FAMILIA ÎN LITERATURA SI CINEMATOGRAFIE

FAMILIA ÎN LITERATURA SI CINEMATOGRAFIE

De ce familia in literatura și cinematografie?

Familia poate fi una dintre cele mai mari surse ale noastre de fericire. Nici o dragoste nu este atat de profunda, nici o bucurie nu este atat de deplina ca aceea care poate exista in cadrul familiei. Familiile ne pot ajuta sa avem tot ce este mai bun in viata.

Am ales aceasta tema, deoarece familia este cel mai important membru al societatii; este un subiect ce mereu va starni controverse si de asemenea ne-am gandit ca o sa avem de unde sa ne documentam, avand in vedere ca sunt multe carti si filme cu tema ,,familia".

Familia in literatura va fi mereu un subiect tumultos pentru scriitorii romani deoarece in felul acesta, ei iși pot aminti chiar de propriile familii (Amintiri din copilarie). Totodata, și scenariștii au o inclinație spre subiectul familiei, optand deseori pentru reprezentarea acestuia in filmele lor.

Literatura urmareste cu precadere traseul parcurs de om de la familia in care se naste pana la familia pe care si-o intemeiaza, fixandu-si astfel statutul social. Familia reprezinta o reunire a varstelor dar si un potetial conflict intre generatii. Societatea traditionala impune individului, ca o cale de integrare in comunitate, dar si de implinire individuala, intemeierea unei familii.

In aceasta lume plina de greutati, famila este cea care prin intelegere, incredere, respect si iubire reciproca reuseste sa le depasasca, ea fiind totodata unul dintre lucrurile de pe aceasta lume pentru care viata capata un sens; un lucru pentru care merita sa mori si sa traiesti in acelasi timp; un lucru minunat ce nu poate fi definit prin cuvinte; ceva plin de mister, ceva ce intruchipeaza binele, si de asemenea modul si locul in care copiii isi regasesc atat stapanirea de sine cat si increderea si respectul in propria persoana.

- Familia -

FAMILIE in sociologie inseamna o grupa in care membrii familiei sunt inruditi intre ei prin legaturi de sange sau prin casatorie. Un alt aspect este importanta economica a familiei, care este considerata celula de baza a societatii umane.

-Familia de azi-

ETIMOLOGIE

Originea latina a termenului este familia care provine de la "famulus - sclav de casa", intelesul cuvantului s-a schimbat in decursul timpului. În trecut familia era proprietatea barbatului (pater familias), ca sotia, copiii, sclavii, sclavii eliberati si tot avutul, nefiind de fapt intre ei relatii familiare ci era considerata o proprietate subordonata, astfel tatal nefiind numit pater ci genitor.

FUNCTIILE FAMILIEI

Familia are mai multe functii sociale si biologice: functia biologica de reproductie umana a familiei este controversata. Ca baza biologica o familie depinde de capacitatea de reproductie (fecunditatea) sotiei si barbatului.

În prezent acest punct ne mai fiind concludent deoarece o familie poate adopta copii. Prin reproductie de fapt se intelege capacitatea de a produce urmasi pentru asigurarea generatiei urmatoare. Astfel familia pregneaza calitatea de reproductie a unei societati.

Sunt trei functii sociale elementare a familiei:

> Functia de socializare, ca si acea de educare, prin formarea capacitatii de adaptare si motivare in convietuirea sociala.

> Functia economica, o functie importanta pentru multe familii, prin care se realizeaza asigurarea materiala si protejarea copiilor fata de lipsuri si boli.

> Functia politica, care asigura copiilor o pozitie legitima in societatea existenta, aceasta functie a familiei poate duce la fetisism.

Din aceste trei functii se poate distinge si:

> functia religioasa a familiei, care de fapt joaca un rol in functia de socializare a famliei, prin transmiterea la genatia urmatoare a traditiilor religioase.

> functia juridica a familiei, care este cuprinsa in constitutie, si care are scopul protejarii familiei in societate (platirea alocatiilor, intretinerii copiilor, stabilirea legilor de adoptare sau mostenire etc.).

> functia economica a familiei este intregita de functia de timp liber si recreere a familiei (ca sport).

FORME DE FAMILIE

O forma de familie care a aparut in istorie a fost familia matriarhala (capul familiei fiind mama) sau mai tarziu patriarhala (capul familiei fiind tatal).

În cultura occidentala se subintelege sub termenul de familie o pereche casatorita compusa din tata si mama care au copii, o familie cu copii fiind modelul ideal al unei familii in societate.

Exista si alta clasificare tipologica a familiei, respectiv familiile monogame (doar doua persoane sunt casatorite), forma larg acceptata in prezent, si familiile poligame (indeosebi un singur barbat casatorit cu mai multe femei).

Forme moderne de familie au aparut ca perechi necasatorite care sunt considerati parteneri cu sau fara copii proprii sau adoptati.

În decursul istoriei s-a diferentiat in Europa termenul de "familie mare" unde pot trai impreuna mai multe generatii, sau de "familie mica" cu un numar de membri de familie mai restrans.

Atat Marin Preda, cat si Ion Creanga reusesc sa creeze doua familii veridice, romanesti, dar aproape total diferite. În toate aspectele se remarca diferente, asemanarile fiind de multe ori inexistente. Daca familia din Humulesti apartine secolului XIX, cea din Campia Baraganului este surprinsa cu putin timp inaintea izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial, cand 'timpul era inca rabdator cu oamenii'. Cand ne referim la relatiile de consangvinitate intre membrii, remarcam o unitate in familia lui Nica: tatal - Stefan a Petrei-, mama - Smaranda-, si cei sapte copii, dintre care sunt amintiti viitorul Ion Creanga si Zahei. În schimb, Marin Preda infatiseaza doua grupuri reunite sub firea autoritara a lui Ilie Moromete: primul este format din baietii sai din prima casatorie - Nila, Achim si Paraschiv -, iar al doilea grup din sotia actuala, Catrina, si copiii ei, Tata, Ilinca si Niculae. Nici cand vorbim de relatiile din cadrul familiei nu putem sa ne referim la asemanari.

În Amintiri din copilarie ele sunt bazate pe afectivitate, respect reciproc. Atmosfera creata este una placuta, in care copiii sunt educati corect si se dezvolta armonios. În Morometii, relatiile sunt tot timpul tensionate, uneori violente. Este subliniata lipsa afectiunii. Comunicarea intre membri este privita ca fiind un chin, o nevoie si nicidecum o placere. Imaginile create de aceste doua familii sunt veridice. Ele prezinta oamenii asa cum sunt, cu defecte și calitați. Ștefan a Petrei este tipul tatalui autoritar, stalp al casei, protector, gospodar, conservator, pragmatic, dar și indulgent cu odraslele sale. Ilie Moromete este și el autoritar, dar este adeseori ironic, detașat de ceilalti membrii ai familiei; unul din factorii destramarii din final este și faptul ca el era necomunicativ. Cu trecerea timpul el se interiorizeaza, dar nu isi pierde acea gandire cu care impresioneaza satenii, fiind considerat 'filozoful satului'.

Portretul Smarandei este unul divinizat, in care capata o aura de sfant. Ea este inclinata spre latura spirituala, ocupanadu-se de educatia copiilor. Asemeni ei, si Catrina este o fire credincioasa, numai ca aceasta din urma este o fanatica in adevaratul sens al cuvantului. De asemenea, sotia lui Iliei este tot timpul frustrata de realitatile cu care se confrunta, nereusind insa sa-si impuna punctul de vedere. Poate ca cea mai mare deosebire este la capitolul 'imaginea copiilor'. În Amintiri din copilarie ei apar ca traind o perioada a fericirii, lipsita de orice griji, traind intr-o inocenta completa. Ei sunt nazdravani, tinandu-se de glume, si se joaca tot timpul. Cei din Morometii sunt munciti, maturizati mult prea repede, vicleni, plini de ura, needucati. De asemenea ei sunt si prost imbracati si nemancati. Din cauza toturor acestor aspecte ei nu isi manifesta dragostea fata de parinti. Asemanari se pot observa cand vorbim despre rolurile si ocupatiile specifice ale membrilor. Stefan este negustor si cizmar, pe cand Ilie este agricultor. Ambele mame sunt casnice, iar situatia copiilor este total diferita.

Relatia cu familia extinsa este si ea complet diferita. În Morometii este una rece, gasim putine informatii, cu o singura exceptie: Ga Maria, sora lui Ilie. Ea reprezinta factorul instigator, find acel personaj care contribuie decisiv la destramarea familei Moromete.

În Amintiri din copilarie relatiile sunt afective. Un exemplu este David din Pipirig, bunicul lui Nica, care il duce pe acesta la scoala din Brosteni. De asemenea, si matusa Marioara mai reprezinta inca o dovada a relatiilor bune din cadrul acelei familii extinse. Familia lui Stefan a Petrei este respectata in sat, ambii parinti fiind priviti cu respect. Cu aceiasi ochi va fi privit si Nica, dupa ce se va intoarce de la seminar si va canta 'Hristos a inviat' la biserica. Familia Moromete nu avea un rol peste medie, numai Ilie afirmandu-se pe plan social.

Ion Creanga zugraveste o lume in care habitatul familei apare ca fiind un spatiu afectiv si protector, pe cand Marin Preda reda o lume brutala, plina de griji si nevoi. Ambii scriitori construiesc relatia familei cu invatatura in acelasi mod: tatal nu priveste cu prea mare interes, si isi doreste ca ai sai copii sa fie doar niste agricultori, pe cand mamele (Catrina si Smaranda) fac tot posibilul ca Niculae, respectiv Nica, sa aiba parte de cea mai buna educatie. Concluzia acestui eseu este ca ambele opere literare, Morometii de Marin Preda si Amintiri din copilarie de Ion Creanga, ofera cititorului imaginea unei familii traditionale romanesti, sub toate aspectele.

Familia ca spectacol cotidian este evocata in opera lui Marin Preda, Morometii, in care este prezentat tipul familiei taranesti care se destrama treptat neputandu-si regasi armonia si unitatea. Pentru cei mai multi creatori, reperele propriei vieti familiare se proiecteaza in fictiune caci opera de arta asimileaza experientele traite din copilarie pana la varsta maturitatii.

În prim plan, se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Taran din clasa de mijloc, Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg, cu pretul unui trai modest, pamantul familiei sale, pentru a-l transmite apoi baietilor. Fiii cei mari ai lui Ilie Moromete, Paraschiv, Nila si Achim isi doresc independenta economica. Ei se simt nedreptatiti pentru ca, dupa moartea mamei lor, tatal s-a insurat cu alta femeie, Catrina, si ca are inca trei copii: Tita, Ilinca si Niculae. Îndemnati de sora lui Ilie, Maria Moromete (poreclita Guica), cei trei baieti pun la cale un plan distructiv, dandu-si seama ca problemele economice ale familiei nu vor putea fi depasite. Ei intentioneaza sa plece la Bucuresti, fara stirea celorlalti membrii ai familiei, pentru a-si face un rost. În acest scop, ei vor sa ia oile cumparate printr-un imprumut la banca, si al caror lapte constituie principala hrana a familiei si caii, indispensabili pentru munca la camp.

Prin vanzarea oilor si a cailor, ar obtine un capital pentru a incepe viata la oras. Datoria la banca nefiind achitata, planul celor trei baieti urmeaza a da o lovitura grea familiei. Achim ii propune tatalui sa-l lase sa plece cu oile la Bucuresti, sa le pasca in marginea orasului si sa vanda laptele si branza la un pret mai bun in capitala. Moromete se lasa invins de utilitatea acestui plan, amana achitarea datoriei la banca si vinde o parte din lotul familiei pentru a-si putea plati impozitul pe pamant ("foncierea"). Însa Achim vinde oile la Bucuresti si asteapta venirea fratilor sai. Dupa amanarile generate de refuzul lui Nila de a-si lasa tatal singur in preajma secerisului, cei doi fug cu caii si cu o parte din zestrea surorilor. Moromete este nevoit sa vanda din nou o parte din pamant pentru a-si reface gospodaria, pentru a plati "foncierea", rata la banca si taxele de scolarizare ale lui Niculae, fiul cel mic.

Planurile secundare sustin actiunea romanului, conferindu-i caracterul de fresca sociala si completand viziunea despre lume a autorului: boala lui Botoghina, revolta taranului sarac Tugurlan, familia chiaburului Tudor Balosu, dragostea dintre Polina si Birica, discutiile din poiana lui Iocan, rolul institutiilor si al autoritatilor in satul interbelic.

