Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Fisa literara

Literatura romana



+ Font mai mare | - Font mai mic



Fisa literara

Instrument de lucru necesar alcatuirii inor compozitii avand la baza unul sau mai multe texte literare. Dupa utilitatea sa, fisa literara poate cuprinde o gama larga de informatii, dupa cum urmeaza :

* fisa bibliografica : se foloseste pentru inventarierea unui numar de lucrari literare sau stiintifice necesare elaborarii unui studiu de sinteza ; poate fi utilizata si in scopul inventarierii continutului unei biblioteci specializate pentru identificarea titlurilor necesare crearii unor lucrari analitice sau de sinteza. Cuprinde : - numele autorului, titlul lucrarii, editura, locul     si anul editarii



Varianta :

Eugen Simion

Convorbiri cu Petru Dumitriu,

Editia a II-a revazuta si revizuita,

Editura Mercutio, Bucuresti, 1998

 

fisa de citat : face parte, dintr-un set de fise necesare    elaborarii unei lucrari analitice sau de sinteza. Cuprinde un citat dintr-o opera literara sau neliterara care va fi insertat pentru a sprijini o idee.

Varianta :

"Portretul iubitei in poezia eminesciana

, Poezii, ed. Eminescu, 1980

Pag. 168

"Abia atingi covorul moale

Matasa-ti suna sub picior

Si de la crestet pana-n poale

Plutesti ca visul de usor

 


*fisa de lectura : se foloseste pentru stocarea informatiei privind continutul unei lucrari literare sau de specialitate ; cuprinde esentializarea rezumativa a textului intr-un spatiu restrans de cele mai multe ori la ¼ dintr-o pagina A4, adnotari, idei personale.

Varianta :

Ioan Slavici, Popa Tanda,

vol. Moara cu noroc, Ed.I.Creanga,Buc. 1981,p.21-46

- Trandafir, fiul dascalului Pintilie din Butucani, ajunge preot la Saraceni dovedindu-se prea aspru cu credinciosii din Butucani si nefiind in gratiile protopopului. Saracenii erau pe Valea Seaca, intre dealurile Rapoasa, Fata, gropnita si Alunis. La saracia locului se adauga si lenea oamenilor.

- Popa isi pune in gand sa faca din poporenii sai, oameni harnici : in prima Duminica tine o predica pe care oamenii au ascultat-o cu atentie ; in duminicile urmatoare, insa, numarul ascultatorilor a tot scazut pana a ramas numai cu clopotarul.

- Vazand ca poporenii nu mai vin la biserica el a inceput a umbla prin sat si a-i "tandali" (batjocori) ceea ce i-a adus numele de popa Tanda. Dupa doi ani preotul nu-i misca pe cei din Saraceni din lenea lor si a inteles ca nu mai putea folosi doar vorba.

- Trandafir si-a lipit casa, si-a reparat acoperisul, si.-a facut gard iar preoteasa a facut straturi si a cultivat legume, au cultivat porumb si a facut lese pentru cai. Dupa zece ani, gospodaria lui starnea invidia satenilor. - Cu ajutorul lui Marcu, popa face rogojini si lese pentru vanzare la targ, castiga bani si-si indestuleaza casa spre admiratia satenilor.

-Pilda preotului este urmata de sateni si nu peste mult timp, Saracenii devine un sat infloritor

*nuvela a aparut in Convorbiri literare, sept., 1875

 



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1521
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved