Instante ale limbajului feminin in filmul - Hana yori dango fainaru

Acest capitol isi propune sa analizeze concret modul in care este realizat limbajul feminin intr-un film contemporan japonez, si anume "Hana yori dango", realizat in anul 2008 in Japonia, fiind atat de popular in Asia de Est, incat a fost adaptat si pentru Coreea, China si Shingapore (Imdb). Se bazeaza pe o serie manga care in luna decembrie a anului 2005 a inregistrat cel mai mare numar de vanzari de shojo manga[1] din Japonia.

Am considerat ca limbajul prezent intr-un film este cat se poate de apropiat limbajului de zi cu zi al japonezilor si, astfel, reprezinta un bun material de studiu pentru limbajul natural al acestora. Am ales acest film pentru ca este un film contemporan care reprezinta finalizarea a doua serii de dorama[2] care s-au bucurat de foarte mult succes in randul publicului larg japonez. Mai mult, personajele principale sunt un baiat si o fata de varste apropiate, 25 si respectiv 24 ani, astfel incat, din punct de vedere lingvistic, filmul prezinta in aceeasi masura si instante ale limbajului feminin, cat si ale limbajului masculin, permitand analizarea lor contrastiv.

3.1. Subiect. Personaje

Pe scurt, povestea se desfasoara in jurul apropiatei casatorii dintre personajele principale si incercarile la care acestia sunt supusi de parintii lor pentru a le testa dorinta de a fi impreuna. Cei doi pleaca intr-o calatorie cu scopul de a recupera tiara pe care le-o facuse cadou mama lui Tsukasa si a se putea casatori.

Personajele principale sunt:   

Makino Tsukushi, studenta in an terminal la drept;

Doumyouji Tsukasa, absolvent al aceleiasi universitati si proaspat mostenitor al asa-zisei Corporatiei Doumyouji.

Am considerat ca functia lui nu ii influenteaza in vreun fel limbajul, intrucat pe majoritatea personajelor cu care intra in contact le cunoaste inca dinainte de a absolvi facultatea, iar relatiile cu acestia sunt relatii de familie sau relatii de prietenie.

Alte personaje care apar sunt:

membri ai familiei lui Tsukushi:

o       Makino Haruo - tatal ei;

o       Makino Chieko - mama ei;

o       Makino Susumu - fratele ei.

membri ai familiei lui Tsukasa :

o       Doumyouji Kaede - mama lui;

o       Doumyouji Tsubasa - sora lui

Prietenii lui Tsukasa sunt tovarasii lui de liceu care, impreuna, formeaza grupul de nedespartit numit F4 (Four Flowers[3]), de unde si denumirea filmului ( hana = floare):

o       Nishikado Soujirō, se ocupa cu studiul ceremoniei ceaiului;

o       a carei familie este renumita pentru legaturile ei cu lumea rau famata;

o       Hanazawa Rui, care oscileaza intre a prelua afacerea familiei sau a isi gasi propria cale pe care sa o urmeze.

prietenii lui Tsukushi:

o       Shigeru, de aceeasi varsta cu Tsukushi;

o       Shizuka, studiaza dreptul la Paris; 28 de ani.

Alte personaje:

o       Kaburagi, cel despre care se presupune ca ar avea legatura cu disparitia tiarei pe care Tsukushi si Tsukasa o cauta, este un mic intreprinzator situat tot in jurul varstei de 26 de ani;

o       "Un barbat" - este vorba despre prietenul lui Kaede, care o ajuta pe aceasta sa puna la cale furtul tiarei si a carui nume nu este dezvaluit; un barbat de vreo 50 de ani;

o       "criminalul" - barbatul in negru care a furat tiara;

o       servitoarea familiei Doumyouji;

o       Nishida, asistentul lui Tsukasa.

3.2. Metoda

Pentru a analiza acest film, am inceput cu transcrierea replicilor personajelor. Am folosit urmatoarele conventii .. conform .

Intrucat am considerat ca nu afecteaza in niciun fel rezultatele obtinute, m-am concentrat in prezenta lucrare pe analiza primelor 60 de minute din acest film si am incercat sa identific si sa insist asupra trasaturilor specifice limbajului feminin, insa am facut si raportare la cel masculin in situatiile in care comparatia prezenta clarificari importante, luand in discutie toate nivelurile discutate in capitolele anterioare.

