INSTRUCTIUNE s. 1 directiva, indicatie, indrumare, normativ, norma, recomandare, (inv.) regulatv. (A respectat toate ~ iile primite.)

(la pi.) explicatie, indicatie, indrumare, lamurire. (~ pentru folosirea unui medicament.)

(la pi.) aviz, indicatie, prescriptie, recomandare, recomanda tie. (Dupa ~le medicului.)

INSTRUI vb. 1 a invata, (rar) a scoli, (inv.) a certa, a mustrui, a mustrului, a pedepsi. (A ~ elevii.) a culturaliza. (A ~ masele.) a invata, a studia, (inv. si reg.) a se pricopsi. (Se ~ mult.) a citi, a se cultiva. (Se ~ sistematic.) 5 a (se) initia, a (se) invata. (A ~ pe cineva lntr-o disciplina.) 6 a indruma, a pregati. (O ~ pentru viata de gospodina.) . (MIL.) (inv.)a stnotri. (A ~ ostasii.) 8. (JUR.f a ancheta, a cerceta. (A ~ un caz penal.)

INSTRUIRE s. 1 cultivare, invatare. (~ elevilor.) . culturalizare. (~ maselor.) initiere, invatare. (~ cuiva lntr-o disciplina.) .4 indrumare, pregatire. (~ cuiva pentru viata de gospodina.) 5. (JUR.) anchetare, ancheta, cercetare, (inv.) sprfca, (rusism inv.) comandi-rvca. (~ unui caz penal.)

INSTRUIT adj. citit, cult, cultivat, educat, invatat, (rar) scolt, (inv.) pedepsit, politict, spudaxt, sufletesc, (l'lnar ~.)

INSTRUMENT s. 1 scula, unealta, ustensila, (inv. si reg.) sarsm, (reg.) sculeta, (Mold., Bucov. si Ban.) halat, (inv.) cne, dichis (~ pentru dulgherie.) 2. aparat. (Un ~ pentru curatat cartofii.) 3 (GRAM.) (rar) unealta (Prepozitiile sini ~ gramaticale.)

INSTRUMENTA vb. (MUZ.) a orchestra.

INSTRUMENTAR s. utilaj. (~ al unuf laborator.)

INSTRUMENTATIE s. (MUZ.) orchestrare, orchestratie.

INSTRUMENTIST s. (MUZ.) orchestrant, (inv.) sunator.

insubordonare s. v. INDISCIPLINA. NEASCULTARE. NEDISCIPLIN. NESUPUNERE.

INSUBORDONAT adj. indisciplinat, neascultator, nedisciplinat, nesubordonat, nesupus, recalcitrant. (Soldat ~.)

INSUCCES s. 1. esec, nereusita, (rar) neiz-bnda. (~ inir-o actiune.) 2. cadere, esec, nereusita, picare, (livr.) fiasco, (fam.) chix (~ al unui spectacol.)

INSUFICIENT adj., adv. 1 adj. neandestulator, nesatisfacator, redus. (Cantitate ~..0 . adj putin (Oaste ~; bani ~ ) . adj. nean-> destulator, nesatisfacator, redus, sarac. (Uir inventar ~ de utilaje.) . adj. mic, putin, redus,,

slab. (Are ~ posibilitati de realizare.) 5. adv. prost, putin, rau. (O munca ~ platita.)

INSUFICIENTA s. 1. lipsa, saracie, (inv.) neajngere. (~ de legume pe piata.) cusur, defect, deficienta, imperfectiune, lacuna, lipsa, meteahna, neajuns, pacat, scadere, slabiciune, viciu, (livr.) carenta, racila, tara, (pop si fam ) betesug, (reg. si fam.) hiba, (reg.) made, tehna, (Olt., Munt. si Mold.) pons, (inv.) greseala, lichea, nedesavarsre, rautate (Are nenumarate ~ )

insufla vb. v. IMBARBATA INCURAJA. INDEMNA.INSUFLETI. STIMULA.SUGERA. SUSTINE.

INSULAR s., adj. (inv. si pop.) ostroven

NSULA s. (GEOGR.)l. (inv. si pop ) ostrov

2. insula plutitoare = plaur, plavie, (reg.) cocioc, naclda, plav, prundi.

INSULTA vb. a jigni, a ofensa, a ultragia, (livr.) a invectiva, a vexa, (pop.) a sudui, (fig.) a atinge, a rani, (livr. fig.) a leza.

INSULTARE s. jignire, ofensare, ultragiere, (livr.) vexare, (fig.) ranire, (livr. fig.) lezare

INSULTAT adj jignit, ofensat, ultragiat, (livr.) vexat, (fig.) atins, ranit, (livr. fig.) lezat.

INSULTA s. afront, injurie, jignire, ocara, ofensa, rusine, umilinta, (livr.) ultraj, vexatiune, (pop ) hula, sudalma, suduitra, (inv.) basau, dosda, infruntare, necinste, obida, (fig.) atingere, (livr. fig.) lezare.

INSULTATOR adj. injurios, jignitor, ofensator, (livr.) vexnt, vexatoriu, (fig.) tare (I a spus vorbe ~.)

INSUPORTABIL adj imposibil, nesuferit, (inv.) nesuferbil, nesufericis. (Este un om~.)

insurgent adj., s v. RASCULAT. RAZVRATIT. REBEL. REVOLTAT.

INTACT adj. intreg, neatins, nestirbit, (pop.) nestrict. (Paharul a ramas ~ dupa cadere.) intreg, neatins, neanceput, (glumet fig.) virgin. (Pachetul de tigari a ramas ~.)

intreg, neatins, nevatamat, sanatos, teafar, valid, zdravan, (pop.) nestrict, (inv. si reg.) nebantut, (reg.) neted. (A scapat ~ din accident.) neatins, nepatat, nestirbit. (Onoarea (ui a ramas ~.)

INTANGIBIL adj. inviolabil, sacru, sfant, (livr.) sacramental, sacrosanct, (rar) sacral (Drept ~.)

INTEGRA vb. a include, a introduce, a incorpora, a ingloba. (A ~ ceva In masa unei substante.)

INTEGRABILA adj. (MAT.) sumabila. (Functie ~.)

INTEGRAL adj., adv. 1. adj. complet, intreg. (Textul ~ al nuvelei.) adj. complet, exhaustiv, intreg, total. (Studiu ~; excerp-iare ~ a unui material.) . adj. complet, deplin, intreg, tot, total. (Suma ~.) adv absolut, complet, completamente, total, (inv. si pop.) sadea. (Calul era ~ alb.) adj. complet, deplin, intreg, total, (livr.) plenar, (inv.) cumplit. (Multumire, realizare ~.) adj. neconditionat, neprecupetit, total. (Sprijin ~.)

INTEGRANT adj. constitutiv (Parte ~ rfn ceva.)

INTEGRARE s includere, introducere, incorporare, inglobare (~ a ceva In masa unei substante.)

INTEGRITATE s. 1. intregime, totalitate. (~ bunurilor.) . deplinatate, plenitudine. (In ~ facultatilor mintale.) cinste, corectitudine, Incoruptibilitate, lealitate, onestitate, (livr ) probitate, (rar) onorabilitate, (inv.) onestte, onest e, (inv. si reg. fig.) curatenie, curatie. (E de-o ~ ireprosabila.) INTEGRU adj. cinstit, corect, incoruptibil, leal, necoruptibil, onest, (livr.) prob, (inv.) neademenit, nemitrnic, (fig.) curat, nepatat. (Functionar ~ ; comportare ~.)

INTELECT s. 1. gandire, judecata, minte, ratiune, spirit. (Opera a ~.) . gandire, intelegere, judecata, minte, ratiune, (fig.) cap. (Are un ~ extrem de limpede.) . destepta-ciune, inteligenta, judecata, minte, pricepere, ratiune, spirit, (pop.) duh, (Ban., Transilv. si Olt.) pmet, (inv.) intelegere, (fam.) d xa, (fig.) cap, creier. (Are un ~ de nivel mediu.) INTELECTUAL adj. . cerebral, mintal, rational, spiritual. (Activitate ~.) . spiritual. (Cultura ~.)

INTELECTUALITATE s. (rar) inteligenta. (intreaga ~ a satului.)

INTELIGENT adj. 1. ager, destept, dibaci, iscusit, istet, indemanatic, priceput, (pop.) mintos, (inv. si reg.) marghil, pricopsit, (prin Transilv.) artt, (Mold. si Bucov.) hi'tru, (Transilv.) cos, stram, (inv.) scornci, (fig.) dezghetat, sprinten, (fam. fig.) breaz. (O minte ~.) destept, spiritual, (inv.) spiritus. (O conversatie ~.) chibzuit, cuminte, destept, intelept. (O fapta ~.)

INTELIGENTA s. 1. desteptaciune, intelect, judecata, minte, pricepere, ratiune, spirit, (pop.) duh, (Ban., Transilv. si Olt.) pmet, (inv.) intelegere, (fam.) dxa, (fig.) cap, creier. (Are un ochi ager si o ~ de nivel mediu.) agerime, desteptaciune, dibacie, iscusinta, istetime, indemanare, pricepere. (~ unei persoane.) inteligenta s. v. INTELECTUALITATE. INTELIGIBIL adj. clar, deslusit, explicit, expres, lamurit, limpede, net, precis, raspicat, (livr.) comprehensibil, (inv.) aprit, (fig.) neted, transparent. (Un sens ~; o afirmatie ~.) 2. accesibil, (rar) priceput. (Un text ~.) INTELIGIBILITTE s claritate, limpe-zeala, limpezime, (livr.) limpiditate, (fig.) transparenta. (~ celor spuse.)

intempestiv adj. v. INOPORTUN. NEOPORTUN. NEPOTRIVIT.

INTENDENT s. administrator, (inv. si reg.) span, (inv.) epistt, ispravnic, provizr, (inv., in Transilv.) sofriu. (~ al unei case.)

INTENDENTA s. (MIL.) administratie (Ofiter de ~.)

INTENS adj., adv. 1. adj. mare, puternic, stralucitor, tare, viu. (O lumina ~.) adj stralucitor, viu, (fig.) aprins. (Culori ~ ) . adj. izbitor, strident, tare, tipator, violent, (rar) strigator. (Culori, nuante ~ ) adj. puternic, rasunator, ridicat, tare. (Voce~j zgomot ~.) 5. adj. puternic, rasunatror,

sonor. (Dangatul ~ al clopotului.) 6. adv. puternic, tare. (Inima li batea~.) adj. patrunzator, puternic, tare, (livr.) penetrant. (Un miros ~ ) 8. adj. aprig, mare, puternic, strasnic, tare, violent, zdravan. (Un vant ~ ) 9. adv bine, puternic, tare, virtos, zdravan. (Ploua ~.) 10. adj. chinuitor, puternic, strapungator, violent, viu, (fig.) ascutit, sfredelitor. (Durere ~.) 11. adj. acut, adanc, ascutit, mare, patrunzator, profund, puternic, violent, viu. (O suferinta morala ~.) 12.adv. mult, tare. (A suferit ~.) 13. adj. adanc, mare, profund, puternic, viu. (O impresie, o emotie~.) adj. puternic, viu, (fig.) aprins, arzator, fierbinte, inflacarat, infocat, pasionat. (O dorinta ~.) 15. adj. febril, incordat, insufletit, viu. (Ritm ~ de munca.) INTENSIFICA vb. 1. a se accentua, a se amplifica, a creste, a se intari, a se inteti, a se mari, a spori. (Viteza vlntului s-a ~.) 2. a (se) amplifica, a (se) intari, a (se) mari, a (se) potenta. ( A ~ valoarea unei marimi fizice.) 3. a (se) adinei, a (se) agrava, a (se) amplifica, a creste, a (se) mari, a spori, (fig.) a (se)ascuti. (Disensiunile s-au ~.) 4.a (se) inteti, (fig.) a (se) aprinde, a (se) incinge. (Lupta s-a ~.) 5 a activa, a dinamiza, a inviora, a stimula. (A ~ o actiune.)

INTENSIFICARE s 1 crestere, intarire, intetire, marire, sporire. (~ vitezei vlntului.) amplificare, intarire, marire, potentare (~ unei marimi fizice.) activare, dinamizare, inviorare, stimulare. (~ unei actiuni.)

INTENSIFICAT adj amplificat, crescut, intarit, marit, potentat, sporit. (O valoare fizica mult ~.)

INTENSITATE s 1 forta, putere, tarie, (inv ) marie, marime. (~ vlntului, a dragostei.) , amploare, forta, volum. (Are o voce de o ~ impresionanta.) (FIZ.) tensiune (~ Intr-un conductor.)

INTENTIE s. 1 calcul, gand, idee, plan, proiect, socoteala, (inv. si reg.) propus, (inv.) cuget, duh, prpozit, savarst, socotinta, (fam.) combinatie. (Nu si-a putut realiza ~.) proiect, vedere (Ce ai In ~ ?)

INTENTIONA vb. a planui, a proiecta, (pop.) a chiti, (inv. si reg.) a sfatui, (reg.) a scapa, (prin Bucov.) a scoposi, (inv.) a aseza, a cugeta, a izvodi, (fig., in Mold. siTransilv.) a cumpani. (~ sa plece la mare.)

INTENTIONAT adj., adv. 1. adj., adv. deliberat, voit, liber-consimtit, (rar) precugett. (O actiune ~; a procedat ~ astfel.) 2. adv. anume, dinadins, expres, inadins, special. (A procedat ~ in acest sens.) INTER- intra-, intre-.

INTERASTRL adj. (ASTRON.) interstelar. (Spatiu ~.)

INTERCALARE s. intercalatic. INTERCALTIE s. intercalare. INTERDEPENDENTA s.(FILOZ.) legatura universala.

INTERDICTIE s. interzicere, prohibire, prohibitie, (livr.) excluziune, (pop.) oprela, opreliste, (inv.) oprire, (turcism inv.) iasc. (~ consumului de alcool.)

INTERES s. 1. (la pi.) afacere, chestiune, problema, treaba, (pop. si fam.) daravra, (reg.)tmja, (inv.)negot. (Si-arezolvat toate~.>

atentie, grija, preocupare, sinchiseala, sinchi sire, sinchisit, (pop.) pasare, (inv., in Ban. si Transilv.) castga. (Fara nici un ~ pentru . . . )

3. atentie, curiozitate, luare-a minte, (inv.) perirghie, privire. (I-a slirnit ~.)

interes s. v. CAMATA. DOBINDA. PROCENT

INTERESA vb 1. a-1 preocupa. (L-a ~ aceasta problema.) 2. a se informa, (inv. si reg.) a cerca. (S-a ~ de tot ce a mai aparut.) a conta, (livr.) a importa. (Ce ~ acest lucru, pe Unga altele mai importante?) 4. a se ingriji, a se ocupa, a se preocupa, a vedea. (~-te tu de asta.) 5. a cauta, a se ocupa, a se preocupa. (M-am ~ sa iasa totul bine.) t>, a-i pasa, a (se) sinchisi (Nu-l ~ nimici) a privi. (O problema care va ~ si pe voi.)

INTERESAT adj. materialist, (livr.) mercantil. (Un om ~.)

INTERFERA vb. a se intersecta, a se incrucisa, a se intretaia, (rar) a se strataia, a se taia. (Linii care se ~.)

INTERFERENTA s. intersectare, incrucisare, intretaiere. (~ de linii.)

INTERGLACIR s. (GEOL.) interglaciatie.

INTERGLACITIE s. (GEOL.) interglaciar.

INTERIMAR adj. 1 ad-interim. (Ministru

.) provizoriu, temporar. (Comisie ~.J>

INTERIOR adj., s. 1. adj. dinauntru, intern.

(Partea ~.) s (fig.) pntece, san. (In ~

pamlntului, al navei.)

interior adj. v. LAUNTRIC. INTERLOCUTOR s. (inv.) convorbitor. INTERLOP adj. suspect, (fig.) deocheat. (Lume ~.)

INTERMEDIA vb. a se interpune, a media, a mijloci, (rar) a negocia.

INTERMEDIAR adj., s. 1. adj. tranzitoriu. (O situatie ~.) s. mediator, mijlocitor, (rar) interpus, (inv.) mijloc, solitr. (~ intre doua parti aflate tn conflict.) s. mijlocitor, misit. samsar, (reg.) mcler, (inv.) sensl. (~ Intr-o tranzactie comerciala.)

INTERMEDIARA s. mijlocitoare, (inv. si

reg.) telalta, telelica. (~ intr-o tranzactie.}

INTERMEDIU s. 1. mediatie, mediere,

mijlocire. (~ lui era necesar.) Z. cale, filiera,

mijlocire. (Prin ~ cui a ajuns la noi?)

INTERMINABIL adj. 1- inepuizabil, neepuizabil, neistovit, nesfarsit, (fig.) nesecat. (O sursa ~ de . . . ) . nesfarsit, (fig.) kilometric. (O cuvlntare ~.)

JNTERMITNT adj. 1. discontinuu. (Proces, fenomen ~.) . intrerupt, intretaiat, (fig.) rupt. (Pllns ~; respiratie ~.) . ritmic, sacadat, (fig.) rupt. (Ton ~ ; miscari ~J

INTERMITENTA s. discontinuitate. (~ unui proces.)

INTERN adj., s. 1. adj. dinauntru, interior. (Partea ~.) . adj. (inv.) domestic, intestin. (Tulburari ~ intr un stat.) . s. (inv.) inloun-trs. (~ la liceu.)

INTERNA vb. a (se) spitaliza. (Bolnavul a fost ~.)

INTERNARE s. spitalizare. (~ unui bolnav.)

1NTERND s. (BOT.) (rar) meritla.

INTEROGA vb. 1 a chestiona, a intreba, (pop.) a ispiti, (fig.) a descoase. (A ~ pe cineva despre ceva.) 2. a asculta, a chestiona, a examina, a intreba, (inv.) a prociti. (A ~ un elev.)

INTEROGARE s. ascultare, chestionare, examinare, (inv.) procitnie. (~ a unui ■elev.)

INTEROGATIV adj. intrebator. (Ton ~.)

INTEROGATORIU s. (JUR.) (inv.) tacrir.

interogatie s. v. INTREBARE.

INTERPELARE s. interpelatie.

INTERPELATIE s. interpelare.

INTERPENETRATIE s. intrepatrundere.

INTERPLANETAR adj. cosmic, sideral, spatial. (Zbor ~; nava ~.)

INTERPOLARE s. interpolatie

INTERPOLTIE s. interpolare

INTERPRET s. 1 talmaci, traducator, translator, (inv ) dragoman, tergimn. (A vorbi cu cineva prin ~.) . (inv si pop.) tal cuitr. (~ de vise.) comentator, talmacitor, talcuitor. (~ ai unui lext beletristic.) executant. (~ intr-un concert.) 5. actor, artist, (rar) teatralst. (~ de comedie.)

interpret s. v. EXPONENT. REPREZENTANT.

INTERPRETA vb. 1 a talmaci, a talcui. (Ii ~ visul avut.) 2. a analiza, a comenta, a explica, a talcui, (inv.) a intoarce, (fig.) a descifra. (A ~ un text literar.) 3. a intelege. (Cum ~ acest context?) (MUZ.) a canta, a executa, a intona, (pop.) a glasui, a spune, a viersui, a zice, (inv.) a glasi, a juca. (A ~ .o melodie, o doina.) 5 a juca, (inv.) a parastisi. (A ~ un rol Intr-o piesa.)

INTERPRETARE s. 1 talmacire, talcuire, (pop.) talc, (inv.) talmacitra, talcovnie, tilcuila. (Dadea scrisorii tot felul de ~ari.) 2 analizare, comentare, explicare, talcuire, (inv.) tilcuila. (~ unui text literar.) (MUZ.) executare, executie, intonare. (~ unei melodii.) joc. (Actorul a avut o ~ magistrala.)

INTERPRETA s. actrita, artista, (rar) teatralsta. (~ de drama.)

INTERPUNE vb. a intermedia, a media, a mijloci, (rar) a negocia.

interpus s. v. INTERMEDIAR. MEDIATOR. MIJLOCITOR.

INTERSECTA vb. a se interfera, a se incrucisa, a se intretaia, (rar) a se strataia, a se taia. (Linii care se ~.)

INTERSECTARE s. interferenta, incrucisare, intretaiere. (~ de linii.)

INTERSECTIE s. incrucisare, intretaiere, rascruce, raspantie, (pop.) cruce, furca-drumului. (~ a unui drum.)

INTERSTELAR adj. (ASTRON.) interas ral. (Spatiu ~.)

INTERTRGO s. (MED.) (pop.) oparela.

INTERVAL s. 1 epoca, perioada, ragaz, rastimp, spatiu, timp, vreme, (pop.) rasps,

soroc, (inv. si reg.) seama, (inv.) zastmp, (grecism inv.) protesme. (In acel ~ . . . ) curs, rastimp, timp, vreme, (inv.) diastma. (In ~ de un secol.) . bucata, rastimp. (A trecut un bun ~ de timp de canrf . . ) ceas, ora, perioada, rastimp, timp. (A asteptat un ~ bun pana sa vina.) 5 durata, intindere, perioada, rastimp, timp, (reg.) rhat (Pe tot ~ examenului.) perioada, termen. (Un ~ de garantie de 6 luni.) departare, distanta, spatiu, (Transilv.) scopot. (Ce ~ este intre stilpi?) ii. bucata, distanta, (reg.) postata. (A parcurs un bun ~ din drum.)

INTERVENI vb. 1 a se amesteca, a se baga, a se vari. (A ~ nechemat intr-o discutie.) a aparea, a se ivi, a se intampla, a se produce, a surveni. (A ~ o schimbare.)

INTERVENTIE s. I. amestec, imixtiune, ingerinta. (~ in treburile altui stal.) demers, (inv.) ispita, ispitire. (O ~ holarta.) cuvant. (~ sa la sedinta a fost oportuna.) (MED.) interventie chirurgicala = operatie, (fig.) cutit (A ajuns la ~.)

1NTERVERT vb. a inversa, a rasturna (A ~ ordinea elementelor unei scrii.)

1NTERVERTRE s. inversare, inversiune, rasturnare. (~ a elementelor unei serii.)

INTERZICE vb. I. a opri. (Iti ~ sa te mai duci acolo.) a opri, a prohibi, (inv.) a popri. (A ~ vinzarea bauturilor.) a opri, a proscrie. (A ~ duelul.) 4. a suprima, a suspenda. (A ~ revista.)

INTERZICERE s. 1 impiedicare, oprire, (pop.) opreliste, (inv. si reg.) poprela. (~ accesului cuiva.) interdictie, prohibire, prohibitie, (livr.) excluziune, (pop.) oprela, opreliste, (inv.) oprire, (turcism inv.) iasc. (~ consumului de alcool.) oprire, proscriere (~ duelului.) suprimare, suspendare. (~ aparitiei unei reviste.)

INTERZIS adj. I. oprit. (Intrarea ~.) neangaduit, nepermis, oprit, proscris. (Un lucru ~.) oprit, prohibit. (Bauturi ~.) oprit, (inv.) poprit. (Fructe ~.) 5 suprimat, suspendat. (Gazeta ~.)

intestin adj. v. INTERN.

INTESTN s. (ANAT.) mat.

INTESTINAL adj. enteric. (Regiunea~; afectiune ~.)

INTIM adj., s. 1. adj. apropiat, bun. (Prieten ~.) s. confident, (inv.) tainic. (~ al domnitorului.) 3. adj. apropiat, strans, (Relatii ~.) adj. erotic, fizic, fiziologic, sexual, trupesc. (Relatii ~ intre soti.) 5. adj. afectuos, cordial, familiar, prietenesc, prietenos. (Nota ~ a conversatiei.) G adj. domestic, particular, personal, privat. (Probleme ~.) 7. adj. restrans. (Petrecere intr-un cadru ~.) 8. adj confidential, particular, (inv.) particulrnic. (Scrisori ~.) 9. adj. adine, launtric, profund. (Natura ~ a unui fenomen.)

INTIMIDA vb. 1 a se fastaci, a se incurca, a se zapaci, (reg.) a se tesmeni, a se ului, (Transilv.) a se ingaimaci, (Olt., Munt. si Transilv.) a se ratuti, (fig.) a se pierde. (Ce te-ai ~ asa?) a (se) speria, (rar) a (se) timora. (Il ~ greutatea rolului.)

INTIMIDARE s. 1. tistaceala, zapaceala, (Olt ) ratutela. (Stare de ~ ) 2 speriere, (rar) timorare. (~ cuiva.)

INTIMIDAT adj. 1. fastacit, incurcat, zapacit, (reg.) tesment, (Olt. si Munt.) ratutt (Om ~ ) speriat, (rar) timorat. (E putin cam ~.)

