Expune ideile care stau la baza directiei moderniste, promovate de Eugen Lovinescu

Expune ideile care stau la baza directiei moderniste, promovate de Eugen Lovinescu.

Directia modernista, promovata in perioada interbalica de criticul si istoricul literar Eugen Lovinescu se opune orientarii traditionaliste. Spre deosebire de cea din urma, in care se pornea de la ideea ca modelele trecutului care si-au dovedit valoarea trebuie in continuare cultivate si ca spiritualitatea romaneasca este reprezentata in primul rand de lumea rurala, modernismul isi propune sa realizeze ceea ce Eugen Lovinescu numea sincronizare, adica armonizarea evolutiei culturii romane cu nivelul celei europene evoluate, respectiv cea din vestul Europei.

Criticul literar considera ca exista un saeculum - un spirit al veacului, o sensibilitate specifica epocii si acesteia trebuie sa-i corespunda alt tip de creatii artistice.

Daca traditionalistii roman la modelele literare ale secolului al XIX-lea, modernistii se indreapta spre o innoire atat a continuturilor, cat si a modalitatilor expresive, alegand modele literare ale secolului al XX-lea, deci actuale. Este cunoscut, de altfel, rolul pe care l-a jucat opera lui Marcel Proust in evolutia romanului romanesc interbelic.

In conceptia lovinesciana, aceasta armonizare sau sicronizare porneste de la principiul imitatiei si se realizeaza in doua etape: prima, numita simulare, este alegerea acelor modele ale noului care se doresc introduse in zona culturii romane, si cea de-a doua etapa, cea care produce de fapt operele reprezentative fiind stimularea, adica interiorizarea acelor conceptii si modele, astfel incat sa apara opere ce se incadreaza in aceasta zona a noului, dar au propria identitate.

Trebuie subliniat faptul ca modernismul lovinescian este un modernism temperat, care nu tolereaza excesul in acest proces de innoire. Astfel, zona de revolutie totala, de schimbare din temelii a culturii burgheze pe care o reprezinta curentele si miscarile artistice numite generic avangarda nu sunt acceptate de criticul roman.

Criticul propune grupului de scriitori grupati in jurul revistei si cenaclului Sburatorul si o suma de idei pentru realizarea efectiva a acestei innoiri - schimbarea problematicii rurale si inlocuirea ei cu una citadina, aducerea in prim plan a unei noi tipologii umane, intre care cea a intelectualului, in lirica obiectivizarea poeziei (adica renuntarea la sentimentalism), chiar intelectualizarea ei.

Scriitorii care ilustreaza aceasta directie sunt: in proza - Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban, in lirica numele cel mai des pomenit este cel al lui Ion Barbu, experimentator al unui tip de "poezie dificila" - poezia ermetica.

Conceptiile lui Eugen Lovinescu sunt reprezentate in doua lucrari monumentale: Istoria civilizatiei romane moderne si Istoria literaturii romane contemporane.