La inceputul fiecarei replici apare scris prenumele personajului care o rosteste. Intrucat apar membri ai aceleasi familiei si pentru a economisi spatiu am scris doar prenumele, spre exemplu in cazul lui Makino Tsukushi, doar Tsukushi, sau la Mimasaka Akira, doar Akira.

3.3 Aspecte morfologice

3.3.1. Particule finale

3.3.1.1. Aspecte generale

Am identificat un total de 334 de aparitii a urmatoarelor particule finale si combinatii de particule finale:    Dintre acestea, 112 sunt utilizate de catre femei si 222 de catre barbati. Tinand cont ca impartirea personajelor pe sexe este relativ echitabila, ca o prima remarca, se poate spune ca in limbajul feminin sunt prezente mai putine particule decat in limbajul masculin (Grafic 1).

3.3.1.2. si

Acest subcapitol isi propune sa discute in primul rand diferentele dintre utilitarea particulelor finale in limbajul feminin si cel masculin. Prima parte consta in diferentele sesizate in folosirea particulei yo, iar a doua in diferentele dintre utilizarea particulei yo si particula ne.

a. Particula

Atat particula yo, cat si combinatia copula-particula dayo sunt folosite atat de femei, cat si de barbati. In corpusul utilizat, particula apare de 59 de ori, dintre care 21 de aparitii sunt in limbaj feminin, iar 38 in limbaj masculin, iar precedata de copula apare de 35 de ori, dintre care doar de 11 ori in limbaj feminin.

Un aspect interesant este cum difera antecedentul acestei particule in functie de sexul vorbitorului. Astfel, in limbajul feminin nu este prezenta nici macar o data combinatia de verb la meireikei + particula yo, pe cand apare de 11 ori in limbajul masculin, in enunturi cum ar fi (1.1.), in contextul in care Tsukasa i se adreseaza lui Tsukushi, cerandu-i sa nege acuzatiile pe care el le facuse, cum ca ar fi fost indragostita de Rui. In acest enunt, particula yo este precedata de forma de meireikei a verbului suru (= a face), adica shiro

"Hei, neaga! Neaga totul in ceea ce-l priveste pe Rui!"

Femeile, de cealalta parte, prefera pentru a cere sau a ordona ceva forma in te, dupa cum se observa in exemple precum (1.2.) in care, dupa ce tocmai au evitat un accident, Tsukushi ii atrage atentia lui Tsukasa sa conduca cu grija. Observam ca formele verbale folosite inaintea particulei yo sunt formele de imperativ cu terminatia in te sau nasai: muite muku si shinasai suru

"Ce m-am speriat. Ce faci? Uita-te in fata! Fii atent la condus!"

b. particulele si   

Particula ne apare intr-un numar usor mai mare in limbajul feminin, de 19 ori, fata de 13 aparitii in limbajul masculin. O diferenta interesanta intre particula ne si particula yo este atasarea lor la altele particule, precum kedo si kara.

In corpusul pe care am lucrat, combinatiile kedone si karane apar numai in limbajul feminin, iar kedoyo si karayo apar numai in limbaj masculin, in exemple precum (2.1.) pentru limbajul feminin, respectiv (2.2.) pentru limbajul masculin.

Chieko "Pentru ca nu e nevoie sa induri ceva sau sa faci imposibilul"

Shigeru "Nu. E de fapt japonez. Acum e in vacanta si a venit sa si-o petreaca aici."

Tsukasa "Pentru ca nu vreau sa te amestec in lucruri care ar putea sa-ti aduca necazuri"

Tsukasa "Hei, Rui.Daca cumva mi se intampa ceva"

3.2.1.3. Particule interogative:

Am identificat o gama variata de particule interogative in acest corpus, atat in limbajul personajelor feminine, cat si in cel al personajelor masculine, conform graficului (Gr.2). Prima remarca izbitoare este ca, desi particula interogativa ka este considerata cea mai obisnuita particula si este catalogata ca aparand atat in limbajul feminin cat si in cel masculin, din cele 51 de replici in care intrebarea este construita cu particula ka, una singura apartine unei persoane de sex feminin, si anume lui Chieko (5), intr-o discutie formala, cand cele doua familii se intalnesc pentru a formaliza acceptarea casatoriei dintre Tsukushi si Tsukasa.

Chieko "Oare e Tsukushi potrivita pentru asta?"

Tinand cont de faptul ca in limbajul masculin particula ka este considerabil prezenta, si ca in limbajul feminin apare o singura data rostita de o persoana de varsta medie, putem trage concluzia ca in limbajul feminin al tinerelor japoneze particula ka tinde sa fie evitata, daca nu chiar sa dispara in totalitatea.

Particulele interogative preferate de femei sunt particula no in propozitii precum (3.1.) sau combinatia de particule noyo in exemple precum (4). Pe cand particula no apare, intr-o mai mica masura, si in limbajul masculin (3.2.), combinatia de particule noyo se gaseste exclusiv in limbajul feminin.

Tsukushi "E posibil. Daca duc o viata plina de lux o sa ma ingras intr-o clipita. Daca se intampla asa, ce faci?"

Kaburagi "N-ai avut indoieli? O casatorie la o varsta asa frageda"

Tsukushi "De ce dintre toate, tocmai poza aia?"

O alta diferenta se remarca cu privire la particula yo utilizata cu rol interogativ. Spre exemplu, in limbajul feminin, pentru a intreba "Ce?" sunt frecvente constructiile de tipul naniyo pe cand in limbajul masculin constructia preferata avand acelasi sens este nandayo. De asemenea, din cele 16 intrebari formate cu particula yo alaturata auxiliarului asertiv da, dayo, una singura este intalnita in limbajul feminin, si anume rostita de Tsukushi, insa intr-un context deosebit de informal, in care aceasta este extrem de suparata pentru ca, impreuna cu familia, aude la televizor diverse informatii despre copilaria ei (5.1.). In acelasi context apare si singura replica in care aceasta foloseste combinatia de particule kayo (5.2.).

Tsukushi "De unde au scos toate informatiile astea?"

Tsukushi "Sursa informatiilor e Yuki?!"

In afara exceptiilor prezentate anterior, particulele (no)kayo si (no)kane apar numai in limbaj masculin.

3.2.1.4. Particule traditional asociate exclusiv cu unul dintre limbaje: si

Particulele wa si kashira sunt in mod traditional asociate exclusiv cu limbajul feminin, iar particulele zo, ze si kana sunt asociate cu limbajul masculin. In corpusul studiat, particula wa apare o singura data rostita de Kaede, particulele zo si ze apar de 15, respectiv 3 ori, si sunt rostite doar de personaje masculine, particula kashira nu apare deloc, iar particula kana apare de 11 ori in limbajul feminin si de 6 ori in cel masculin.

Se poate remarca prezenta extrem de scazuta a particulei wa, iar faptul ca singura data cand apare este in replica unei femei de varsta medie arata ca aceasta particula tinde sa dispara din limbajul tinerelor. Kaede foloseste particula wa in discutia formala cu privire la casatoria fiului ei, adresandu-i-se viitoarei sotii a acestuia. Prin alegerea acestei particule (6), Kaede pune accent pe educatia ei aleasa si pe rafinamentul ei, implicand ca si Tsukushi va avea nevoie de astfel de calitati pentru a se descurca in lumea afacerilor in care urmeaza sa intre.

Kaede "Ca membra a familiei Doumyouji sunt o sumedenie de lucruri pe care trebuie sa le inveti."

Faptul ca particula kashira nu apare deloc, iar particula kana apare de mai multe ori in limbajul feminin decat in limbajul masculin sugereaza o transformare a limbajului feminin si o tendinta a acestuia de a se apropia de si a prelua elemente din limbajul masculin. Pe de alta .parte, preferinta pentru particula kana, care are o nuanta interogativa dar si de incertitudine, in fata particulei ka, precum in exemplul (7) arata o tendinta care se pastreaza in limbajul feminin, si anume de a fi mai putin direct si categoric.

Tsukushi "Oare de ce am tarati in asa ceva?"

In limbajul masculin, particulele zo si ze apar in contexte informale, rostite fata de persoane cu care intra in diverse conflicte, dar si fata de persoane apropiate, cum ar fi Tsukasa adresandu-i-se lui Tsukushi, sau membrii grupului F4 vorbind intre ei.