INTITULA vb. a boteza, a chema, a denumi, a numi, a porecli, a spune, a supranumi, (inv. si reg.) a numara, (inv.) a grai, a nomina, a numeni, a titlui. (Pentru vitejia lui l-au ~ "Bravul'.)

intitulare s. v. DENUMIRE NUME. NUMIRE.

INTITULAT adj. denumit, numit, poreclit, supranumit, zis, (inv.) titlut. (Al Golescu, ~ Arapila.)

ntita s. v. ROCOTEA. SCANTEIOARA SCANTEIUTA.

INTOLERABIL adj. inadmisibil (O situatie ~J

INTOLERANT adj. necrutator, neiertator, neandurator, neingaduitor, nemilos, neto-lerant, (inv ) nesuferitr. (Om ~.)

INTOLERANTA s. neangaduinta.

INTONA vb 1 (MUZ.) a canta, a executa, a interpreta, (pop.) a glasui, a spune, a viersui, o zice, (inv.) a glasi, a juca. (A ~ o melodie, a doina.) a modula. (~ cuvintele.)

INTONARE s. 1. (MUZ.) executare, executie, interpretare. (~ a unei melodii.) inflexiune, intonatie, mladiere, modulare, modulatie, ton, tonalitate. (O placuta ~ a cuvintelor.)

INTONATIE s. 1. inflexiune, intonare, mladiere, modulare, modulatie, ton, tonalitate (O voce cu ~ii placute.) accent, ton. (Vorbea cu un avlnt si o ~ plina de caldura.)

INTOXICA vb. a (se) otravi.

INTOXICARE s. intoxicatie, otravire, otravit

INTOXICAT adj otravit.

INTOXICATIE s. intoxicare, otravire, otravit.

INTRA- 1. inter , intre . in .

INTRA vb. 1. a merge, a patrunde. (Au ~ in casa.) 2. a veni. (~te rog In casa 1) a se baga, a se introduce, a se vari. (A ~ in spartura din zid.) 4. a incapea. (Nu ~ in cutie; In sala ~ 1 000 de oameni.) 5. a ajunge, a incapea. (Casa a ~ pe mina lui.) 6 a se implanta, a se infige, a patrunde. (Glontul i-a ~ adanc in corp.) 7. a patrunde, a strabate. (Lumina ~ pe fereastra.) 8. a se angaja, a se baga, a se incadra, a se tocmi, a se vari, (pop.)a se invoi, a merge, a se naimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. si Bucov.) a se apuca. (A ~ paznic.) 9. a se inrola, a merge (~ in armata.)

10. a adera, a se inscrie. (~nir o organizatie.)

11. a patrunde, a trece (Acest cuvlnt a ~ in limba literara.) a se strimta, a se strange (Plnza a ~ la apa.) (MAT.) a se cuprinde, a merge, (i in 8 ~ de doua ori.) 1 . a se consuma, a merge. (~ mult unt la aceasta mlncare.)

Intra vb. v ASOCIA. GRUPA. INSOTI. INTOVARASI UNI.

INTRANSIGENT adj. . decis, dirz, ferm, hotarat, inflexibil, neabatut, neclintit, nestra-

mutat, nesovaitor, statornic, (inv.) nepregeta-tr. (Om ~; caracter ~.) necrutator. (~ cu hotii.)

INTRANSIGENTA s. 1. darzenie, fermitate, hotarare, neclintire, neanduplecare, nestramu-tare, nesovaire, statornicie, (livr.) decizie. (inv.) neprget, (fig ) inflexibilitate. asprime, con-strangere, rigoare, rigurozitate, severitate, strasnicie, strictete, (inv.) strasnicre, (fig.) duritate. (~ regimului de internat.)

INTRARE s. 1. venire. (Dupa ~ lui In casa.) (BIS.) intrarea In biserica - (pop ) vovednie. bagare, introducere, varare, varat (~ lui in spartura zidului.) . acces. (Pe unde e ~ in uzina?) 5 (concr.) usa. (Ne asteptau cu totii la ~.) 6 (concr.) alee, fundatura, (reg.) fundc, (inv.) impas. patrundere, strabatere. (~ luminii prin fereastra.) 8. angajare, incadrare. (~ lui in serviciu.) 9. aderare, inscriere. ( ~ cuiva tntr-o organizatie.) 10 patrundere, trecere. (~ cuontului in limba literara.)

intrepd adj. v. BRAV. CURAJOS. CUTEZATOR. DARZ. INIMOS. INDRAZNET. NEANFRICAT. SEMET. VITEAZ.

intrepiditte s. v. BARBATIE. BRAVURA CURAJ CUTEZANTA. DARZENIE. NCU-METARE. INDRAZNEALA. NEANFRICARE. SEMETIE. TEMERITATE.

INTRIGA vb a (se) alarma, a (se) framanta, a (se) ingrijora, a (se) nelinisti, a (se) speria, a (se) tulbura, (livr.) a (se) impacienta, (reg.) a (se) ingrija, (inv.) a (se) ingriji, a (se) larmui (Il ~ tnttrzierea lui.)

intriga vb. v. COMPLOTA. CONJURA. CONSPIRA. UNELTI.

INTRIGANT adj., s. (inv.) uneltitr, zavis-tis, zavstnic, zavistuitr, (fam. fig.) sforar.

INTRIGAT adj. alarmat, ingrijorat, nelinistit, (livr.) impacient, impacientat, (inv.) ingrijit.

INTRIGA s. 1. masinatie, uneltire, (livr.) cabala, (inv. si reg.) marghiole, (Munt. si Olt.) scoala, (Bucov. si Transllv.) scort, (inv ) marafet, thna, tocmeala, umblet, zavistie, (fam.) tertip, (fig.) manevra, manopera, urzeala, (fig. rar) mreaja, retea, trama, tesatura, (fam. fig.) mancatore, panglicare, sforarie. (Umbla cu tot felul de ~i.) complot, conjuratie, conspiratie, masinatie, uneltire, (livr.) cabala, (inv. si pop.) mestesug, mestesugre,(inv.) maiestrie, (fig.) lucratura, urzeala. (O ~ de curte.) actiune, afabulatie, fabulatie, subiect, (livr.) trama, (rar) fabula, (fig.) tesatura. (~ unui roman.)

INTRINSEC adj. (FILOZ.) imanent, launtric. (Element ~ al unui fenomen.)

INTRAND s. adancitura, cotlon, firida, nisa, ocnita, scobitura, (inv.) sfirda. (Vasul era pus intr-un ~.)

INTRODUCE vb. 1 a baga, a vari (~ mina in apa, cheia In broasca.) a baga, a pune, a vari. (~ vinul In damigeana.) 3. a baga, a trece, a vari. (~ ata prin urechea acului.) 4. a se baga, a intra, a se vari. (S a ~ in spartura din zid.) 5. a include, a integra, a incorpora.

a ingloba. (A ~ ceva in masa unei substante.) 6. a calauzi, a initia. (A ~ pe cineva mtr-un domeniu.) . a institui, a stabili. (~ o anumita practica.)

INTRODUCERE s. . bagare, bagat, varare, varat. (~ cheii in broasca.) bagare, bagat, punere, varare, varat. (~ vinului In sticle.) bagare, bagat, trecere, varare, varat. (~ atei prin urechea acului.) bagare, intrare,varare, varlt. (~ iui prin spartura zidului.) 5 includere, integrare, incorporare, inglobare. (~ a ceva in masa unei substante.) 6 calauzire, initiere. (~ cuiva intr-o profesiune.) 1. instituire, stabilire. (~ unei noi reglementari.) 8 preambul, preliminarii (pi.). (Fara nici o ~ a atacat problema.) 9. prefata, cuvant introductiv, cuvant inainte, (livr.) preambul, (inv ) introdctie, precuvantre, predoslovie, preludiu, procu vantre, (grecism inv.) promion (~ la un studiu.)

INTRODUCTIV adj. preliminar, (inv.) pre cuvantatr. (Cuvant ~.)

introdctie s. v. CUVANT INTRODUCTIV. CUVANT INAINTE. INTRODUCERE. PREFATA.

INTROSPECTIE s. (PSIH.) autoobservare.

INTUBTIE s. (MED.) tubaj laringian.

INTU vb. 1. a ghici, a intrevedea, a intrezari, a prevedea, a sesiza, (fig.) a mirosi, a patrunde. (A ~ desfasurarea evenimentelor.) 2. a anticipa, a presimti, a simti, (fig.) a mirosi. (A ~ ceea ce avea sa se tntlmple.) 3. a intelege, a sesiza, (livr.) a priza, (fig.) a dibui, a mirosi, a prinde, (inv fig.) a pricepe. (I-a ~ intentiile.)

INTUTIE s. (PSIH.) contemplare vie.

fntura s. v. LUMANARICA-PAMANTULUI.

INUMAN adj., adv. . adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, cainos, crancen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, necrutator, neiertator, neamblanzit, neanduplecat, neandurat, neandurator, nemilos, neomenos, neuman, rau, salbatic, sangeros, violent, (livr.) sanguinar, (inv. si pop.) naslnic, (inv. si reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. si Bucov.) avan, hapsi'n, (inv.) jestc, neomenit, sangunic, salbatics, si-rep, (fig.) dur, negru. ( Un om ~ ; se poarta ~.) 2. adj. aspru, brutal, cainesc, cainos, crud, nemilos, neomenos, (inv.) varvarsc, dur (Purtare ~.) adj barbar, crud, feroce, nemilos, neomenos, salbatic, (inv.) varvarsc, (fig.) dur. (Un procedeu ~.)

INUNDA vb. 1. a ineca, a potopi, (inv. si reg.) a neca. (Apele ~ clmpia.) a se revarsa, (reg.) a (se) naboi. (Apele au ~ pe cimpie.)

inunda vb.v. COPLESI. COVARSI. NAPADI. UMPLE.

k- INUNDARE s. 1. inecare, potopire, (inv.) necatra. (~ clmpiei de catre ape.) inundatie, inec, potop, revarsare, (pop.) potopnie, (inv.) revarsatra, undatra. (S-a produs o mare ~.)

INUNDAT adj. inecat, potopit. (Cimpie ~.)

INUNDATIE s inundare, inec, potop, revarsare, (pop.) potopnie, (inv.) revarsatra, undatra. (S-a produs o mare ~.)

inusr s. v. INEATA.

INUTL adj., adv. . adj. ineficace, ineficient, infructuos, nefolositor, netrebuincios-neutil, van, zadarnic, (livr.) inoperant, otios, superfluu, (inv.) netrebnic, prisoslnic, priso-sitr, (fig.) desert, gratuit, steril, sterp. (Eforturi ~.) adv. degeaba, zadarnic, (inv. si pop.) geaba, surda, (Transilv.) hba, (inv.) indrn (~ te straduiesti.) . adj. nenecesar, netrebuincios, neutil, (livr.) redundant, superfluu, (fig.) parazit, parazitar. (Detalii ~ )

INUTILITATE s. 1. ineficacitate, ineficienta, zadarnicie, (rar) snperflunta, superflui-tte, (inv ) netrebnicie, (fig ) sterilitate. (~ discutiilor.) desertaciune, zadarnicie, (rar) zadar. (~ unei actiuni.) . desertaciune, nimic, nimicnicie, zadarnicie, (inv.) misele, nimice. (Psalmistul afirma ca iotul e ~.)

inuzitt adj. v. NEFOLOSIT. NEANTREBUINTAT. NEUZITAT.

INVADA vb. a cotropi, a incalca, a napadi, (pop.) a calca, (inv.) a cuprinde, a nabusi, a stropsi, a supara. (A ~ un teritoriu strain.)

INVADARE s. cotropire, invazie, incalcare, napadire, (pop.) calcare, (inv.) cuprindere, cuprins, nabusela, stropsitra. (~ unul teritoriu strain.)

INVADATOR adj., s. agresor, atacator, cotropitor, navalitor. (Armata ~.)

INVALD adj., s. (MED.) 1 infirm, schilod, (pop ) beteag, schilav, (inv. si reg.) calic, neputincios, nevolnic, sec, slabanog, (reg.) schila-vs, sont, sontt, (Transilv., Mold si Bucov.) chilav, (inv.) misel, rupturt, secat, (fam.) sontorog. (Om ~.) . mutilat, (inv.) sacatifslt (~ de razboi.)

INVALIDA vb. (JUR.) a abroga, a anula, a desfiinta, a infirma, a suprima, (pop.) a strica, (inv.) a surpa. (A ~ o lege, un act normativ. >

INVALIDARE s. (JUR.) abrogare, anulare, desfiintare, infirmare, suprimare. (~ unui act normativ.)

INVALIDITATE s. (MED.) infirmitate, (rar> anormalitate, schilodnie, (pop.) betesug, meteahna, (inv. si reg.) neputinta, (reg.) betege, betejela

INVARIABIL adj. 1 constant, neschimbat, uniform. (Viteza ~.) constant, neschimbat (Valoare ~.) 3 constant, neschimbator, permanent, (livr.) imuabil. (Fenomen ~.)

INVARIABILITATE s. 1. constanta, uniformitate. (~ vitezei de deplasare.) . constanta, (livr.) imuabilitate. (~ unui fenomen.)

INVAZIE s. cotropire, invadare, incalcare, napadire, (pop.) calcare, (inv.) cuprindere, cuprins, nabusela, stropsitra. (~ unui teritoriu strain.)

invectiva vb. v. INSULTA. INJURA. JIGNI. OCAR. OFENSA. ULTRAGIA.

invectiva s. v. INJURATURA.

INVENTA vb. 1 a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora, a face, a gasi, a gandi, a imagina, a nascoci, a planui, a plasmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (inv. si pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a inchipui, (reg.) a tocmi

(inv.) a unelti, (fig.) a naste, a urzi, a zamisli. (A ~ un nou sistem de . . . ) . a nascoci, a plasmui, a scorni, a ticlui, (pop.) a scoate, a stirni, (reg.) a scornoci, (inv.) a basni, (fig.) a tese, a urzi, (fig. rar) a taia, (fig. inv.) a ascuti. (A ~ ceva pe socoteala cuiva.)

INVENTAR s. 1 lista, (inv.) catagrafie, sumar. (Un ~ de bunuri.) (fam.) zestre. (~ al unei intreprinderi.)

INVENTARE s. 1. concepere, creare, elaborare, imaginare, nascocire, planuire, plasmuire, proiectare, realizare, scornire, (inv. si pop.) izvodire. (~ unui nou sistem de . . . ) '-. nascocire, plasmuire, scornire, ticluire, (fig.) urzre. (~ unei minciuni.)

INVENTARIA vb. a inregistra, (inv.) a .catagrafia, a registra, a scrie. (A ~ bunuri materiale.)

INVENTAT adj. fals, inautentic, mincinos, nascocit, ncadevarat, neautentic, neantemeiat, nereal, plasmuit, scornit, (inv.) mintit, rasuflat, spriu, (pop. fig.) strimb. (Afirmatii ~ ; marturie ~.)

INVENTATOR s. (rar) nascocitr, plasmui-tr, (inv.) aflator, inventr, izvoditr. (~ telefoniei. )

1NVENTV adj. 1. creator, imaginativ, ingenios, iscoditor, iscusit, nascocitr, (inv.) scornci. (Un spirit ~.) . ingenios, iscusit, subtil. (Procedeu ~.)

INVENTIVITATE s. ingeniozitate, iscusinta, subtilitate. (~ unui procedeu.)

inventr s. v. INVENTATOR.

INVENTIE s. 1. fantezie, imaginatie, inchipuire. (Are o ~ bogata.) . fantezie, fictiune, imaginatie, inchipuire, nascocire, plasmuire, scorneala, scornire. (Produs al ~.) . creatie, nascocire, plasmuire, scornitura, (pop.) isco dela, iscodnie, iscoditra. (O ~ a imaginatiei sale.) . minciuna, nascoceala, nascocire, nascocitura, neadevar, palavra, plasmuire, poveste, scorneala, scornire, scornitura, (pop.) iscoditra, (inv.) basna, basnre. (fam.) baliverna, brasova, (fam. fig.) basm, gogoasa, tromboane (pi.). (Tot ce-a spus e o simpla ~.)

NVERS adj., adv. 1. adj. contrar, opus. (Sens ~ celui initial.) . adv. dimpotriva. (~ venea un autocamion.)

INVERSA vb. a interverti, a rasturna. (A ~ ordinea elementelor unei serii.)

INVERSARE s. intervertire, inversiune, rasturnare. (~ a ordinii cuvintelor intr-un enunt.)

INVERSIUNE s. I intervertire.t inversare, rasturnare. (~ a ordinii cuvintelor intr-un enunt.) (TOPICA).hiperbata. . (MED.) inversiune sexuala = homosexualitate, pede rastie, invertire sexuala.

INVERTZA s. (BIOL.) zaharaza.

INVERTIRE SEXUALA s. (MED.) homosexualitate, pederastie, inversiune sexuala.

INVERTlT s. (MED.) homosexual, pede-rast, (prin Transilv.) buzernt.

INVEST vb. a baga, a plasa, a vari. (A ~ .un capital In ceva.)

INVESTIGA vb 1. a analiza, a cerceta, a examina, a studia, a urmari, (livr.) a considera, (inv.) a medita, a privi, a socoti, (fig.) a explora, (inv. fig.) a scarmana. (~ cauzele unui fenomen.) . (fig.) a sonda. (A ~ opinia publica.)

INVESTIGARE s. 1. analizare, analiza, cercetare, examen, examinare, investigatie, studiere, studiu, (pop.) cercare, (inv.) raspicre, (fig.) explorare. (O serioasa ~ a problemelor.) . investigatie, (fig.) sondaj, sondare. (~ in opinia publica.)

INVESTIGATIE s. 1. analizare, analiza, cercetare, examen, examinare, investigare, studiere, studiu, (pop.) cercare, (inv.) raspicre, (fig.) explorare. (O serioasa ~ a problemelor.) . investigare, (fig.) sondaj, sondare. (~ in opinia publica.)

INVESTIRE s. plasament, plasare. (~ a unui capital.)

invetert adj. v. INCORIGIBIL. INRAIT.

INVID vb. a plzmui, (inv.) a banui, a deochea, a nenavidi, a pi/.mi, a rivni, a rapsti, a zavistui.

INVDIE s. ciuda, gelozie, necaz, pica, pizma, pornire, ranchiuna, (rar) inciudre, (pop.) naduf, obida, pizmure, pofida, (inv., reg. si fam.) parapon, (inv. si reg., in Bucov.) basau, (inv. si reg.) marz, searba, (reg.) pilda, zacasela, zacase, (prinMoId.) banat, (Transilv.) di'ca, (Ban. si Olt.) int, (Mold.) pxie, (inv.) patos, rapstre, ravnre, zavistie, zavistnice, (fam.) boala. (Il roade ~; simte o ~ nesta-plnita.)

INVIDIOS adj. gelos, pizmas pizmuitor, ranchiunos, (pop. si fam.) ciuds, (reg.) zacs, (Transilv.) dics, (inv.) piztnatr, pizmatret, rivnitr, zavistis, zavstnic, zavistuitr, zuliar. (~ pe succesele altuia.)

INVINCIBIL adj. imbatabil, nebatut, nebiruit, neanfrant, neanvins, (inv.) nefrint. (Un atlet ~.)

INVIOLABIL adj. intangibil, sacru, sfant, (livr.) sacramental, sacrosanct, (rar) sacral. (Drept ~.)

INVIOLABILITATE s. (JUR.) imunitate

parlamentara

INVITA vb. 1. a chema, a pofti. (I a ~ sa mearga la el.) . a (se) imbia, a (se) pofti, (grecism inv.) a (se) proscalisi. (Se ~ unul pe altul la petrecere.) . a pofti, a ruga, a solicita. (Il ~ sa intre.) . a chema, a convoca, (inv., in Transilv. si Ban.) a conchema. (I-a ~ la directie, la militie.) 5. a chema, a provoca, (inv.) a provocarisi. (Il ~ la lupta.) 6. (JUR.) a chema, a cita, (inv., in Transilv. ) a soroci. (L-a ~ in fata instantei.) 7. a soma. (Te ~ sa-ti vezi de treaba.)

INVITARE s. 1. chemare, invitatie, poftire. (~ cuiva la masa.) , invitatie, solicitare, (inv.) pofta. (A dat curs ~ primite.) . chemare, convocare, invitatie. (~ lor la directie.)

. chemare, provocare. (~ cuiva la lupta.)

5. (JUR.) chemare, citare, citatie, invitatie. (~ cuiva in fata instantei.) . invitatie, somare, somatie. (~ facuta cuiva pentru a respecta legalitatea.)

INVITAT s. musafir, oaspete, (rar) vizitator, (reg.) vindic, (prin Ban. si Transilv.) gost, ospecii. (A avut ~ti de seama.)

INVITATIE s. 1. chemare, invitare, poftire. (~ cuiva la masa.) invitare, solicitare, (inv.) pofta. (A dat curs ~ primite.) . imbiere, poftire, (rar) imbila. (~lii reciproce la . . . ) -i chemare, convocare, invitare. (~lor la directie.) 5 (JUR.) chemare, citare, citatie, invitare. (~ cuiva in fala instantei.) 6, invitare, somare, somatie. (~ cuiva pentru respectarea legalitatii.)

INVIZIBIL adj. nevazut, nevizibil

INVOCA vb. 1. (inv.) a meni. (A ~ numele cuiua.) a pretexta, (inv.) a pricinui, a propune, a protapi, (grecism inv.) a profasisi. (Ce motiv ai ~ ?)

INVOCARE s. invocatie.

INVOCATIE s. invocare.

INVOLUNTAR adj. neintentionat. (Un gest ~.)

INVOLUTIE s. regres. (Proces de ~.)

INVULNERABIL adj. inatacabil.

IOBAG s. (IST.) ruman, serb, vecin, (rar) serv, (inv.) prost. (Taranul dependent se numea ~ in Transilvania, "ruman' In Tara Romaneasca si "vecin' In Moldova.)

IOBAG vb. (IST.) a serci.

IOBAGE s. (IST.) rumanie, serbie, vecinatate, vecinie, (livr.) servitute, (rar) servj. (Starea de dependenta a taranului s-a numit ~ in Transilvania, "rumanie' In Tara Romaneasca si "vecinie' In Moldova.)

IOBAGMEs. (LST.)rumanime.

ioc adv. v. DEFEL. DELOC. NICICUM. NICIDECUM.

IODIZ vb. (FON.) a se iotaciza.

IODIZARE s. (FON.) iotacism, iotacizare (~ unei consoane.)

IODIZT adj. (FON.) iotacizat. (Consoana

IONT s. (CHIM.) schimbator de ioni.

IONIZRE s. 1. (FIZ.) ionizatie. (MED.) lonoterapie.

IONIZATIE s. (FIZ.) ionizare.

IONOSFRA s. (FIZ., GEOGR.)termosfera.

IONOTERAPAE s. (MED.) ionizare.

iordan s v BOBOTEAZA

iorgn s. v. PLAPUMA.

iorgovan s. v. LILIAC.

iosg s. v. AVERE. AVUT. AVUTIE. BOGATIE. BUN. DOMENIU. LATIFUNDIU. MIJLOACE. MOSIE. SITUATIE. STARE.

IOTACSM s. (FON.) iodizare, iotacizare.

IOTACIZA vb. (FON.) a se iodiza.

IOTACIZARE s. (FON.) iodizare, iotacism.

IOTACIZAT adj. (FON.) iodizat. (Consoana ~.)

OV s. (BOT.; Salix capraea) (reg.) lza, matisora, rachita, salcie.

iova s. v SALCIE. ZALOG.

ip s. v. ALIFIE. CREMA. POMADA. UNGUENT.

ipt s. v. CONSUL

IPCARAGE s. pi. (BOT.;Gypsophila pani-ulata) (reg.) gipsrita.

ipochimen s. v. CHIP. FATA. FIGURA INDIVID. INS. OM. PERSOANA.

ipocondrsm s. v. IPOHONDRIE.

IPOCRIT s., adj. 1 s. fatarnic, mincinos, perfid, prefacut, siret, viclean, (livr.) fariseu, (reg.) proclet, (inv.) telpiz, (fig.) iezuit, tar tf, trombonist. (Mare ~ mai e si asta!) 2. adj. duplicitar, fals, fariseic, fatarnic, mincinos, perfid, prefacut, siret, viclean, (livr.) machiavelic, (rar) machiavelslic, (reg.) proclet, (inv.) fatart, telpiz, (fig.) iezuit, iezutic, (pop. fig.) pestrit, (inv. fig.) calp, zugravit. (O comportare ~ )

IPOCRIZfE s. duplicitate, falsitate, fatarnicie, minciuna, perfidie, prefacatorie, viclenie, viclesug, (livr.) fariseism, machiavelism, tar-tufere, tartufsm, (rar si fam.) machiaverltc, (inv.) fatare, prefacnie, prefacatra, proclete, (fig.) iezuitsm, mascarada. (~ cuina in comportare.)