În volumul al doilea, actiunea se concentreaza asupra a doua momente istorice semnificative: reforma agrara din 1945, cu prefacerile pe care ea le aduce si transformarea "socialista" a agriculturii dupa 1949, perceputa ca un fenomen abuziv. O istorie noua, tulbure si violenta, transforma radical structurile de viata si de gandire ale taranilor. Satul traditional intra intr-un ireversibil proces de disolutie.

Volumul debuteaza cu o intrebare retorica: "În bine sau in rau se schimbase Moromete?". Ceilalti tarani isi modifica si ei atitudinea fata de Ilie Moromete. Fostii prieteni au murit sau l-au parasit, iar cei noi ( Matei Dimir, Nae Cismaru, Giugudel, Costache al Joachii) ii par mediocri. Vechile dusmanii se sting. Tudor Balosu devine "chiar binevoitor fata de vecinul sau". Guica murise, fara ca relatiile cu fratele sau sa se amelioreze, iar acesta nu se duce nici la inmormantarea ei.

Moromete se apuca de negot, treburile ii merg bine, castiga bani frumosi, dar il retrage pe Niculae de la scoala pe motiv ca "nu-i aduce niciun beneficiu". Toata energia tatalui se concentreaza in incercarea de a-i determina pe baietii fugari sa se intoarca acasa. De aceea, cumpara pamanturile vadute odinioara si se duce dupa ei la Bucuresti pentru a-i convinge sa revina in sat. Paraschiv, care lucra acum ca sudor la tramvaie, Nila, ca portar la un bloc si Achim care avea un mic magazin de "Consum alimentar", resping incercarea tatalui de reconciliere. Mai mult decat atat, afland de propunerea facuta fiilor, Catrina il paraseste pe Moromete si se duce sa locuiasca "in vale", la Alboaica, fata ei din prima casatorie. Destramarea familiei continua cu moartea lui Nila in razboi. Fetele se casatoresc, dar familia Moromete pare atinsa de un blestem, fiindca sotul Titei, desi scapa din razboi, moare intr-un accident stupid in sat.

Paralel cu procesul disolutiei familiei Moromete, este prezentata destramarea satului traditional, care devine "o groapa fara fund, din care nu mai incetau sa iasa atatia necunoscuti". Niculae Moromete devine adeptul "unei noi religii a binelui si a raului", exponentul ideologiei socialiste si se inscrie in Partidul Comunist, prilej pentru numeroase dispute cu tatal sau.

Tanarul este trimis la o scoala pentru activisti si se intoarce in sat cu o sarcina de la "judeteana", aceea de a supraveghea buna functionare a primelor forme colective de munca: strangerea cotelor si predarea lor catre stat. Dar se isca o agitatie agresiva in timpul careia un satean moare inecat in apele raului de la marginea satului. Idealist, tanarul se orienteaza cu dificultate in tesatura de intrgi pusa la cale de oportunistii de profesie. Asa ca activistul Niculae Moromete este destituit, se retrage din viata politica si isi continua studiile.

Romanul se incheie zece ani mai traziu. Niculae a devenit inginer horticol. La inmormantarea lui Moromete, Niculae afla de la sora lui Ilinca, ca tatal se stinsese incet, fara sa fi suferit de vreo boala. Chiar daca moartea lui Moromete lasa multe remuscari in sufletul lui Niculae, in finalul romanului, tatal si fiul se impaca in visul baiatului.

Moartea lui Moromete in finalul romanului simbolizeaza stingerea unei lumi.

Morometii este un film romanesc in regia lui Stere Gulea lansat in anul .

Titlu: Morometii

Gen: Drama

Regia: regizor Stere Gulea

Durata: 142 de minute

Productie: 1987

Personaje: Ilie Moromete, Catrina Moromete, Tudor Balosu, Niculae, Nila, Paraschiv, Ilinca, Tita, Alboaica, etc.

Filmul descrie povestea unei familii de la tara a carui erou principal este Ilie Moromete, tatal unei numeroase familii alcatuita din copii care proveneau si din alte casatorii. Povestea se bazeaza in special pe Ilie care, desi in aparenta nu ar trebui sa aiba nici o problema, avand doua loturi de muncit si o groaza de copii care sa lucreze pamantul, este macinat de conflictele care apar unul dupa altul: Niculae care vrea sa mearga la scoala, sa invete,iar tatal il trimite cu oile la pascut, baietii cei mari vor sa fuga cu oile la Bucuresti si sa faca bani, datoriile familiei la banca, plata fonciirii si traiul zilei de maine.

PREMIILE FILMULUI:

• Premiul pentru interpretare masculina (Victor Rebengiuc) la Festivalul de film de la San Remo, 1988;
• Premiu pentru interpretare masculina (Victor Rebengiuc) la Festivalul de la Costinesti;
• Premiul II la Festivalul de la Santarem, Portugalia, 1988;
• Premiul UCIN pentru imagine (Vivi Dragan Vasile).

Cand spun Marin Preda, ma gandesc automat la Morometii si cred ca nu sunt singura care face aceasta analogie. În fond, cine nu a citit Morometii, cel mai cunoscut roman al lui Preda? Daca nu datorita frumusetii acestei carti, atunci macar datorita cerintelor scolare. Asa ca nu am sa insist prea mult asupra subiectului; in fond, pare simplu- viata oamenilor satului romanesc si lupta lor pentru supravietuire in fața timpului care incepe sa-si piarda rabdarea. Asa ca multi ar spune: si ce? S-au mai scris carti pe acest subiect, de fapt jumatate din literatura romana abordeaza acest subiect! Da, dar numai unul este si va fi Ilie Moromete, prototipul țaranului intelectual, care exercita asupra celor din jur fascinatie, respect.

O astfel de capodopera literara avea desigur nevoie si de o ecranizare pe masura. Ea a venit in 1988, sub atenta obladuire a lui Stere Gulea. Gulea a fost cel care a stiu sa reconstituie existenta zbuciumata a celei mai cunoscute familii din literatura romana, trecerea de la o perioada de liniste, cand "timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare", la o perioada sumbra, plina de suferinte, cand "timpul nu mai avea rabdare". Filmul reprezinta in marea sa parte o copie fidela a cartii (lucru intalnit la putine ecranizari), regizorul purtandu-si spectatorii prin toate cotloanele vietii taranului roman din satul Silistea Gumesti, insistand asupra problemelor familiei Moromete.

Însa Stere Gulea nu ar fi putut crea aceasta capodopera a cinematografiei romanesti fara o distributie extraordinara. Victor Rebengiuc este cel care ii da viata lui Ilie Moromete. Paritura lui Rebengiuc este extraordinara, el transmitand telespectatorului fiecare bucurie, fiecare traire, suferinta a lui Ilie Moromete, asa cum sunt ele prezentate in carte. Mereu la poarta, gata de vorba sau de mestecat tutun, acel Ilie Moromete care stie sa-si ascunda magistral cinismul sub masca naivitatii.

Însa ce ar fi Moromete fara Cocosila, prietenul sau cel mai apropiat, singurul care il putea intelege, interpretat fara cusur de catre Mitica Popescu, sau fara Catrina, a doua sa sotie, cea care incearca in zadar sa-l aduca pe "calea cea buna", interpretata de Luminita Gheorgiu?! Nu pot fi trecute cu vederea nici prestatiile lui Dorel Visan (Balosu), Florin Zamfirescu (Marmorosblanc), Teodora Mares (Ilinca) si multi altii. În fond, Morometii reprezinta un tot unitar, in care fiecare are rolul sau bine stabilit, rol care, oricat ar fi de mic, reprezinta o parte din temelia a ceea ce eu cred ca este cel mai bun film romanesc.

Rezumat

Amintiri din copilarie reprezinta opera de maturitate artistica a lui Creanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat si cu o exceptionala capacitate de fixare a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana.

Cartea este un "roman" al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu reflecta numai dominantele varstei, ci si specificul mediului ambiant.

De aceea, Amintiri din copilarie este si o evocare a satului traditional, un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fixate printr-o existenta multimilenara. Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte Nica este propria sa ipostaza, asa cum i-o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este "copilul universal" (G. Calinescu): "asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantul". Izvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii, fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia.

Constructia textuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. În cele patru parti, scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului.

Partea I se deschide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania parintelui, unde s-au adunat o multime de baieti si fete, printre care si Nica. Dar copiii nu inteleg rostul invataturii, asa ca primesc in dar pe "Calul Balan" si "Sfantul Nicolai" pentru a-i indemna in acest sens. Nica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului David Creanga. Rupt de vatra satului, Nica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. Aici, eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Ozana, sederea in gazda la Irinuca, umplerea de raie capreasca, fuga cu pluta pe Bistrita.

Începutul partii a II-a sta sub semnul lirismului nostalgic, evocarea indreptandu-se asupra casei parintesti. Apare chipul mamei, odata cu intamplarile din copilarie: uratul de Anul Nou, pupaza din tei, la scaldat, etc. Rememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui Nica, ca om, dandu-i o imagine asupra lumii, imbogatindu-i universul cunoasterii. Dialogul cu propriul cuget (din debutul partii a III-a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial, constient de valoarea propriei creatii.

În acest capitol, eroul devenit adolescent este infatisat urmandu-si in continuare drumul, ca elev la scoala domneasca din Targul Neamtului, apoi la scoala de catiheti din Falticeni. Scriitorul urmareste procesul formarii adolescentului Nica in raporturile lui cu viata sociala, cu conditiile in care tinerii urmau scoala.

În capitolul al IV-lea, memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care, in toamna lui 1855, paraseste satul pentru a urma seminarul de la Socola. Aceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul Humulestilor, iesirea din taramul miraculos al copilariei. Lumea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit, iar Nica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil.

Numarul personajelor ce apar in Amintiri din copilarie este relativ mare, fara ca portretul care l-i se face sa fie adancit in mod deosebit. Aproape toate sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, prin actiune ori limbaj. Creanga reuseste sa le schiteze o individualitate prin tehnica detaliului, care ii permite sa nuanteze caracterele.

Multe personaje se retin prin lapidarele si expresivele caracterizari pe care le face autorul: Smarandita e o "zgatie de fata", badita Vasile - "harnic si rusinos ca o fata mare" etc. Altele seamana cu eroii din basme: Mogorogea e certaret ca Gerila, Nica Oslobanu pare o varianta a lui Chirica din povestea "Stan Patitul".

Mai bine conturate sunt portretele parintilor: Stefan a Petrii e barbat harnic si gospodar, dar dispretuieste invatatura. Ca fire e moale, dar Creanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a-si intretine familia.

Umorul este o forma a rasului, o manifestare a bunei dispozitii. La Ion Creanga umorul este alaturi de oralitate trasatura dominanta a Amintirilor din copilarie. Principalele categorii ale umorului sunt: umor de situatie (izvorat din fapte, situatii, intamplari: prinderea mustelor cu ceaslovul, molipsirea de raie de la caprele Irinucai, aplicarea postei la talpi, bataia dintre Mogorogea si Paval, intamplarea de la scaldat, vanzarea pupezei etc); umor de caracter (izvorat din felul de a fi al unor personaje: Mogorogea, mos Chiorpec, Trasnea, popa Buliga - zis si Ciucalau etc); umor de limbaj (izvorat din folosirea de locutiuni, zicatori si proverbe, menite a provoca rasul: 'is mai aproape dintii decat parintii', 'se tine ca raia de om', 'au tunat si i-au adunat', 'mila mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima'; ori expresii ca: 'va-i-nevoie', 'calea-valea', 'bine-rau').

Sursele umorului le reprezinta intamplarile hazlii, buna dispozitie a autorului, (Nica face haz de necaz), prezenta glumei in mijlocul lucrurilor celor mai serioase 'Si sa nu credeti ca nu mi-am tinut cuvantul, de joi pana mai apoi, pentru ca asa am fost eu, rabdator si statornic la vorba de feliul meu; si nu ma laud, ca lauda-i fata; prin somn nu ceream de mancare; daca ma sculam, nu mai asteptam sa-mi dea altii; si cand era de facut ceva treaba, o cam saream de pe-acasa'; ironia 'Mos Luca de te-a intreba cineva, de-acum inainte, de ce trag caii asa de greu, sa-i spui ca aduci niste drobi de sare de la ocna si las' daca nu te-ar crede fiecare'; autoironia 'in sfarsit, ce mai atata vorba pentru nimica toata? Ia, am fost si eu, in lumea asta, un bot cu ochi, o bucata de huma insufletita din Humulesti care nici frumos pana la douazeci de ani, nici cuminte pana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu m-am facut. Dar si sarac ca anul acesta, ca in anul trecut si ca de cand sunt, niciodata n-am fost'.