3.2.1.5. Particulele si

Particula no cu sens afimativ apare de 13 ori, dintre care 12 in limbaj feminin, particula na apare in total de 37 de ori dintre care numai 5 sunt in limbaj feminin, particula yone apare in limbajul personajelor feminine de 8 dintr-un total de 9 ori, iar particula (da)yona apare doar de 6 ori, numai in limbaj masculin.

Prin diferenta extrem de mare dintre numarul aparitiilor particulei no in limbajul celor doua sexe (92% in limbajul feminin) se poate concluziona ca particula no apare cu precadere in limbajul feminin in constructii afirmativ-explicative, precum cele din exemplele (11.1) cand Tsukushi explica disparitia tiarei sau (11.2.), cand Shizuka ii explica lui Rui de ce nu l-a invitat la ceremonia ei de casatorie.

Tsukushi "Nu visam. Uite, nu e! Dupa cum ma asteptam, nu e!"

Shizuka "Am hotarat s-o facem doar in doi. Am si taiat legaturile cu familia"

Particula na, asociata limbajului masculin, apare si in limbajul feminin, insa intr-o masura mult mai mica si doar in limbajul tinerei Tsukushi, ceea ce arata atat diferetele de limbaj intre generatii cat si faptul ca odata cu noile generatiei ea se va raspandi tot mai mult si in limbajul feminin.

Particula yone, considerata tipica pentru limbajul feminin, apare intr-un numar destul de scazut, aparand o data si in limbajul masculin, insa combinatia de particule yona nu apare deloc in replicile personajelor feminine, ceea ce arata ca, desi nu se poate nega existenta unei tendinte de omogenizare a limbajului, exista inca diferente in functie de sex.

3.3.2 Limbaj politicos. Limbaj onorific. Onorifice hipercorecte

Majoritatea scenelor prezinta un limbaj fara marci de politete, intrucat sunt    discutii purtate intre prieteni, in familie sau intre persoane apropiate. Exista insa cateva scene in care se folosesc diverse tipuri de keigo pe care le-am analizat pentru a vedea daca femeile folosesc sau nu un limbaj mai politicos decat barbatii.

In scena discutiei despre viitoarea casatorie a personajelor principale, se folosec toate tipurile de keigo, si anume taisha keigo, sonkeigo si kenjougo. Tsukushi foloseste constant taisha keigo, pe cand Tsukasa oscilieaza intre un limbaj deosebit de politicos, folosind sonkeigo" , si un limbaj mai informal, utilizand pronumele nepoliticos ore, dar continuand totusi sa foloseasca tasiha keigo " ". (12.1., 12.2). Si Kaede foloseste in cadrul aceleeasi replici cuvinte de diferite niveluri de politete, cum ar fi morau si echivalentul sau in kenjougo, itadaku si incheie aceeasi propozitie cu un verb lipsit de vreo marca de politete, aru.(12.3.). Singura care foloseste constant kenjougo este servitoarea insa tinand cont de functia ei, putem considera ca limbajul se datoreaza statutului, si nu sexului ei.

Tsukasa "Mama, Tata, faceti-va mai comozi!"

Tsukasa "E in regula. E femeia recunoscuta de mine!"

Kaede "Vreau ca si tu sa iesi pe scena. Ca membra a familiei Doumyouji, vreau sa inveti o sumedenie de lucruri."

Astfel, se poate remarca faptul ca in aceasta scena nu exista o delimitare clara in tipul de limbaj, ca nivelurile de politete sunt amestecate si nu se poate trage concluzia ca limbajul feminin ar fi mai politicos decat cel masculin.

O alta scena in care se foloseste keigo este scena in care Tsukasa ii invita pe parintii lui Tsukushi la cina, insa acestia refuza. Replicile tuturor celor trei personaje sunt politicoase, Kaede si Haruo chiar folosesc sonkeigo cu referire la munca lui Tsukasa si kenjougo cu referire la faptul ca datorita mamei lui pot lua masa la restaurant, insa nu se simte vreo diferenta intre nivelul de politete al lui Kaede, comparat cel al lui Haruo.

In scena de dinaintea plecarii in calatorie a lui Tsukasa cu Tsukushi, asistentul lui Tsukasa ii da niste sfaturi de drum in care foloseste un limbaj politicos, al carui nivel de politete in limbaj il putem asocia cu cel al servitoarei, ambii folosind kenjougo. O diferenta ar putea fi intre felul in care Tsukasa si Tsukushi i se adreseaza lui Nishida, intrucat primul i se adreseaza in forme scurte, pe cand Tsukushi foloseste taisha keigo, insa nici aceasta deosebire nu este neaparat concludenta, intrucat relatiile dintre personaje difera, caci Nishida este subalternul lui Tsukasa, dar nu are nicio relatie cu Tsukushi.