IPOHONDRfEs. (MED.) (rar) ipocondrsm.

IPOSTAZA s. 1. aspect, chip, imagine, infatisare, turnura. (Sub ce ~ se prezinta lucrurile?)

caz, circumstanta, conditie, conjunctura, imprejurare, postura, pozitie, situatie, stare, (inv.) incunjurre, perstas, prilejre, stat, imprejur-stre, (fig.) context. (In aceasta ~ . . .)

circumstanta, imprejurare, moment, ocazie, prilej, situatie. (O ~ nimerita.)

IPOTECA vb. (JUR.) (inv ) a supune. (A ~ un imobil.)

IPOTECARE s. (JUR.) (pop.) zalogre. (~ unei case.)

IPOTECAT adj. (JUR.) (pop.) zalogt. (Imobil ~.)

IPOTECA s. (JUR.) (pop.) zalog. (Are o ~ pe casa.)

IPOTETIC adj. presupus, prezumtiv, (livr.) prezumt, (inv.) prezmt. (Autorul ~ al unei poezii.)

IPOTEZA s. 1. presupunere, prezumtie, supozitie, (livr.) conjectura, (inv.) supunere. (Ce ~ a lansai?) banuiala, presupunere, prezumtie, supozitie, (rar) presupus (~ lui s-a adeverit.)

PSOS s. (MIN.) ghips, (inv.) plstru (Statueta de ~.)

ir s. v. ALIFIE. CREMA. POMADA. UNGUENT.

IRASCBIL adj. iritabil, nervos, suparacios, (rar) surescitbil, (pop.) rinzs, (inv. si reg.) necajicis, sunducs, (inv.) sangers, sangis, (fam.) nevricos. (Fire ~.)

IRASCIBIL1TTE s. enervare, iritabili-tate, iritare, iritatie, necaz, nervozitate, suparare, surescitabilitate, surescitare, (pop.) naduf. (Stare de ~ trecatoare.)

irational adj. v. ABSURD. ILOGIC. NELO-GIC. NERATIONAL. STUPID.

IRATIONALISM s. (FILOZ.) antiintelectualism.

IREAL adj. 1 fictiv, imaginar, imaginat, inchipuit, nascocit, nereal, plasmuit, scornit. (Personaj ~.) fantasmagoric, fantastic (O imagine ~.) fantastic, fantezist, iluzoriu, imaginar, irealizabil, inchipuit, nereal.

nerealizabil, utopic, utopist, (livr.) himeric (Planuri ~ )

irealitate s v FANTEZIE. HIMERA ILUZIE. INCHIPUIRE. UTOPIE.

IREALIZABIL adj. 1. imposibil, nerealizabil, (inv.) neputincios. (Un tel ~.)

2. fantastic, fantezist, iluzoriu, imaginar, ireal, inchipuit, nereal, nerealizabil, utopic, utopist, (livr.) himeric. (Planuri ~.)

IRECUZABIL adj. (livr.) irefutabil

irednt adj., s. v. IREDENTIST.

IREDENTSTadj., s. (POLITICA) (rar) irednt.

irefutabil adj. v. DECISIV. DETERMINANT. HOTARATOR. IRECUZABIL.

iregulr adj. v. NEREGULAT

iregularitate s. v. NEREGULAR ITATE

IREMEDIABIL adj , adv 1. adj. irepara-parabil. (O greseala ~ ) . adv. definitiv, irevocabil. (Un lucru ~ pierdut.)

IREPARABIL adj. iremediabil. (O greseala ~.)

IREPROSABIL adj. 1 desavarsit, impecabil, perfect. (Un serviciu hotelier ~.) exemplar, impecabil, pilduitor. (O comportare ~.)

IRESPIRABIL adj. greu, inabusitor, incarcat, sufocant, viciat. (O atmosfera ~ )

IRESPONSABIL adj. inconstient.

IRESPONSABILITATE s. inconstienta. f~ faptei unei persoane.)

IREVERENTIOS adj. arogant, impertinent, insolent, indraznet, necuviincios, neobrazat, nerespectuos, nerusinat, obraznic, semet, sfidator, sfruntat, trufas, tantos, (livr.) prezumtios, (rar) neanfrant, (pop. si fam.) taf-ns, (inv. si reg.) rusinat, (Transilv.) sulhtic, (inv.) nerusin s, (fam. fig.) bots. (Om ~ ; atitudine ~.)

ireverentios adj. v. NEPOLITICOS. NERESPECTUOS.

IREVOCABIL adj., adv. 1 adj definitiv, nestramutat. (O hotarlre ~.) 2. adv definitiv, iremediabil. (Un lucru ~ pierdut.)

IREZISTIBIL adj. cuceritor. (Un zlm-bet ~.)_r

IRIGARE s. irigatie. (~ unui teren.)

IRIGATR s. (MED.) (pop.) clistr, (reg.) tulumbta.

IRIGATIE s. irigare. (~ unui teren agricol.)

RIS s. I (BOT.) I. (Iris pseudacorus) stanjenel, stanjen de balta, stanjen galben, (reg.) speteaza, spetegiora, crin de-pa, crin-glben, lilie-glbena. (Iris germanica) stanjen, stanjenel, (reg.) ceapa, cocos, cocosl, crin, llie, lilin, paparga, sabie, speteaza, stinjenta, tulipn, coada coc sului, cosita-f telor, floare-vanata, frunza-lta, iarba-lta.

3. (Iris variegata) stanjen, stanjenel, (reg.) lilion pasaresc. II (ANAT.) (pop ) arcul chiu. lui.

IRITA vb. 1 (MED.) a (se) congestiona, a (se) inflama, a (se) obrinti, (reg.) a (se) boboti. (Plaga s-a ~.) , a agasa, a enerva, a indispune, a necaji, a plictisi, a sacai, a supara, (livr ) ia tracasa, (pop ) a ciudi, a zadari, (reg.) a zaha-

tui, (Mold.) a chihai, (Ban.) a zagalui, (Mold. si Bucov.) a zahai, (inv.) a scarbi, (pop. fig.) a nrdeia, (reg. fig.) a scociori. (il ~ cu insistentele.)

IRITABIL adj- irascibil, nervos, suparacios, (rar) surescitbil, (pop.) ranzs, (inv. si reg.) necajicis, sunducs, (inv.) sanger s, sangis, (fam.) nevricos. (Fire ~.)

IRITABILITATE s. enervare, irascibili-tate, iritare, iritatie, necaz, nervozitate, suparare, surescitabilitate, surescitare, (pop.) naduf. (Stare de ~ trecatoare.)

IRITANT adj. agasant, enervant, plicticos, plictisitor, sacaitor, suparator. (S-a creat o situatie ~.)

IRITARE s. 1. (MED.) congestionare, inflamare, inflamatie, obrinteala, obrintire, obrintit, obrintitura, umflare, (reg.) bobotre. (~ unei plagi.) 2. agasare, enervare, plictisire, sacaiala, sacaire, (livr.) tracasare, (pop.) zadarare. (~ cuiva cu tot felul de fleacuri.) enervare, irascibi litate, iritabilitate, iritatie, necaz, nervozitate, suparare, surescitabilitate, surescitare, (pop.) naduf. (Stare de ~ trecatoare.)

IRITAT adj. (MED.) congestionat, inflamat, (reg.) bobotit. (Plaga ~.) 2 agasat, enervat, plictisit, sacait, suparat, (livr.)tracasat, (pop.) zadarat. (Om ~.) enervat, necajit, nervos, suparat, surescitat, (inv. si reg.) scir-bt. (Era extrem de ~.)

IRITATIEs. 1 (MED.) congestie, inflamatie (Are o ~ la ochi.) . enervare, irascibilitate, iritabilitate, iritare, necaz, nervozitate, suparare, surescitabilitate, surescitare, (pop.) naduf. (Stare de ~ trecatoare.)

IRMILlC s. icosar. (~ era o moneda turceasca. )

IRONIC adj. persiflant, persiflator, zeflemist, zeflemitor, (fig.) intepator. (Ton ~.)

IRONE s. persiflare, zeflemea, (rar) persi-flj, (fig.) impunsatura, intepatura, piscatura, sfichi, sfichiuitra. (O ~ cu adresa precisa.)

IRONIZA vb. a persifla, a zeflemisi, (fig.) a impunge, a intepa, a sfichiui, a urzica. (A ~ pe cineva.)

IRONIZARE s. persiflare, zeflemisire, (fig.) sfichiure. (~ cuiva.)

IROSELA s. irosire, pierdere, risipa, risipire, (pop.) prapadre. (O enorma ~ de timp pentru . . . )

IROS vb. 1. a arunca, a azvarli, a cheltui, a imprastia, a prapadi, a risipi, a zvarli, (livr.) a prodiga, (inv. si reg.) a prada, (reg.) a matrasi, a paradui, (Transilv.) a spesa, (inv.) a raschira, (grecism inv.) a afierosi, (fig.) a inghiti, a manca, a papa, a toca. (Si-a ~ averea.) 2. a pierde, a risipi, (pop.) a strica, (inv.) a istravi. (Nu ~ cartusele degeaba.)

IROSARE s. 1. aruncare, azvirlire, cheltuire, risipire, zvarlire, (reg.) paradure, (fig.) papare, tocre, tocat. (~ banilor pe toate fleacurile.) iroseala, pierdere, risipa, risipire, (pop.) prapadre. (O enorma ~ de timp pentru . )

IROST adj 1 cheltuit, prapadit, risipit, (reg.) paradut. (O avere ~.) pierdut, risipit. (Timp ~ In zadar.)

IROZI s. pi. vicleim, (reg.) vertp. (Datina ~ Hor.)

IRPE vb. a erupe, a izbucni, a navali, a rabufni, a tasni, (reg.) a nasadi, (prin Olt. si Ban.) a bui, (Transilv.) a bujdi, (prin Olt.) a busni, (Transilv. si Mold.) a buti. (Petrolul ~ din pamlnt.)

IRPERE s eruptie, iruptie, izbucnire, navalire, rabufnire, tasnire. (~ petrolului din pamlnt.)

IRUPTIE s. eruptie, irupere, izbucnire, navalire, rabufnire, tasnire. (~ petrolului din pamlnt.)

ISCA vb. 1 a cauza, a declansa, a determina, a dezlantui, a genera, a naste, a pricinui, a prilejui, a produce, a provoca, a starni, (inv. si reg.) a scorni, (inv.) a pricini, a prileji. (Atitudinea lui a ~ discutii furtunoase.) a naste, a produce, a provoca, a ridica, a stirni. (Cartea a ~ multe obiectii.) a se declansa, a se dezlantui, a izbucni, a (se) porni, a se stirni, (rar) a se pravali, (inv. si reg.) a se dezlega, a se scorni, (inv.) a se scula, a se sparge, a sta, <fig.) a se aprinde. (S a ~ un conflict.) a aparea, a se ivi, a incepe, a se porni, a se produce, a se starni, (inv. si reg.) a se scociori, (fig.) a se naste. (S a ~ din senin o furtuna.)

ISCARE s. declansare, dezlantuire, izbucnire, incepere, pornire, producere, starnire, venire, (inv. si reg.) scornire, (inv.) pror pere, prorptie. (inainte de ~ vijeliei.)

ISCAL vb. 1 a semna, a subscrie, (rar) a subsemna, (inv.) a subiscali. (A ~ un act, o scrisoare.) a se semna, (pop.) a se serie. (Te rog sa te ~ aici.)

ISCALRE s. iscalit, semnare, subscriere, (rar) subsemnre. (~ unui act.)

ISCALT adj. semnat, subscris, (inv.) subsemnat. (Act ~.)

ISCALT s. iscalire, semnare, subscriere, (rar) subsemnre. (~ unui act.)

ISCALITURA s. semnatura, (inv. si reg.) subscriere, (inv ) subscriptie, subsemnatra, (rusism inv.) podpsca. (~ de pe un document.)

ISCOADA s. spion, (prin Transilv.) verbun cs, (inv.) cearst, limba, privitor.

iscoada s. v. ANALIZA. CERCETARE. EXAMINARE. OBSERVARE. OBSERVATIE. SCRUTARE. STUDIERE. STUDIU.

iscodela s. v. CREATIE. INVENTIE. NASCOCIRE. PLASMUIRE. SCORNITURA.

iscodnie s. v. CREATIE. INVENTIE. NASCOCIRE. PLASMUIRE. SCORNITURA.

ISCODI vb. 1. a observa, a pandi, a spiona, a urmari, (inv. si pop.) a priveghea, (pop.) a cerca, (inv. si reg.) a acera, a pazi. (Il ~ din umbra.) . a scruta, (fig.) a scormoni, a sfredeli, a strapunge. (Il~ cu privirea.) . (Transilv., Ban. si Bucov.) a stirici, (fig.) a descoase. (Il ~ ca sa afle ceva de la el.)

iscodi vb. v. AFLA. ANALIZA. CERCETA. CONCEPE. CREA. DESCOPERI. ELABORA EXAMINA FACE. GASI. GANDI. IMAGINA INVENTA. MASURA. NASCOCI OBSERVA PLANUI PLASMUI. PROIECTA REALIZA. SCORNI SCRUTA STUDIA. URMAKI

iscodire s. v. ANALIZA. CERCETARE EXAMINARE. OBSERVARE. OBSERVATIE SCRUTARE. SPIONARE. STUDIERE STUDIU.

ISCODITOR adj., adv. I. adj. atent, cercetator, patrunzator scormonitor, scotocitor, scrutator, sfredelitor, strapungator. (Z7n ochi ~.)

adj. ager, clarvazator, observator, patrunzator, perspicace, scormonitor, scrutator, sfredelitor, strabatator, subtil, (livr.) penetrant, sagace, (fig.) ascutit. (O minte ~.) . adj. creator, imaginativ, ingenios, inventiv, iscusit, nascocitor, (inv.) scornci. (Spirit ~.) adj., adv. banuitor, piezis. (Privire ~ ; priveste ~.)

iseoditra s. v. CREATIE. INVENTIE. MINCIUNA. NASCOCEALA. NASCOCIRE. NASCOCITURA. NEADEVAR. PALAVRA. PLASMUIRE POVESTE. SCORNEALA. SCORNIRE. SCORNITURA.

ISCUSNTA s. 1. abilitate, destoinicie, dexteritate, dibacie, ingeniozitate, istetie, istetime, indemanare, pricepere, stiinta, talent, usurinta, (pop.) mestesug, mestesugi re, (inv. si reg.) mesterie, (reg.) apucatura, pricepute, (inv.) iscusre, marafet, practica. (Demonstra o mare ~ in mlnuirea . . . ) ingeniozitate, inventivitate, subtilitate. (~ unui procedeu.)

arta, dibacie, indemanare, maiestrie, mestesug, pricepere, stiinta, talent. (Obiect facut cu multa ~.) agerime, desteptaciune, dibacie, inteligenta, istetime, indemanare, pricepere. (~ unei persoane Intr-o imprejurare data.)

iscusre s. v. ABILITATE. DESTOINICIE. DEXTERITATE. DIBACIE. INGENIOZITATE. ISCUSINTA. ISTETIE. ISTETIME INDEMANARE. PRICEPERE. STIINTA. TALENT. USURINTA.

ISCUST adj. 1. abil, destept, dibaci, ingenios, istet, indemanatic, mester, priceput, (pop.) mehenghi, (inv. si reg.) pricopsit, (prin Transilv.) prinzci, (inv.) mestesugret, practic, (fam. fig.) breaz. (Om ~.) indemanatic, priceput, (inv.) practics, practist. (Un doctor ~.) ingenios, inventiv, subtil. (Un procedeu ~.) creator, imaginativ, ingenios, inventiv, iscoditor, nascocitor, (inv.) scornci. (Spirit ~.) 5. artistic, maiestrit, mestesugit, (rar) maiestru. (O broderie ~.) ager, destept, dibaci, inteligent, istet, indemanatic, priceput, (pop.) mintos, (inv. si reg.) marghil, pricopsit, (prin Transilv.) artt, (Mold. si Bucov.) hi'tru, (Transilv.) cos, stram, (inv.) scornci, (fig ) dezghetat, sprinten, (fam. fig.) breaz. (O minte ~.)

iscusit adj. v. ARATOS. CHIPES. FRUMOS. INTELEPT.

iscusnie s. v. ADEMENIRE. ATRACTIE. ISPITA. SEDUCERE. SEDUCTIE. TENTATIE.

isihie s. v. LINISTE. PACE. TIHNA.

ISLAM s. (BIS.) islamism, mahomedanism, (inv.) mahometsm.

ISLAMIC adj. (BIS.) mahomedan, musulman, (inv.) mahometanicsc.(Religia ~.)

ISLAMSM s. (BIS.) islam, mahomedanism, (inv.) mahometsm.

isnf s. v. BREASLA. BRESLAS. CORPORATIE TAGMA

ison s v ACOMPANIAMENT.

ispas s. v. INALTARE RIDICARE.

ispsa s. v. GLOABA.

ispasnie s. v ISPASIRE.

ISPAS vb. 1. a-si rascumpara, (livr.) asi expia, (inv. si reg.) a-si spasi, (fig.) a-si spala. (A-si ~ pacatele, erorile.) . a indura, a plati, (livr.) a expia, (reg.) a rasplati. (A ~ pentru pacatele fratelui sau.)

ISPASRE s. (livr.) expitie, expiere, (inv.) ispasnie, spasre. (~ unui pacat.)

ISPASITOR adj. (livr.) expiator, (inv.) spasitr.

ispisc s. v HRISOV

ISPTA s. 1 ademenire, atractie, seducere. seductie, tentatie, (inv.) blzna, iscusnie, napasta, sablzna, scndala, (fig. rar) nada. (N-a rezistat ~ ) . greseala, pacat. (A carui in ~ )

ispita s. v. ANALIZA. CERCETARE. DEMERS. EXAMINARE. EXPERIENTA. GREUTATE. INTERVENTIE. INCERCARE. NECAZ- NEVOIE. OBSERVARE. OBSERVATIE. PRACTICA RUTINA SCRUTARE. STUDIERE. STUDIU. SUFERINTA. VICISITUDINE.

ISPIT vb. a ademeni, a amagi, a atrage, a momi, a seduce, a tenta, (inv.) a aromi, a napastui, (fig.) a imbia. (Perspectiva ii ~.)

ispiti vb, v. AFLA. ANALIZA. CERCETA. CHESTIONA. CUTEZA. DESCOPERI. EXAMINA GASI INTEROGA INCERCA INCUMETA. INDRAZNI INTREBA MASURA. OBSERVA. PROBA. SCRUTA. STUDIA. URMARI. VERIFICA.

ispitire s. v. ANALIZA. CERCETARE. DEMERS. EXAMINARE. EXPERIENTA. INTERVENTIE. OBSERVARE. OBSERVATIE. PRACTICA. RUTINA. SCRUTARE. STUDIERE. STUDIU.

ispitit adj. v BUN. CAPABIL. COMPETENT. DESTOINIC. DOTAT EXPERIMENTAT INCERCAT. INZESTRAT. PREGATIT. PRICEPUT. VALOROS. VERSAT. VREDNIC.

ISPITITOR, adj. ademenitor, atragator, imbietor, seducator, tentant. (O perspectiva ~.)

ISPOL s. caus, (reg.) rascl, scafta. (~ de scos apa din luntre.)

ISPRAVA s. 1 fapta. (Ce ~ ai mai comis?) aventura. (Isi povestea ~ile din acele vremuri.) treaba, (pop. si ir.) pricopseala, (reg.) pricops, (fam. si ir.) scofala. (N-a facut mare ~.) . boroboata, nazbatie, nazdravanie, pocinog, pozna, sotie, trasnaie, (reg.) bota, dandana, dananie, dandanie, nasa-ri'mba, (Mold. si Bucov.) paltie, (prin Ban.) snoaba, (Mold., Bucov si Transilv.) tonosa, (inv.) bosm (Ce ~ ai mai comis?)

isprava s. v. AUTORIZATIE. IZBANDA. IMPUTERNICIRE. REUSITA. SUCCES.

ISPRAVNIC s. (inv.) staroste. (~ domnesc.)

ispravnic s. v. ADMINISTRATOR. EPI TROP. INTENDENT IMPUTERNICIT LOGOFAT. MANDATAR PREFECT REPREZENTANT. TUTORE VATAF

ISPRAVESTE interj. ajunge !, att !, basta !, destul !, gata !, inceteaza !, punct !, sfirseste !, stai!, stop!, termina!, (reg.) halt!, (fam. si peior.) ho

ISPRAV vb. 1. a (se) incheia, a (se) sfarsi" a (se) termina, (livr.) a (se) fini, (rar) a ise) epiloga, (pop.) a (se) dovedi, a (se) gata, a (se) gati, a (se) istovi, a (se) mantui, (prin vestul Transilv.) a (se) sculi, (inv.) a (se) savarsi. (A ~ treaba; spectacolul x-a~.)2. a finaliza, a incheia, a sfarsi, a termina, (livr.) a fini. (A ~ o lucrare inceputa.) S. a epuiza, a incheia, a sfarsi, a termina, (astazi rar) a slei, (p<ip.> a gata, a mantui. (A ~ tot ce avea de spus.) a incheia, a inchide, a sfarsi, a termina. (Sa ~ discutia.) 5 a iesi, a se sfarsi, a se termina (Cum s-o ~, sa se ~ ) a (se) consuma, a (se) epuiza, a (se) sfarsi, a (se) termina, (reg.) a se) gati, a (se) topi. (Au ~ toate proviziile.}

a absolvi, a sfirsi, a termina. (A ~ liceul.)

8. a expira, a se incheia, a se sfirsi, a se termina. (S-a ~ termenul de garantie.)

ispravi vb. v. CAPATA. DISTRUGE. DO-BANDI. IZBUTI. INFAPTUI. NIMICI. OBTINE. POTOPI. PRAPADI. PRIMI. REALIZA. REUSI. SFARAMA. ZDROBI. ZVANTA.

ISPRAVRE s. 1. ispravit, incheiere, sfar-sire, sfarsit, terminare, terminat, (pop.) gatare, istovire, manture, (inv.) savarsre. (~ tuturor lucrarilor.) consumare, epuizare, sfarsire, sfarsit, terminare. (~ tuturor proviziilor.) absolventa, absolvire, terminare. (Dupa ~ scolii.)

ISPRAVT adj gata, incheiat, sfarsit, terminat, (inv.) savarst (Un lucru ~ )

ISPRAVT s. ispravire, incheiere, sfarsire,. sfarsit, terminare, terminat, (pop.) gatre istovire, manture, (inv ) savarsre. (~ tuturor treburilor.)

ISPRAVNICL s vatasel, (reg.) fecior boieresc.

ispravnicl s. v. SUBPREFECT.

ispravnici vb.v. ADMINISTRA. AUTORI ZA. CARMUI. CONDUCE. DELEGA.GOSPODARL. IMPUTERNICI. INVESTI.

ISPRAVNICE s. (inv.) staroste.

ispravnice s. v ADMINISTRARE.ADMINIS TRATIE. CARMUIRE. CONDUCERE. EPI-TROPIE. GOSPODARIRE. PREFECTURA. TUTELA.

ist adj. v. ACEST.

ista pron. v. ACESTA.

stalalt pron., adj v CESTALALT.

ISTERIC adj., s. (MED.) (inv.) isterics.

ISTERICALE s pi. (MED.) (grecism inv.) zumaricie (pi.).

isterics adj., s. v. ISTERIC.

ISTERIE s. (MED.) (inv.) istersm

istorism s. v. ISTERIE.

ISTET adj. abil, destept, dibaci, ingenios, iscusit, indemanatic, mester, priceput, (pop.) mehenghi, (inv. si reg.) pricopsit, (prin Transilv.) prinzci, (inv.) mestesugret, practic, (fam. fig.) breaz. (Om ~.) 2. ager, destept, dibaci, inteligent, iscusit, indemanatic

priceput, (pop.) mintos, (inv. si reg.) marghil, pricopsit, (prin Transilv.) artl, (Mold. si Bucov ) htru, (Transilv.) cos, stiam, (inv.) scornci, (fig.) dezghetat, sprinten, (fam. fig.) breaz. (O minte ~.) ager, agil, iute, repede, sprinten, vioi, (reg.) zburtic. (~ in miscari; miscari ~.)

ISTETE s. abilitate, destoinicie, dexteritate, dibacie, ingeniozitate, iscusinta, istetime, tndeminare, pricepere, stiinta, talent, usurinta, (pop.i mestesug, mcstesugre, (inv. si reg.) mesterie, (reg.) apucatura, pricepute, (inv.) iscusre, marafet, practica. (Demonstra o marc ~ in minuirea . . . )

1STETME s. I. abilitate, destoinicie,dexteritate, dibacie, ingeniozitate, iscusinta, istetie, indeminare, pricepere, stiinta, talent, usurinta, (pop.) mestesug, mestesugre, (inv. si reg.) mesterie, (reg.) apucatura, pricepute, (inv.) iscusre, marafet, practica. (Demonstra o mare ~ in minuirea . . . ) 2. agerime, destep-aciune, dibacie, inteligenta, iscusinta, indeminare, pricepere. (~ cuiva intr-o impejurare dala.)