Limbajul artistic este de o frumusete si originalitate inemitabila. Farmecul incomparabil al stilului lui Ion Creanga vine din frumusetea limbii neamului romanesc. Mijloacele lingvistice folosite dau impresia de oralitate prin folosirea maxima a interjectiilor onomatopeice (ha! ha! ei! tusti! zbirr!) a expresiilor onomatopeice si a verbelor imitative (hat! a horai, a gabui). Oralitatea e provocata si de multimea expresiilor specifice limbii vorbite (vorba ceea, hat bine, pace buna) a zicerilor tipice (toate ca toate, de voie de nevoie) a intrebarilor si exclamatiilor (ori mai stii pacatul, grozav s-a spariat, ce-i de facut?). Alteori in text apar versuri populare sau fraze rituale: La placinte inainte / Si la razboi inapoi. Decat la oras codas ? Mai bine-n satul tau fruntas. Deosebita este si folosirea cuvantului 'mai' 'ce mai de pomi s-au pus in tintirim (multi). Alteori e folosit ca abverb 'mai ramaneti cu sanatate'.

Caracterul de oralitate provine si din folosirea dativului etic:'si-am cazut in Ozana cat mi ti-i baietul'; sau folosirea unor expresii ori locutiuni populare: 'incaltea', 'ca mai ba', 'a cu-i a cu'. Orala e si sintaxa frazei. Autorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii si nu a scrisului, unde topica e mai controlata: 'si harsita de matusa nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului; cat pe ce sa puie mana pe mine', 'si eu fuga, si ea fuga, si eu fuga, si ea fuga, pana ce dam canepa toata palanca la pamant'. De asemenea majoritatea frazelor se leaga intre ele prin conjunctia coordonatoare copulativa 'si' : 'Si cand invatam eu la scoala, mama invata cu mine acasa. Si citea la ceaslov, la psaltire si Alexandria mai bine decat mine, si se bucura grozav cand vedea ca ma trag la carte".

Comparatiile sunt din limbajul popular: 'cum nu se da scos ursul din barlog asa nu ma dam eu dus din Humulesti'; 'doi cai ca niste zmei'. Epitetele sunt adesea regionalisme sau creatii lexicale proprii: calugarii o adunatura de zamparagii 'duglisi', 'maine, poimaine aveam sa ne trezim niste babalaci gubaci', 'dac-ar sti el ghilhanosul si ticaitul, de unde am pornit asta noapte'.

Arta literara consta in 'modul spunerii' in hazul povestirii. Ion Creanga imbina cu maiestrie modurile de expunere: naratiunea sau relatarea in direct a naratorului, e insusi firul povestirii. Pe firul acestei povestiri se pot distinge momentele subiectului mai ales in partea a IV.-a. Descrierea apare in doua momente ale actiunii, cand evoca universul copilariei si cand isi intoarce privirea inapoi, spre muntii Neamtului, din varful codrilor Pascalilor. Dialogul ascunde conflictul, dezvaluie sufletul personajelor, gandurile, sentimentele, temperamentele, invioreaza actiunea, o propulseaza. Monologul interior apare in noaptea dinaintea plecarii, in ceasul disperat al intoarcerii spre sine, a Eului infrant: 'zicand in sine-mi cu amaraciune: ce necaz de capul mieu'. George Calinescu scria despre Ion Creanga : 'Creanga este expresia monumentala a naturii umane in ipostaza ei istorica ce se numeste poporul roman'.

Autorii romani, prin operele lor, infatiseaza familia in diferite ipostaze ale trecutului si prezentului. Prin legendele sale istorice, Dimitrie Bolintineanu,prezinta familia lui Stefan Cel Mare pusa la grea incercare din cauza voievodului care este invins la Razboieni de catre turci. Mama marelui conducator a luat atitudine si il cearta pe fiul sau deoarece femeia il gaseste vinovat si il indeamna pe Stefan sa se intoarca la lupta.

Dimitrie Bolintineanu vrea sa arate prin poezia Muma lui Stefan cel Mare ca atunci cand cineva este in situatii dificile familia ii este alaturi si recurg la anumite gesturi pentru a face acea persoana sa lupte pana la capat si sa treaca peste toate obstacolele.

Ion Luca Caragiale expune prin operele sale ipocrizia omului si lupta acestuia pentru a deveni o persoana importanta in societate . În opera O scrisoare pierduta, Catavencu, personajul negativ, gaseste o scrisoare adresata lui Zoe Trahanache pe care Catavencu o foloseste pentru a obtine voturile familiei Trahanache pentru a fi avansat politic chiar daca risca sa dezbine o familie.

În schita Dl Goe este prezentata educatia proasta si dezinteresul familiei fata de comportamentul lui Goe in societete. Familia este prezentata ca un om incult , lipsit de cultura, chiar daca erau din inalta societate, doamnele nu reusesc sa vorbeasca franceza in termni literari, pronuntand gresit cuvintele dar si vocabularul de mahala atunci cand controlorul cere biletul baiatului.

În romanele sale, Ionel Teodoreanu prezinta viata de la tara dar si casa bunicilor pe care o descrie cu amanunt in romanul cu acelasi nume (În casa bunicilor) in care este descrisa familia sa, o familie care tine legatura cu bunicii sai si merg cu mare placere in vizita la acestia.

George Cosbuc descrie in poezia Mama, fiinta cea mai draga, batrana, torcand cu gandul la fiul sau care nu a mai venit de mult pe acasa si speranta ei de viata se scurge. Ea crede ca nu-l va mai vedea pe acesta din cauza dorului care o macina.Prin aceasta poezie vedem una din persoanele importante ale unei familii , mama, care sufera in tacere pentru copii sai.

Familia ramane stalpul de baza al societatii in operele literare, autorii asternand pe hartie sentimentele pentru persoanele dragi.

Jane Austen a fost romanciera englezoaica, romanele sale fiind inspirate din viata sociala a secolului al XVIII-lea. Între anii 1796-1798 scrie romanul Mandrie si prejudecata in care prezinta viata tinerilor . Domnul Bennet, un mic mosier de provincie, locuieste in casa sa alaturi de soție și de cele cinci fiice ale sale. Doamna Bennet vrea sa-si vada fiicele maritate si asteapta ca sotul sau sa gaseasca logodnici pe masura celor cinci fete. Însa domnul Bennet nu lasa averea fiicelor sale si o da unui nepot deoarece nu vroia ca averea sa ajunga pe mana unui necunoscut. Doamna Bennet nu este de acord cu fapta facuta de sotul sau si ii reproseaza mereu batranului acest lucru.

Într-o zi, pe domeniul vecin, se muta un tanar necasatorit ,domnul Bingley, care il aduce cu el pe prietenul sau, domnul Darcy, de care se indragosteste fica cea mare a domnului Bennet, Jane. Sora sa Elizabeth intra in conflict cu acest domn din cauza ca este antipatic si neplacut. Relatia lor se modifica, cei doi incep sa-si recunoasca greselile si incep sa se retraga reciproc din conflict.

Personajele principale sunt Elizabeth si Darcy care se casatoresc in ciuda conflictelor avute la inceputul intalnirii. Relația lor evolueaza cu tim-pul, intre cei doi aparand intelegerea si respectul reciproc, doua calitati care stau la baza unei familii.

Domnul Bennet incepe sa o evite pe sotia sa, doamna Bennet,

petrecandu-si mai tot timpul in biblioteca. Lydia, una din ficele domnului Bennet se indragosteste de Wickham, dar acesta nu are aceleasi sentimente fata de fata, dar se casatoreste cu aceasta datorita implicarii lui Darcy care il obliga sa faca acest lucru. În antiteza cu relatia domnului Darcy si a soției sale Elizabeth vedem familia Bennet ce incepe sa se destrame si cea a domnului Wickham si a Lydiei care sunt date ca exemple de famili nefericite. În roman sunt prezente mai multe cupluri care se casatoresc, cum ar fi casatoria lui Jane cu Bingley, a lui Charlotte cu Collins. La sfarsitul secolului al XVIII-lea autoarea arata cuplurile care se formau dupa statutul social si dupa interventia parintilor care obligau fetele si baietii sa se casatoreasca dupa bunul lor plac. În acest roman fetele domnului Bennet isi aleg singure soarta chiar daca mama lor incearca sa hotarasca pentru ele.

În familie trebuie sa fie mereu o relatie de pace și armonie, cei doi ar trebui sa traiasca in respect si intelegere. Prin acest roman Jane Austen scoate in evidenta ipocrizia nobililor si a dorintelor acestora dupa avere si putere. Tinerii din acele vremuri erau ca si pedepsiti de catre parinti prin casatoria lor cu persoane neplacute chiar daca aveau mari bogatii si isi permiteau sa traiasca in lux in acele vremuri .

Titlu original: Pride & Prejudice (Mandrie și prejudecata)

Gen: drama

Regia: Joe Wright

Durata: 127 minute

Productie: SUA,2005

,,Mandrie si prejudecata" este o realizare inspirata dupa marele roman al lui Jane Austen. Filmul are ca punct de plecare casa domnului Bennet (Donald Sutherland), un mic mosier de provincie ,impreuna cu sotia sa doamna Bennet si cu cele cinci fice ale sale. Filmul prezinta povestea de dragoste dintre doi tineri: Elizadeth Bennet (Keira Knightley si domnul Darcy (Matthew Macfadyen) care au diferite obstacole in fata relatiei lor dar reusesc sa formeze o familie

La inceput cei doi tineri se tachinau unul pe celalalt dar cu timpul au inceput sa se retraga din conflict.Fica cea mare a domnului Bennet (Rosamund Pike) se indragosterste de domnul Darcy dar in fimal se casatoreste cu domnul Bingley.

Sora lui Elizabeth , Lidia (Jana Malone)se casatoreste cu domnul Wickham , dar nu are o casatorie fericita.

Filmul a avut nominalizari la 4 premii Oscar si la doua Golden Globes si a avut incasari de peste 28 000 000 de dolari. Criticii considera ca acest film este drama cea mai reusita din ultimi ani, regizorul omogenizand familiia cu dragostea.

Regia: Stere Gulea

Cu: Medeea Marinescu, Adela Popescu

Gen film: drama

Durata: 90 minute

Productie: Romania , 2009

În urma cu 15 ani, Luiza a plecat in Spania, lasand-o pe Cristina, fetita ei in varsta de trei ani, in grija rudelor. Revenita in tara, femeia descopera adevaruri socante, de care a fost tinuta la distanta: fiica ei a fugit de acasa, e dependenta de droguri si are o fetita de doi ani pe care a lasat-o in grija unui orfelinat.
Macinata de vinovatie, Luiza incearca sa o salveze pe Cristina si sa-si rascumpere astfel greselile din tinerete. Are la dispozitie un weekend.

La sfarsit Cristina moare, iar fiica sa pleaca cu traficanti.