Un episod in care se simte o diferenta intre limbajul feminin si cel masculin este compus din scenele in care personajele interactioneaza cu Kaburagi. Spre exemplu, in scena in care cei trei se intalnesc prima oara, Tsukasa foloseste un limbaj nepoliticos, chiar vulgar, pe cand Tsukushi, pe langa ca incearca sa il linisteasca pe Tsukasa, utilizeaza fata de Kaburagi un limbaj politicos, taisha keigo, dupa cum se poate vedea in exemplele 12.1, respectiv 12.2, extrase din aceeasi scena.

Tsukasa "Si eu ma abtin pentru ca esti prietenul lui Shigeru. Nu intelege gresit, dobitocule!"

Tsukushi "De fapt, aveti legatura cu furtul tiarei, nu-i asa?"

In corpusul studiat nu exista exemple de onorifice hipercorecte in limbajul nici unuia dintre personaje. Tsukushi se adreseaza membrilor familiei ei intr-un limbaj nepretentios, adecvat relatiilor existente. De asemenea, fata de straini nu foloseste un limbaj excesiv de politicos, ba chiar, in cazino, vorbeste cu cei de acolo in forme scurte, desi sunt barbati straini care par cu cativa ani mai in varsta ca ea.

In concluzie, se poate spune ca limbajul feminin din filmele japoneze contemporane nu este supraincarcat cu forme onorifice, ci este un limbaj obisnuit, fara diferente semnificative comparativ cu cel masculin in ceea ce priveste nivelul de politete. Totusi, exista si scene in care se mai sesizeaza usoare diferente in gradul de politete utilizat de personaje, insa in situatia in discutie, nu se poate considera ca este o politete exagerata a folosi fata de un necunoscut taisha keigo.

Bikago

Corpusul prezinta un numar foarte scazut de bikago, neidentificandu-se diferente considerabile intre limbajul feminin si cel masculin. Bikago-ul cel mai des intalnit este okane, prezent atat in limbajul feminin cat si in cel masculin. Un aspect notabil este ca in limbajul masculin este prezenta si forma kane, fara particula o, forma care nu apare in limbajul feminin. Un alt bikago care apare este , care apare rostit doar de personaje masculine intr-un numar mic de replici.

In afara acestor doua bikago care sunt considerate ca intrate in limba, mai este prezent un singur bikago care este mai degraba folosit cu sens ironic, cand Tsukushi ii atrage atentia lui Tsukasa sa nu uite ca nu se afla intr-o excursie de placere (13.1.).

Tsukushi "Oricum ai privi-o, asta nu-i o excursie de placere! Ai putea sa nu iti pierzi capul?"

De asemenea, pentru a se referi la mama altcuiva, atat in limbajul feminin, cat si in cel masculin apar formulele de adresare politicoase okaasan si okaasama, dar in limbajul masculin mai apare o forma, si anume kaachan, folosita de prietenii lui Tsukasa pentru a se referi la mama acestuia (13.2.).

Akira "Hei, Tsukasa, esti bine? Auzi, Zambetul lui Venus nu e cumva lucrul pe care l-a primit Makino de la mama ta?

3.4. Aspecte lexicale

3.4.1. Pronume personale

3.4.1.1. Aspecte generale

Am identificat un total de 115 forme pronominale utilizate de ambele sexe, insa, dintre acestea, doar 16 apar in limbaj feminin. Formele pronominale identificate apartin tuturor nivelurilor de limba, incepand cu formalul watakushi, forme informale watashi atashi boku anata kimi omae si pana la formele nepoliticoase ore oresama sau temee. Distribuirea acestora in limbajul feminin si limbajul masculin are loc conform graficului (Gr3.). Se constata ca niciuna dintre formele traditional asociate cu limbajul masculin nu este intalnita in limbaj feminin.

