Prezinta trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata

Prezinta trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata

Termenul de "fantastic" provine din latinescul "phantasticus" - privitor la imaginatie. In prezent termenul include si notiunea de "fabulos".

Proza fantastica are o dimensiune populara si o alta culta. Proza populara (povestile, basmele etc.) a reprezentat pentru multi autori o importanta sursa de inspiratie in realizarea de basme ("Povestea lui Harap-Alb" de I. Creanga, "Limir-Imparat" de I. Slavici), povestiri ("Lostrita", "Pescarul Amin" de V. Voiculescu), romane mitice ("Baltagul" de M. Sadoveanu, "Nunta in cer" de M Eliade) etc. In "Baltagul" este valorificat mitul transhumantei, iar "Lostrita" aminteste de flacaul pedepsit pentru ca a vazut ielele dansand.

Proza fantastica presupune existenta a doua planuri: real si ireal, care se intrepatrund. Pentru elementele supranaturale, desi naratorul incearca sa dea explicatii, acestea sunt adesea neconvingatoare. In ceea ce priveste finalul, acesta este ambiguu.

O capodopera a literaturii fantastice romanesti este "La tiganci". Nuvela valorifica mitul initiatic, al calatoriei: intr-o dupa-amiaza de vara un profesor de pian se indreapta spre casa, venind de la o meditatie, de pe strada Preoteselor. Numele strazii face aluzie la vestalele care intretineau focul in templul zeitei Vesta. "Popasul" pe care Gavrilescu il face pe aceasta strada poate echivala cu o purificare in vederea unei calatorii initiatice.

In drumul sau, profesorul este atras irezistibil de gradina racoroasa a unor tiganci despre care bucurestenii vorbeau in chip misterios. Intrand in casa respectiva, personajul paraseste timpul real. El intra intr-un joc neinteles, dar prin care i se ofera sansa de a ramane in spatiul sacru al Absolutului si de a se reintalni cu singura femeie pe care o iubise cu adevarat.

Fantasticul nuvelei este construit pe o serie de semnificatii. Cifra trei are valoare mistica si se regaseste in mitologia romaneasca: personajele din basme trebuie sa treaca trei probe. Gavrilescu are de identificat etnia a trei fete care pot fi o intruchipare a ielelor care iau mintile muritorilor.

In timp ce proza fantastica populara face referire la o lume patriarhala, speciile moderne ale acestui gen se imbogatesc cu valente psihologice si filosofice. Existenta casei "La tiganci" sugereaza manifestarea sacrului in profan si aminteste despre posibilitatea eliberarii spiritului de balastul cotidian. -

Proza fantastica moderna, "La tiganci" imbina miraculosul cu straniul, avertizand asupra esuarii omului in cotidianul marunt. Autorul abordeaza o tema existentiala: moartea ca mijloc de rascumparare a uitarii Absolutului, dar si metafora a redescoperirii acestuia