Parerea criticului

Asteptat si amanat, Weekend cu mama reprezinta reunirea lui Stere Gulea cu cinemaua dupa o lunga perioada de 'zacere' (vorba regizorului), dar si a treia revenire la rand a cinematografului romanesc, dupa Întalniri incrucisate si Pescuit Sportiv, la actualitate. Stere Gulea abordeaza relaxat un subiect incomod: relatia tinerilor cu stupefiantele, dar si cu parintii plecati sa munceasca in strainatate. Din nefericire, Weekend cu mama (de fapt e vorba de o perioada de vreo zece zile) pare facut, desfacut, lipit, dezlipit, montat si demontat, de parca noul lungmetraj al regizorului ar fi de fapt palimpsestul unei telenovele. Dar, vorba domnului Gulea: 'l-am facut, acum ce sa fac, sa-l ascund sub pat?'.
De la genul mult hulit, Gulea mai imprumuta protagonista (Adela Popescu, mai buna decat m-as fi asteptat), situatiile extreme si neverosimile, precum si-o chimie a personajelor extrem de volatila, in care te poti astepta in orice moment sa descoperi relatii de rudenie abracadabrante (se intampla) sau accese neasteptate de amnezie (nu se intampla). Cel mai neplacut (sau amuzant la acest proiect castigator la CNC) este dezinteresul pentru ordine. Daca 'poetic' (Stere Gulea despre film) inseamna 'plin de elipse derutante', Weekend-ul e poezie curata, mult-laudata intuitie feminina ('ia urmareste BMW-ul ala!') introducand si un punct culminant atat de tras de par, ca numai printr-un deznodamant si mai tras de par puteai sa-ti faci spectatorul sa-l uite.
Orice ocazie de explorare a prezentului ar trebui imbratisata in cinematografia noastra atat de nostalgica, dar, oricata bunavointa ai avea, n-ai cum sa nu chicotesti cand auzi cum o Luiza (Medeea Marinescu) aferata comenteaza ca 'treaba cu heroina nu-i in regula'. Sa crezi ca vorbea de propria ei fiica, Cristina (Adela Popescu), lasata in grija rudelor in urma cu 15 ani, la plecarea in Spania? Sa crezi Sau cum sa nu razi cand asistenta din spital anunta ca Data din Star Trek ca 'vena a fost gasita'? Momentul cand Luiza o gaseste pe Cristina intr-un 'trip' suprem si se ofera sa-i scrie un SMS iarasi rateaza nivelul minim acceptabil de verosimilitate, iar 'raul' Andi Vasluianu, in chip de mafiot cu sufrageria (living-ul?) tapetata cu icoane si neobosit izvor de panseuri precum 'in Romania oamenii nu mai au principii' sau 'singurul drum spre izbavire trece prin focul gheenei', pare rupt dintr-un univers alternativ si cam trist.
Cel mai tare (nu neaparat la modul negativ) este Razvan Vasilescu. Acesta apare la inceput si la sfarsit, dand si mai mare greutate replicii sale inubliabile: investitor strain cu gusturi fine, Vasilescu priveste uimit cum menajera Marinela Chelaru aduce un platou cu 'mezelicuri' de pui. 'Pai voi in Romania parca erati mai mult cu porcu'', se mira suveran investitorul, responsabil si pentru o penultima deraiere a filmului pe taramul traficului cu copii si organe (sau cu organe de copii, ca nu se intelege).
N-are rost sa aducem in discutie limbajul din Weekend cu mama. Pe strada auzi injuraturi mult mai grele, dar si mai variate, astfel incat nu-ti explici de ce in scenariul scris de Stere Gulea si Vera Ion au rezistat doar 'in puii mei' plus ceva maruntis.

Regia : Nick Cassavetes

Cu : Cameron Diaz , Abigail Breslin

Gen film : drama

Durata : 109 minute

Viata Sarei si a lui Brian Fitzgerald, impreuna cu baiatul lor si fiica lor de doi ani, Kate, s-a schimbat de cand au aflat ca micuta Kate are leucemie. Singura speranta a parintilor este sa conceapa un alt copil, care sa-i salveze viata lui Kate. Pentru unii, aceasta inginerie genetica ar ridica probleme morale si de etica; pentru sotii Fitzgerald si pentru Sara in special, nu exista alta sansa decat sa incerce orice pentru a o mentine pe Kate in viata. Iar in cazul ei, acest orice este sora ei Anna.

Totusi, nimeni nu pare a se gandi ca pe lume vine inca o persoana care va suferi. Poate parea crud, dar trebuie sa vedeti cu ochii vostri filmul pentru a intelege ce inseamna sa te confrunti cu o astfel de problema.

Pana la varsta adolescentei, Anna a fost nevoita sa treaca printr-o serie de interventii chirurgicale si transfuzii de sange pentru a o mentine in viata pe Kate si a trebuit sa renunte la o multime de oportunitati spre a fi in permanenta alaturi de sora care avea nevoie de ea 24 de ore din 24.

În scurta lor viata, cele doua surori au suportat fel de fel de interventii medicale si au fost internate de nenumarate ori la spital - lucruri care au intrat in programul normal al acestei familii unite. Sara (Cameron Diaz), o buna sotie si mama, care si-a abandonat cariera in avocatura pentru a se ocupa de fiica ei, s-a transformat intr-o sora de caritate pentru Kate si nu mai vede nimic altceva in jurul ei. Brian (Jason Patric), un sot destul de puternic, care o sprijina permanent, ramane uneori consternat vazand vointa si incapatanarea sotiei sale. Iar fiul lor, Jesse (Evan Ellingson), rataceste, uneori complet uitat de parinti, din cauza fetelor, care i-au absorbit cu totul.

Pana la varsta adolescentei, Anna a fost nevoita sa treaca printr-o serie de interventii chirurgicale si transfuzii de sange pentru a o mentine in viata pe Kate si a trebuit sa renunte la o multime de oportunitati spre a fi in permanenta alaturi de sora care avea nevoie de ea 24 de ore din 24

Ca punct culminant ni se arunca pastila. Mezina (Abigail Breslin) ajunge la varsta de 11 ani sa realizeze ca este folosita de catre parinti si ii da in judecata

Avocatul Campbell Alexander (Alec Baldwin) se ofera sa o reprezinte pe Anna pro bono in cadrul unui proces ce va avea consecinte tragice asupra intregii familii Fitzgerald.

Cu totii ne intrebam cum este posibil asa ceva? Nu se gandeste oare la sora ei? Este vorba despre o familie si de o decizie ce trebuia luata pentru ca aceasta sa supravietuiasca. Si decizia vine din partea celei mai altruiste persoane din film

Filmul este bazat pe romanul omonim al scriitoarei Jodi Piccoult, My Sister's Keeper prezinta povestea inedita a familiei Fitzgerald.

Ce spun criticii:

Roger Ebert a scris in Chicago Sun-Times unul dintre cele mai emotionante review-uri ale sale pentru My Sister's Keeper. Ebert a apreciat My Sister's Keeper pentru faptul ca in afara de a smulge lacrimi audientei, este o pelicula care ridica probleme profunde de dezbatere. Una dintre ele este cea anuntata din primele minute: cea dintre pro-viata cu orice pret si pro-drept la alegere. O alta este cea a vietii care trebuie traita versus inteleasa.