3.4.1.2. Observatii

Numarul deosebit de scazut al formelor pronominale feminine indica o tendinta a personajelor feminine de a evita utilizarea pronumelor personale in favoarea altor tehnici lingvistice avand aceleasi functii. Spre exemplu, desi Tsukasa i se adreseaza lui Tsukushi folosind forme pronominale, cel mai des informalul omae, Tsukushi i se adreseaza de cele mai multe ori pe nume acestuia din urma. Cand foloseste totusi o forma pronominala, desi trebuie mentionat ca alege aceasta varianta doar de 3 ori de-a lungul filmului, ea opteaza pentru informalul anta.   

Pe de alta parte, singura data cand i se adreseaza lui Kaburagi folosind un pronume personal, ea alege mai formalul anata, ceea ce demonstreaza foarte bine faptul ca pentru alegerea pronumelui folosit este deosebit de importanta persoana careia i se adreseaza. In aceleasi scene, insa, Tsukasa i se adreseaza lui Kaburagi cu informalul omae, ceea ce indica o diferenta in modul de utilizare al pronumelor.

O alta scena in care se simte o diferenta in alegerea formelor de adresare este reprezentata de dialogul celor doi cu Shigeru, cand Tsukushi i se adreseaza constant acesteia pe nume, pe cand Tsukasa i se adreseaza fie utilizand porecla ei, saru (maimuta) fie cu pronumele informal omae, desi acestia sunt prieteni si nu are nicio intentie de a o jigni sau a fi nepoliticos.

In concluzie, modul de folosire a pronumelor personale prezinta diferente intre limbajul feminin si cel masculin, atat prin diferenta considerabila de utilizare a acestor forme, cat si prin alegerea diferita a modului de adresare in aceleasi situatii.

3.4.2 Interjectii

3.4.2.1. Aspecte generale

Tinand cont de faptul ca acest corpus este format in intregime din conversatii, este prezent un numar destul de mare de interjectii, si anume un total de 113 interjectii, pe care le-am grupat in interjectii de surpriza si interjectii apelative sau de captare a atentiei. Am identificat urmatoarele interjectii de surpriza waa he e a ha haa iyaa ara si are si urmatoarele interjectii cu functii de apelare sau captare a atentiei oi ya hora si kora, a caror folosire este distribuita in functie de sexul vorbitorului conform graficului (Gr.4).

3.4.2.1. Observatii

a. Interjectii de surpriza

Se poate remarca faptul ca numarul interjectiilor de surpriza folosite de femei este putin mai mare decat dublul celor folosite de barbati (52, respectiv 23), de unde putrem trage concluzia ca femeile folosesc in numar mai mare interjectiile prin care isi exprima mirarea sau faptul ca nu se asteptau la un anumit lucru.    Dintre acestea, haa, are si ara apar exclusiv in limbajul feminin, iar waa apare intr-o majoritate categorica, fiind prezenta doar o singura data in limbaj masculin.

O scena care ilustreaza interjectiile folosite de Tsukushi si Shigeru comparativ cu Tsukasa, este cea in care Tsukushi o zareste pe Shigeru si cei trei schimba primele replici (15.1.). Se observa cum personajele feminine folosesc interjectii de uimire: haa, a, he, pe cand personajul masculin prefera apelativul-forma de salut ya.

Un alt aspect care trebuie mentionat este faptul ca, desi apare un numar mare de particule in limbajul feminin, particula ara, care este in mod traditional asociata cu limbajul feminin, fiind una dintre caracteristicile acestuia, nu apare deloc in limbajul personajelor tinere, intalnindu-se doar o singura data intr-o replica de-ale lui Chieko (15.2), cand ea este surprinsa sa il vada pe Tsukasa. Absenta acestei interjectii din limbajul feminin al personajelor situate in jurul varstei de 20 de ani indica disparitia ei din limbajul tinerelor japoneze.

Chieko "Ah, multumesc! Pe langa ca ne-ati oferit masa, ne-ati pregatit o camera superba!

b. Interjectii apelative si de captare a atentiei

Singura interjectie de captare a atentiei care apare in limbajul feminin este hora, in enunturi precum (16.1.) cand Tsukushi ii atrage atentia lui Tsukasa asupra faptului ca, desi nu e prea frumos, hotelul la care vor innopta este foarte ieftin.

Tsukushi "Dar sigur e ieftin! Uite, scrie ca e 39 dolari!"