ISTORIC s., adj. 1 s. istoriograf, (inv.) izvo-ditr. (Un mare ~.) . adj. (inv.) istoricesc. (ISvenimenle ~.) . adj. cronologic, diacronic, evolutiv (Expunere ~ a faptelor.)

istoricesc adj. v. ISTORIC.

ISTORIE s. istorisire, naratiune, poveste, povestire, (inv.) spunere. (A ascultat o lunga

J

istorie s. v. INCURCATURA. INTAMPLARE. PATANIE. PERIPETIE. POZNA.

ISTORIOGRAF s. istoric, (inv.) izvoditr. incuietoare, zavor, (pop.) ratz, (reg.) rigla, (prin Ban.) rza. (~ la o usa.)

IV vb. 1. a aparea, a se arata, a se vedea, a se zari, (italienism inv.) a spunta. (Nu se ~ cu saptamlnile pe strada.) 2. a aparea, a se arata, a pica, (inv. si reg.) a se scociori, (inv.) a se sfeti. (Chiar atunci s-a ~ si el.) a aparea, a se arata, a se infatisa, a se prezenta, a veni, (inv.) a se spune, (fam.) a se infiinta. (S-a ~ la proces.) a aparea, a se arata, (inv.) a mijloci, (fig.) a incolti, a se infiripa, a inflori, a se naste. (Un zlmbet s-a ~ pe fata lui.) 5 a aparea, a se arata, a se infatisa, a se revela, (inv. si pop.) a se dezveli. (Clmpia se ~ in toata splendoarea ei.) 6. a aparea, a se arata, a iesi. (S a ~ iarba.) 7. a aparea, a se arata, a rasari, a se ridica. (S a ~ luna.) 8. a aparea, a se arata, a miji, (reg.) a (se) iti, a (se) slomni. (Se ~ zorile.) 9 a se face, a se lasa, a sosi, a veni (Ctnd se ~ seara, pleaca.) 10. a aparea, a se isca, a incepe, a se porni, a se produce, a se starni, (inv. si reg.) a se scociori, (fig.) a se naste. (S-a ~ din senin o furtuna.)11 a aparea, a interveni, a se intam-pla, a se produce, a surveni. (A ~ o schimbare.) 12. a aparea, a se declara (S-a ~ o epidemie.)

IVRE s. 1. aparitie, producere. (~ unui nou fenomen.) 2. aparitie, (fig.) geneza, incol-tre, infiripare, nastere. (Istoria ~ unei idei marete.)

1VORU adj. (rar) fildesfu. (De culoare ~.)

IVORIU s 1 fildes. (Coltii unui elefant stnt formati din ~.) (ANAT.) dentina. (~ dintelui.)

IZ s. (reg.) smag. (Mlncarea a capatat ~.)

izbva s. v. SALVARE. SCAPARE.

IZBAV vb. (BIS.) a (se)mantui, a (se)puri. fica, a (se) rascumpara, a (se) salva, (inv ) a (se) scoate, a (se) scumpara, a (se) scura, a (se) spasi, (fig ) a (se) curata, a (se) spal (S-a ~ de pacate.)

izbavi vb v SALVA SCAPA.

IZBAVRE s. (BIS.) mntuire, salvare, <Iivr.) redemptiune, (inv.) mantunta, mantui tura, spasela, spasenie, spasre (~ unui pacatos.)

izbavire s. v. SALVARE. SCAPARE.

IZBAVT adj. (BIS.) mantuit, salvat, (inv.) spasit.

izbavit adj. v SALVAT. SCAPAT

IZBAVITOR adj. (BIS.) mantuitor, salvator, (inv.) spasitr.

izbavitor adj. v. SALVATOR.

1ZBI vb. 1 a da, a lovi, a trage, (pop.) a pali. (A ~ cu toporul In lemn.) a lovi, (inv. si reg.) a razbi, (reg.) a toca. (Il ~ in cap.)

3 a lovi, a plesni, a pocni. (Acum te ~ !)

a lovi, a tranti. (~ cu pumnul In masa.)

5 a repezi, a tranti. (A ~ usa de perete.) ti. a bate, a lovi, (rar) a zupai, (Transilv.) a supi. (~ in usa cujnciorul.) a (se) bate, a (se) iovi. (Se ~ de toti peretii; ploaia ~ in acoperis.) 8 a se ciocni, a se lovi, a se tampona, (rar) a se intreciociii. (S-au ~ doua tramvaie.) 9 a se lovi, (inv. si reg.) a se clati. (Apa se ~ de stlnci.) 10 a (se) ghionti, a (se) imboldi, a (se) imbranci, a (se) impinge, a (se) inghionti, (pop.) a (se) busi, (reg). a (se) branci,a (se) inghioldi, prin Mold.) a (se) blendi, a (se) blcndsi, a (se) dupaci, (prin Olt. si Ban.) a (se) popandi. (Nu va mai ~ atlta!) 11. a (se) tranti, (pop. si fam.) a (se) bufni, a (se) busi. (L-a ~cu pumnul.) 12. a ajunge, a atinge, a lovi, a nimeri, a ochi, a pocni, (pop.) a pali, a picni, (reg.) a talni, (Transilv.) a talali. (Glontul ~ iepurele.)1 (MIL.) a ataca, a lovi, (inv.) a taia. (~ flancurile armatei inamice.) 14. a arunca, a azvarii, a lovi, a zvarli. (Calul naravas ~ cu copitele.)

izbi vb. v. CONTRARIA. FRAPA. SURPRINDE. SOCA. VEXA.

IZBRE s. 1 lovire. (~ cuiva cu ceva.) 2 ciocnire, lovire, tamponare, (livr.) coliziune, impact, (rar) intrcciocnre. (~ a doua tramvaie.)

IZBT adj. ciocnit, lovit, tamponat. (Vehicule ~.)

izbit adj. v CONTRARIAT. SOCAT. VEXAT.

IZBITOR adj. 1 intens, strident, tare, tipator, violent, (rar) strigator. (Culori, nuante ~.) 2 clar, evident, flagrant, incontestabil, invederat, limpede, neandoielnic, neandoios, netagaduit, pregnant, vadit, vizibil, (livr.) manifest, (fig.) marcat. (Semne ~ de boala.) frapant, surprinzator, socant, uimitor, (livr.) sesizant. (O asemanare ~.) categoric, evident, flagrant, indiscutabil, vadit. (Un adevar ~.)

IZBITURA s. 1 lovitura, (pop.) palitra, (reg.) stos, (inv.) lovela. (O ~ puternica.)

2 lovitura, plesnitura. (Simte o ~ pe obraz.)

lovitura, trantitura. (O ~ de usa.) branci, ghiont. imbranceala, imbrincitura, impinsatura, <reg.) ghiold, stos, (Mold.) blenda, dupc, (Ban.) ponca, (prin Olt. si Munt ) potarng {Simte din toate partile ~i.) 5 aruncatura,

azvarlitura, lovitura, zvirlitura. (~ calului naravas.)

IZBINDA s. 1 biruinta, victorie. (O mare ~ in lupta.) reusita, succes, victorie. (~ echipei de handbal.) reusita, succes, (inv ) reiesre, reusre (fam.) isprava. (E sigur de ~.)

IZBAND vb. 1. a bate, a birui, a castiga, a invinge, (inv.) a vinci. (A ~ in lupta.) 2. a izbuti, a reusi, (inv.) a reiesi, (fig.) a razbi. (A fost acolo si a ~.)

izbind vb. v. RAZBUNA.

IZBANDITR adj., s. biruitor, castigator, invingator, triumfator, victorios. (~ intr-o competitie.)

IZBUCN vb. 1 a erupe, a irupe a navali, a rabufni, a tasni, (reg.) a nasadi, (prin Olt. si Ban.) a bui, (Transilv.) a bujdi, (prin Olt.) a busni, (Transilv. si Mold.) a buti. (Petrolul ~ din pamint.) a tasni, (inv.) a prorpe. (Lacrimile au ~ din ochii ei.) 3. a bufni, a pufni, (inv. si reg.) a prorpe, (Mold. si Bucov.) a dupai. (~ in plans, In rls.) . a se declansa, a se dezlantui, a se isca, a (se) porni, a se starni, (rar) a se pravali, (inv. si reg.) a se dezlega, a se scorni, (inv.) a se scula, a se sparge, a sta, (fig.) a se aprinde. (S-a ~ o furtuna, un conflict.) 5. a se declara. (A ~ un incendiu.)

IZBUCNIRE s. 1 eruptie, irupere, iruptie, navalire, rabufnire, tasnire. (~ petrolului din pamint.) declansare, dezlantuire, iscare, incepere, pornire, producere, starnire, venire, (inv. si reg.) scornire, (inv.) prorpcre, prorp-tie. (inainte de ~ vijeliei.)

IZBUT vb. 1. a reusi, (frantuzism) a parveni, (inv. si pop.) a ispravi, (pop.) a nimeri, (prin Mold.) a haladui, (Transilv. si Bucov.) a succede, (grecism inv.) a catortosi. (A ~ sa faca un dispozitiv pentru ) . a prinde, a reusi. (Viclenia lui nu a ~ .) 3. a izbindi, a reusi, (inv.) a reiesi, (fig.) a razbi. (A fost acolo si a ~.)

IZBUTIT adj. bun, realizat, reusit, valoros, (pop.) nimerit, (arg.) misto. (O piesa de teatru ~.)

IZGON vb. 1 a alunga, a departa, a goni, a indeparta, (rar) a prigoni, a razmeri, a surghiuni, (inv. si pop.) a oropsi, (pop.) a zgorni, (inv. si reg.) a intiri, a mina, a taia, (reg.) a tintiri, a zgoni, (Transilv. si Ban.) a dudui, a gorgoni, (Transilv.) a pafuga, (prin Transilv.) a poteri, (prin Olt. si Ban.) a sprlnji, (Transilv. si Maram.) a tipa, (Ban. si Transilv.) a zogorni, (inv.) a lepada, a raschira, (fam.) a matrasi, (fam. fig.) a matura. (L-a ~ din casa lui.) 2 a alunga, a goni, a respinge, (inv.) a impinge. (Il ~ pe inamic.) . a alunga, a exila, a goni, a ostraciza, a proscrie, a surghiuni, (livr.) a relega, (inv.) a urgisi. (L-a ~ din patrie.)

IZGONIRE s. 1 alungare, gonire. (~ cuiva de acasa.) alungare, exilare, gonire, ostracizare, proscriere, surghiunire, (livr.) relegare, relegtie. (~ cuiva din patria sa.)

IZGONT adj., s 1. adj. alungat, gonit, (astazi rar) surghiunit, (inv. si pop ) oropsit. . adj., s. alungat, exilat, gonit, pribeag, proscris, surghiunit, (livr.) relegat, (inv.) surghiun

izgori vb v. APRINDE. FERMENTA.

INCINGE.

izna s. v. JEG. MURDARIE. NECURATENIE.

izin vb. v. CHIRCI. DEGENERA. INCHIRCI. PIPERNICI. SFRIJI. ZGARCI.

izint adj. v. CHIRCIT. DEGENERAT. INCHIRCIT. NEDEZVOLTAT. PIPERNICIT. PIRPIRIU. PRICAJIT. PRIZARIT. SFRIJIT.

IZLAZ s. imas, pasune, (pop.) pascatore, suht, (inv. si reg.) pastine, siliste, (reg.1 ierbarl, pascalau, pascant, pascatore, pasca-tra, pasunre, pasunt, pasunt, prlca, sulia-te, (prin Ban. si Transilv.) sit, (Munt. si Olt.) tabn.

izma-Maicii-Prccistc s. v. CALOMFIR.

izma-stpilor s. v. MELISA. ROINITA.

IZMA s. (BOT.) 1. (Mehlha piperilu) menta. . (Mcntha silveslris) menta, (reg.) voistnita. 3. izma broastei (Menlha aquatica )--= menta broastei, (reg.) minta lingrii ; izma creata (Menlha crispa) - menta creata, (reg.) iarba-creata.

izma s. v. TAMAITA.

izma proasta s. v. APARATOARE.