Matt Pais in review-ul My Sister's Keeper din Chicago Tribune observa faptul ca filmul incearca cu orice pret sa ne arate realitatea cruda, fara a fi insa realist. Ca argument Matt se opreste asupra scenelor din sala de judecata. Nici Claudia Puig nu se arata incantata de film, spunand in USA Today ca My Sister 's Keeper smulge lacrimi fara sa le merite, intrucat are plansul ca unic scop, umpland de clisee dezbateri pe probleme importante.

Regia:Gabriele Muccino

Cu: Jaden Smith

Thandie Newton

Will Smith

Gen film: comedie/drama

Durata: 117minute

Replica celebra: 'Nu da voie nimanui sa-ti spuna ca nu poti sa faci ceva Daca ai un vis, trebuie sa-l protejezi Daca vrei ceva, incearca sa-l obtii. Punct."

În filmul În cautarea fericirii, Chris Gardner (Will Smith) este un familist care incearca din rasputeri sa supravietuiasca. În ciuda bravelor sale incercari de a-si mentine familia pe linia de plutire, mama (Thandie Newton) fiului sau in varsta de cinci ani, Christopher (Jaden Christopher Syre Smith) cedeaza nervos sub presiunea constanta a lipsurilor financiare. Nemaifiind capabila sa le    Chris, devenit acum singurul parinte, continua cu incapatanare sa caute o slujba mai bine platita folosindu-se de toate trucurile de marketing pe care le cunoaste. Este acceptat ca stagiar la o prestigioasa firma de agenti de bursa si, desi nu este platit, lucreaza totusi in speranta ca la sfarsitul stagiului va obtine o slujba si va avea parte de un viitor promitator. Ramasi fara niciun fel de protectie financiara, Chris si fiul sau sunt in curand dati afara din apartament si obligati sa doarma in centre pentru cei fara adapost, in statii de autobuz, toalete sau oriunde pot gasi un refugiu in timpul noptii.

În ciuda necazurilor sale, Chris continua sa se achite de datoria sa de tata iubitor si grijuliu, folosind afectiunea si increderea pe care fiul sau o are in el ca un stimulent pentru a depasi obstacolele cu care se confrunta.

Ce spun criticii

Un film captivant, despre ce inseamna greutatile vietii, care sa ne faca sa     gandim ca se poate si mai rau, sa ne faca sa luptam pentru ceea ce vrem, sa perseveram, un film care inca o data aminteste ca celor saraci le este mult mai dificil sa reuseasca in viata, ca ei se straduie mai mult, si tocmai de aceea trebuie apreciati mai mult. Si nu in ultimul rand, o lectie despre cum trebuie sa fie un tata!

Foarte bun si emotionant filmul, care ne da noua tuturor un mesaj clar: in     ciuda greutatilor pe care le avem fiecare dintre noi, niciodata sa nu ne pierdem speranta si sa avem incredere in noi. În ciuda faptul ca persaonajul lui Will Smith, Chris Gardner, se descurca foarte greu, avandu-l si pe fiul sau langa el, a avut puterea sa mearga mai departe, zambea si nu si-a pierdut speranta, si asta cred ar trebui sa facem si noi. Anyway, un film de pus la colectie, de vazut si revazut !

BANCURI CU FAMILII:

Se face un sondaj intr-un sat din Oltenia pentru a afla cati barbati sunt capul familiei. În familiile unde barbatul era capul familiei li se ofereau o masina iar celorlalte familii unde erau femeile capul familiei li se ofereau o gaina. Ajunsi la prima casa intreaba:
- Cine este capul familiei la dvs.?
- Femeia, raspunde barbatul.
- Da-i o gaina!
Si tot asa merg din casa in casa si primesc acelasi raspuns. Ajung in sfarsit la un taran din capatul satului si-l intreaba:
- La mata cine e capul familiei?
-Eu, raspunde taranul afland ca daca raspunde asa primeste o masina.
- Da-i o masina! Ce culoare vrei sa fie?
- Stati asa sa ma duc sa intreb femeia!!!!!
- Da-i o gaina!

CITATE DESPRE FAMILII:

• Nicaieri nu poate fi omul mai fericit decat in mijlocul familiei sale.
• Familia este aceea care face ca omul sa treaca de la egoism la altruism.
• Familia este cea mai veche dintre toate societatile si singura naturala.
• Toate familiile fericite sunt la fel; fiecare familie nefericita este nefericita in propriul fel.
• Traieste in asa fel incat atunci cand oamenii ii vor spune copilului tau ca seamana cu tine, el sa simta nevoia sa scoata in afara pieptul, nu limba.
• Cel mai mare dar pe care-l pot face parintii copiilor este propria lor prietenie.
• Familia reprezinta raiul intr-o lume nemiloasa.
• Familia este prezenta esentiala, acel ceva care nu te paraseste niciodata, chiar daca constati ca trebuie sa o parasesti.
• O familie este un loc unde principiile sunt ciocanite si ascutite pe nicovala vietii de zi cu zi.
• O familie nu e o formula. Nu, nu! O familie e o tesatura adanca, facuta din cele mai tari fire, mai fierbinti si mai nevazute: din fire de sange.
• Prin familie viata individului se eternizeaza. Precum se cufunda in trecut prin stramosii sai, tot asa ia in stapanire viitorul prin descendentii sai.
• Prin familie viata individului se eternizeaza. Precum se cufunda in trecut prin stramosii sai, tot asa ia in stapanire viitorul prin descendentii sai.

• Amintiri din copilarie - Ion Creanga, editura Ion Creanga, anul 2000

• Cartea definitiva - Literatura Romana, M.H. Columban, V. Gal, M. Lupu, L. Paicu, H. Corches, editura ART Grup Editorial, anul 2009-2010

• Cartea Mandrie si prejudecata - Jane Austen, editura Adevarul Holding, anul 2009

• Legende istorice - Dimitrie Bolintineanu, editura Humanitas, anul 2004

• Poezii - George Cosbuc, editura Picolina, anul 2000

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie_%28societate%29

• https://www.mormon.org/learn/0,8672,1149-48,00.html

• https://www.e-scoala.ro/dirigentie/familia.html

• https://referat.clopotel.ro

• https://www.preferatele.com/referate

• https://www.cinemaxx.ro/film/morometii-video_1aca98f65.html

• https://www.cinemarx.ro/filme/Morometii-Morometii-68955.html

• https://cinemagia.ro