Apelativele oi sau ya, asociate in mod traditional cu limbajul masculin, nu se intalnesc nici in acest corpus in limbajul feminin. De asemenea, interjectia kora, desi nu este in mod special asociata cu vreunul dintre limbaje, apare numai in limbaj masculin in contexte deosebit de informale, spre exemplu, rostita de Tsukasa cand ii urmareste pe cei care au furat tiara. (16.2.)

Tsukasa "Hei! Mai! Stai! Hei!"

3.4.3 Substantive si adjective

Acest capitol nu isi propune sa analizeze toate substantivele si adjectivele din corpus, ci doar pe cele care prezinta particularitati de utilizare in anumite domenii. Spre exemplu, pronumele de persoana a treia kare "el", kanojo "ea" sunt in general evitate, posibil si pentru ca ele se folosesc si pentru a desemna iubitul, respectiv iubita cuiva. Ele sunt inlocuite cu diverse substantive, insa se remarca niste diferente intre limbajul feminin si cel masculin. Daca intr-un cadru informal, barbatii folosesc de regula substantivele koitsu aitsu, yatsu sau chiar yarou, in limbajul feminin am remarcat preferarea formei mai politicoase anohito (acea persoana) sau pur si simplu rostirea numelui acelei persoane. Astfel, cu referire la Kaburagi, Tsukushi utilizeaza constructia anohito (17.1.), pe cand Tsukasa se refera la el cu substantevele aitsu si yatsu (17.2.).

Tsukushi "Dar oare o fi adevarat? Ceea ce spune persoana aceasta."

Tsukasa "Ai inteles? Asta e unul care ii ajuta pe cei ce vor sa ne impiedice casatoria!"

Un alt exemplu este dekai, care este considerat a fi un adjectiv folosit exclusiv de barbati, pe cand de la o femeie se asteptata sa foloseasca adjectivul ookii, care are acelasi sens. Cu toate acestea, Tsukushi foloseste adjectivul dekkai (17.3.) cand vrea sa descrie imensitatea rocilor din jur, in drumul lor spre Las Vegas.

Tsukushi "Wow. E imens! Sunt roci cat vezi cu ochii"

O alta scena notabila este scena in care Tsukushi si Tsukasa iau masa, scena in care se remarca folosirea diferita a adjectivelor oishii si umai, ambele insemnand acelasi lucru: gustos (17.4.). Desi Tsukasa foloseste adjectivul umai pentru a descrie masa, aceasta ii raspunde folosind adjectivul oishii.

Tsukasa "E gustos, nu?"

Tsukushi "E delicios!!"

Cuvintele vulgare sunt un alt aspect in care limbajul prezinta diferente in functie de sexul vorbitorului. Astfel, expresii vulgare precum ahou kusou baba kuso yarou sau busu apar numai in limbajul masculin.

Astfel, putem remarca faptul ca granitele intre limbajul feminin si cel masculin in ceea ce priveste substantivele si adjectivele nu sunt foarte clar delimitate, prin faptul ca Tsukushi foloseste cuvinte catalogate drept limbaj masculin. Insa, in acelasi timp exista aspecte, cum ar fi preferarea unor anume forme de adresare sau a unor anume cuvinte, care permit inca o diferentiere a limbajului feminin de cel masculin.

3.4.4. Verbe

In ceea ce priveste verbele care apar in corpusul studiat, sunt interesant de discutat formele verbale utilizate de vorbitori pentru a vedea daca exista sau nu diferente.

O prima diferenta remarcata este, in aceste replici predominant informale, preferinta vorbitorilor de sex masculin pentru forma de meireikei a verbelor, pe cand personajele feminine prefera imperativul in te. Astfel, de exemplu, in cadrul aceluiasi dialog, in replici succesive, Tsukasa foloseste forma de meireikei a verbului ajutator, miro ), dar Tsukushi prefera forma in te a aceluiasi verb, mite

Tsukushi "Incearca sa ghicesti ce zic!"

Tsukasa "Ia mai fa o data!

O alta observatie cu privire la formele verbale este ca transformarea in ee a verbelor in mod obisnuit terminate in i, mai exact pronuntarea auxiliarului nai ca nee nu apare decat in limbaj masculin in exemple precum (18.2.) in contextul in care Tsukasa, dupa ce facuse publica o poza urata de-ale lui Tsukushi, se justifica ca a facut aceasta alegere la recomandarea lui Rui, dar nu numai a acestuia.