IZMENE s. pi. indispensabili (pi.), (prin Bucov. si Maram.) brce (pi.), (Transilv.) gaci (pi.).

izmeneala s. v. CAPRICIU. CHEF. FANDOSEALA. FANTEZIE. FASON. FITA. MAIMUTAREALA. MOFT. NAZ. POFTA. PROSTEALA. SCLIFOSEALA. TOANA.

izmeni vb. v. AFECTA. FANDOSI. MAIMUTARI. PROSTI. SCLIFOSI.)

izmenit adj. v. BOIEROS. CAPRICIOS. FANDOSIT. MOFTUROS. NAZUROS. PRETENTIOS. SCLIFOSIT.

iznova s. v. GLUMA. SNOAVA.

IZOALCN s. (CHIM.) izoparafina.

IZOBTA s. (GEOGR.) curba batim etrica

IZOCRA s. (FIZ.) izostera.

IZOHPSA s. (GEOGR.) curba de nivel.

IZOL'vb. 1. a (se) desparti, a (se) desprinde, a (se) detasa, a (se) izola, a (se) rupe, a (se) separa. (S-a ~ de grup.) a se desparti, a se razleti, a se separa, (pop.) a se razni, (reg.) a se razlogi. (O oaie care s-a ~ de turma. ) . a (se) desparti, a (se) separa, (rar) a (se) segrega, (inv. si pop.) a (se) deosebi, a (se) osebi. (A ~ animalele bolnave de cele sanatoase.) a (se) indeparta. (De ce s-a ~ de noi in ultima vreme?) 5. a se retrage. (S-a ~ in mijlocul naturii.) K (Iivr.) a (se) claustra, (rar) a (se) insingura, (fig.) a (se) sihastri (S-a ~ in camera ei. ) 7. a (se) individualiza, a (se) singulariza. (A ~ insusirile unui fenomen.)

IZOLNT adj., s. adj. izolator. (Materia/~.) s., adj. dielcctric. 3. adj., s. izolant

termic -- calorifug, termoizolant, termoizoln-tor.

IZOLARE s. 1 despartire, separare. (~ Iul de grup.) desprindere, detasare, separare, separatie. (~ unor aschii dintr-un material.) 3 despartire, separare, separatie, (rar) segregare, segregatie. (~ femeilor de barbati.) separatism. (Ce e aceasta ~ ?) !> retragere. (~ lui In mijlocul naturii.) 6 singuratate., (Iivr.) solildine, (rar) insingurare, (fig schm-nice, sihastrie. (Traia Inlr-o ~ deplina.) 7 individualizare, singularizare. (~ unor lrii a-turi din ansamblu.)

IZOLAT adj., adv. J. adj. despartit, ruzleUt, separat, (pop.) razuit, (inv.) osebit. (Pasare ~ de sloi.) . adv. deoparte, retras, (inv.) osbi. (Sta ~.) 3. adj. despartit, separat. (Camere complet ~.) . adj. retras, singur, singuratic, solitar, (rar) insingurat, (inv.) retirt, i'ig.) sihastru. (Un om ~; traieste ~ ) 5 adj. pribeag, ratacit, razlet, singur, singuratic, solitar (Se uita la un nor ~.) G. adj. disparat, razlet. (Elemente ~; amintiri ~.) 7. adj. razlet, sporadic. (Citeva cazuri ~ rfe imbolnavire.) ii adv. razlet, sporadic, (inv.) sporadice.?te. (Se iveste ~ ), 9. adj. stingher, strain.'! (Se simtea ~ in sala de bal.) 10. adj. ascuns, dosit, dosnic, ferit, laturalnic, retras, singuratic, tainic, tainuit, (rar) laturas, ihv. si reg.) sacrt, (reg.) laturs. (In untjlierul cel mai ~.)

IZOLATOR adj. 1 despartitor, separator. (Un zid ~.) izolant. ((Un material ~.)

IZOMER OPTIC s. (CHIM.) antipod optic.

.ZOMORITE s. (FIZ.) izomorfism.

IZOMORFSM s. (FIZ.) izomor'ie.

IZOOSMTIC adj. (FIZ10L.) izotonie.

IZOPARAFNA s. (CHIM.) izoalcan.

IZOPOLIMORFE s. (FIZ.) iz.opolimorkm..

ZOPOL1MORFSM s. (FIZ.) izopolimorfic

IZOSTERA s. (FIZ.) izocora.

1ZOTNIC adj. (FIZIOL.) izoosmolic. _izvd s. v. ACT. CATASTIF. CONDiCA. COPIE. DOCUMENT/* DOVADA. HRTIE. IZVOR. INSCRIS. INSEMNARE. LISTA. MACHETA. MANUSCRIS. MODEL. SOA. OBARSIE. ORIGINE. PIESA. PLAN. REGISTRU. REPRODUCERE. SCHEMA SCHITA. SURSA. TABEL. TEXT. TIl'AR TRANSCRIERE.

izvodi vb. v. AFLA. ALCATUI. COMPILA. COMPUNE. CONCEPE. COPIA. CREA. DESCOPERI. ELABORA. FACE. GASI. GiNDI. IMAGINA. INTENTIONA. INVENTA. INTOCMI. NASCOCI. PLANUI. PLASMUI. PROIECTA. REALIZA. REDACTA. REPRODUCE. SCORNI. SCRIE. TALMACI. TRADUCE. TRANSCHI.E

TRANSPUNE.

Jrzvodrc s. v. ALCATUIRE. COMPUNERE. CON;i£PERE. CREARE. ELABORARE. IMAGINARE. INVENTARE. INTOCMIRE. NASCOCIRE. PLANU1RE. PLASMUIRE. PROIECTARE. REALIZARE. REDACTARE-SCORNIRE. SCRIERE. SCRIS.

izvoditr s. v. AUTOR. INVENTATOR. ISTORIC. ISTORIOGRAF.

IZVOR s. 1. (reg.) cismea. (Un ~ cu apa iina.j . obarsie, (rar) sursa, (inv.) fai.tana, ■scatirrina, sorginte. (La ~ Oltului.) 3. sursa. (Un ~ de lumina.) 4. act, document, dovada, iartie, inscris, piesa, (inv. si pop.) scris, (inv.

si reg.) scrisoare, (inv.) erlc, izvd, incredintare, ravas, sinet, teschere, ric, zpis. (Numeroase ~oare atesta acest fapt.) 5 * (fig.)germen, samanta, sursa. (~ dragostei lor.)

izvor s. v. CAUZA. CONSIDERENT. INCEPUT. MOBIL. MOTIV. OBARSIE. ORIGINE. PRICINA. PRILEJ. PROVENIENTA. RATIUNE. SURSA. TEMEI

IZVORI vb. a veni, (inv.) a se scre. (De unde ~ acest rlu?)

izvori vb. v. EMANA. PROVENI. PURCEDE.

imbandaj vb. v. BANDAJA. LEGA. PANSA.

imbandajt adj. v. BANDAJAT. LEGAT. PANSAT. _

IMBAIA vb. a (se) scalda, (reg.) a (se) la, (prin Mold.) a (se) bai, (Mold. si Transilv.) a (se) feredui. (A ~ copilul.)

IMBAIERE s. baie, scaldare, scaldat, (pop.) scalda, scaldatore, (Mold.) scaldacine, (inv.) scaldatra. (~ copilului.)

IMBAL vb. a (se) imbalosa.

imbaia vb. v. DRACUL INJURA. OCARI.

imbaiat adj. v. DESANTAT. IMORAL. IMPUDIC. INDECENT. NECUVIINCIOS. NERUSINAT. OBSCEN. PORNOGRAFIC. SCABROS. SCARBOS. TRIVIAL. VULGAR.

imbalatra s. v. INJURATURA.

MBALOS vb. a (se) imbaia.

IMBALSAMA vb. a inmiresma, a parfuma, (pop.) a miresma, (reg.) a sfinti. (Florile ~ aerul.)

IMBALSAMARE s. Snmiresmare, parfumare, (pop.) miresmre.

IMBALSAMAT adj. 1. imbatator, inmiresmat, parfumat, (rar) tamait, (pop.) miresmt, (inv.) miresmatr, mirsnic, parfumatr, (fig.) dulce. (Un miros ~; aer ~.) 2. aromat, aromatic, imbatator, inmiresmat, parfumat, (rar) balsamic, balsamu, binemirositr. (O substanta ~.)

imbalt vb. v. INSOVONI.

IMBARBATA vb. 1. a incuraja, a indemna, a insufleti, a stimula, a sustine, (inv.) a insufla, a mangaia, a semeti. (Cine sau ce va ~ in lupta?) a (se) alina, a (se) consola, a (se) incuraja, a (se) mangaia, (grecism inv.) a (se) pari gorisi. (Incerca sa-l ~ pentru pierderea suferita. )

IMBARBATARE s. alinare, consolare, incurajare, mingaiere, (inv.) consoltie, parigo-re, (fig.) balsam, refugiu. (Si-a gasit ~ in munca.)

IMBARBATAT adj. incurajat.

IMBATA vb. a (se) ameti, a (se) cherchcli, a (se) turmenta, (Uvr.) a (se) griza, (pop.) a (se) turlaci, (prin Transilv.) a (se) amnari, (Mold.) a (se) chefalui, (Transilv. si Ban.) a (se) sumeni, (fam.) a (se) invinosa, a (se) matosi, (fam. fig.) a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) cali, a (se) ciupi, a (se) carpi, a (se) magnetiza, a (se) pili, a (se) sfinti, a (se) tamaia. a (se) trasni, a (se) turti, (rar fig.) a (se) tirnosi, a (se) turci, (reg. fig.) a (se) flecui, a (se) oteli, (arg.) a (se) mahi, a (se) matoli. (S-a cam ~ cu rachiu.)

MBATRE s. betie. (~ lui a fost de scurta durata.)

IMBATAT adj. ametit, baut, beat, cherche-lit, turmentat, (livr ) grizt, (rar) trecut, (inv si pop.) candriu, (pop.) turlc, vajait, (reg.) amnart, invinost, ratutt, vins, (prin Ban.) chermelu, (Transilv. si Maram.) smen, (prin Transilv.) sument, (fam. fig.) afumat, aghesmuit, facut, otelt, pilit, sfintit, tamait, tarnost, trasnit, turtit, (arg.) maht, matl, matost.

IMBATATOR adj. 1 imbalsamat, inmires mat, parfumat, (rar) tamait, (pop.) miresmt, (inv.) miresmatr, mirsnic, parfumatr, (fig.) dulce. (Mirosul ~ al florilor.) . aromat, aromatic, imbalsamat, inmiresmat, parfumat, (rar) balsamic, balsamu, binemirositr. (O substanta ~.)

imbatator adj. v. AMETITOR. FEERIC. FERMECATOR. INCANTATOR. MINUNAT. TULBURATOR.

IMBATRAN vb. a se trece, a se vesteji, (inv.) a se invechi, a (se) matori. (X o ~ de tot.)

MBATRANRE s. senescenta. ( J'rocesul de ~.)

IMBATRANT adj. (inv.) invechit. (Om ~.)

IMBELSUGRE s. abundenta, belsug, bogatie, indestulare, prisos, (rar) afluenti., mano-se, rasfat, risipa, (livr.) opulenta, profuziune, (pop.) jertfa, (prin Olt.) temei, (inv.) satul, saturare, spor. (~ de bunuri.)

IMBELSUGAT adj. 1 abundent, bogat, bun, indestulat, mare, manos, (inv. si reg.) belsugs, spornic, (inv.) satis. (Am <wut o recolta ~.) bogat, (livr.) opulent. (A dus o viata ~.) abundent, bogat, copios, jrjdestu lat, (fig.) princiar. (Un pranz ~.) 4. bogat, des. invoit. (Cu par ~.)

imberegat vb. v. GATUI. STRANGULA. SUGRUMA.

imbezn vb. v. INTUNECA.

IMBLA vb. 1. a (se) invita, a (se) pofti, (grecism inv.) a (se) proscalisi. (I-a ~ la petrecere.) 2. a (se) indemna, a (se) pofti. (Se - ca fata la maritat.) 3. a imboldi, a incuri; , a indemna, a stimula. (Aprecierile lui tn-au ~ sa)

imbi vb. v. ADEMENI. AMAGI. Ai RAGE-ISPITI. MOMI. SEDUCE. TENTA.

imbiata s. v. INVITATIE. IMBIERE. POFTIRE.

IMBIBA vb. a (se) impregna.

IMBIBRE s. impregnare.

IMBIBAT adj. impregnat.

IMBIERE s. invitatie, poftire, (rar) imbila.

IMBIETOR adj. 1 ademenitor, atragator, ispititor, seducator, tentant. (O perspectiva ~. >