Stan Patitu (rezumat)

Stan Patitu

(rezumat)

A fost odata un baetel orfan plecat printre straini ca sa isi intretina viata . Find foarte harnic el munceste pe la oameni isi aduna bani si isi cumpara un car si oi . In timp el devine gospodar avind o casa o vacuta un car cu boi si oite . Anii flacaului trec el se gindeste la casatorie dar nu gaseste pe nimeni dupa placul lui . El refuza toate propunerile din partea babelor si a celorlalti din sat care doreau sa il insoare , vremea trecuse toti sau lasat pagubasi dindul in seama dracului . Intr-una din zile el pleaca la padure isi incarca un car cu lemne se aseaza la masa , iar bucata de mamaliga ce ii ramine opune pe o tesitura , cu gindul ca cine o va minca va zice bodaprosti , apoi pleaca spre casa . In vremea aceea draci erau trimisi de catre scharaoschi sa faca rau oamenilor . Cel care isi loase ca teritoriu si padurile nu gaseste pe nimeni ,dar fiind lihnit de foame gaseste botul de mamaliga pe care il maninca . Intorcinduse la scaroschi fiecare da socoteala pentru ceea ce a facut . Neimplinindusi datoria pentru care a fost trimis este mustrat si pentru botul de mamaliga gasit si mincat si nestiind ce a spus Stan cind a lasat mamaliga acolo, a fost trimis ca pedeapsa sai slujeasca trei ani de zile .

Ajuns la poarta lui Stan si vazind ca latra cini acesta ese afara vede un copil pricajit , discuta unele lucruri dupa care il ea ca slujitori in casa lui . Cu ajutorul acelui copil cu numele de Chirita si cu ajutorul primit de la draci el se imbogateste rapid . Ei pleaca si munceasca la boer cerind ca plata cit pot lua amindoi in spate . Termina lucru la boer cu ajutorul dracilor care il da noaptea , la plecare incearca sa ea plata dupa cum sau inteles . Vazindul boerul pe Chirita doar un copilas ca ea jumatate din ceea ce adunase gindeste ca Stan va lua restu , si il pateste sa renunte la partea sa in schimbul banilor . Dupa doi ani de zile Stan se insoara la sfatul lui Chirita alegindui o sotie cu doar o coasta de drac . Dupa o perioada de timp Stan este sfatuit de slujitorul sau sa testeze fidelitatea sotiei lui . El merge dupa cum a fost sfatuit la una din babele satului dinduse drept un drumet strain , si platind baba spune sa ii aduca pe nevasta lui Stan .

Aceasta ne putind rezista banilor oferiti de drumet cade la invoiala merge si aduce pe femeia ceruta . Baba se sfatuieste cu femea cum sa aduca copilul la ea pentru a justifica lipsa de la nunta . O sfatuieste sa trezeasca copilul din somn sal faca sa plinga sal piste pentu a fi trimisa de catre tatal ei sa duca copilul la baba . Toate se intimpla precum a fost planuit. Ajungind la baba drumetul le cinsteste pe amindoua pina se imbata , apoi el isi ea copilul si pleaca acasa . Revenindusi din bautura si ne gasind copilul nestiind ce sa faca pun la cale sa dea foc casei pentru a zice ca copilul a ars inauntru . Deoarece baba va ramine fara casa nu prea vrea dar ii este propus de catre femieia lui Stan ca o va lua si va sta la ea deoarece i se implinise slujitorului sau vremea de plecare . Pentru a nu fi vazuta de Chirita femeia propune babei sa intre in sac pina la plecarea sa.

Ajuns acasa femeia spune barbatului ca in sac are buci de la mama ei pentru facut saci . Ea sacul si il pune dupa soba . Atunci Chirita spune stapinului sa o tina pentru ai putea scoate coasta de drac cea ce se si intimpla. Inainte de plecare primeste ultimele sfaturi de la slujitor pentru a avea grija si a tine mai din scurt nevasta . Pentru ani slujiti Chirica are dezlegare sa ea ce doreste din casa . Neuititnd de cuvintele spuse de scaraoschi ca la intoarcere sa aduca cea ce lipsea de la talpa iadului , el ea sacul in care se afla baba si pleaca .

Basmul cult- clasa a X-a

Termenul de basm vine din slava veche si inseamna "nascocire","scorneala".

Definitie: Basmul desemneaza o specie a epicii populare si culte, in proza, mai rar in versuri, in care personaje imaginare (regi, zane) traverseaza intamplari fantastice si in care fortele Binelui triumfa intotdeauna asupra Raului.

REZUMATUL

EXPRESIA

Definitie: Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala. Se mai numeste si expresie frazeologica.

EXPRESI:

A-si pune pofta-n cui.

A-l lua gura pe dinainte.

A face zile fripte (cuiva).

A strica orzul pe gaste.

A face pe dracu-n patru.

A bate apa-n piua.

A-si pune pirostiile pe cap.

A se strange funia de par.

A se face hunter si punte.