Tsukasa "Nu doar el."   

Disparitia ultimei silabe din verb, ru, inaintea nominalizatorului n no) in limba vorbita rapida este in mod traditional asociata cu limbajul masculin. Nu exista foarte multe exemple ale acestui fenomen in corpus, insa dintre acestea, exista aparitii si in limbajul feminin, precum exemplul (18.3.), in care Tsukushi este impresionata de luxul hotelului la care innopteaza Kaburagi. Forma tomatteiru (< tomaru, a innopta) devine in limba vorbita tomatteru, iar in limba rapida, neingrijita, inaintea nominalizatorului n devine tomatte(n)

Tsukushi "Wow! In ce loc grozav sta!"

3.5. Aspecte sintactice

Faptul ca inversiunile sintactice sunt frecvente in limba vorbita este demonstrat si prin acest corpus in care sunt prezente invesiuni atat in limbajul feminin cat si in cel masculin. Avand in vedere ca numarul de inversiuni sintactice identificat este de 15 in limbajul feminin, respectiv 16 in limbajul masculin, nu exista o diferenta suficient de mare incat sa putem concluziona ca inversiunie sunt prezente in numar mai mare in limbajul vreunuia din sexe.

Frecventa grupului de cuvinte inversat, in functie de vorbitor, este ilustrata in tabelul urmator:

Inversiunile cu antecedent, adica enunturile in care elementul dislocat are in propozitia principala un antecedent pe care il reia, de tipul (19.1.) sunt asociate cu inversiunile in limbajul masculin, insa, desi in corpusul studiat nu sunt prezente astfel de inversiuni in limbaj feminin, se poate observa ca din totalul de inversiuni facute de barbati, doar un numar de 4 corespund acestui tip. In exemplul (19.1.), elementul dislocat spre dreapta este " ", iar antecendentul care ii corespunde este "

Tsukasa "Mai degraba decat asta, ai venit aici ca sa ce? Sa te distrezi?"

Analizand frecventa diverselor grupuri dislocate, se mai poate observa ca inversiunea temei este cea mai frecventa in atat in limbajul feminin, cat si in limbajul masculin, in exemple precum (19.2.), respectiv (19.3.).

Tsukushi "De ce, de ce? Cine esti, tu?"

Soujirou "Gata, gata. Linistiti-va, amandoi!"

De asemenea, s-ar putea concluziona ca in limbajul feminin dislocarea spre dreapta a adverbului de mod si a obiectului sunt mai frecvente decat in limbajul masculin, in care am identificat o singura inversiune a adverbului de mod si nicio inversiune a obiectului. In limbajul feminin, inversiunile adverbului de mod sunt precum in exemplul (19.4), in care adverbul de mod chotto, a carui pozitie este, intr-o propozitie nemarcata, inaintea verbului sau a adjectivului determinat, se afla in acest enunt situat la dreapta adjectivului pe care il determina, kowai. Exemplul (19.4.) contine doua elemente inversate, fiind prezenta si o dislocare de tema, sore pozitionandu-se dupa cuvanului interogativ nani. Un exemplu de inversiune a obiectului este (19.5.) in care obiectul konna shashin ar trebui plasat, intr-o propozitie nemarcata, inaintea verbului sagashita (> sagasu), insa in acest context, el este situat dupa verb.

Tsukushi "Asta ce e? Mi-e frica, putin."

Chieko "De unde au scos poza asta?"

Bibliografie:

Abe, Hideko Nornes. (1995) From Stereotype to Context: The Study of Japanese Women's Speech. Feminist Studies. Vol. 21, No. 3. https://www.jstor.org/stable/3178206;

Aizawa, . (2003) "Shojo manga ni miru onna kotoba". Meikai Nihongo, Nr. 8

Ariizumi, Yuuri (2008). "Onna kotoba" to "Otoko kotoba" no shiyou kijun ga kirikawaru shinri katei. Gakukaishi (Nihongo to genda-) Nr.9. https://wwwsoc.nii.ac.jp/gender/journal/no9/03_ariizumi.html

Brass, Hillary. (2006) Japanese Women's Speech: Changing Language, Changing Roles. Journal of Undergraduate Research. https://www.nd.edu/~ujournal/past/2005-6/print/Brass.pdf,

Grant, Rik and Naomi Okada. (2008) Gender differences in Japanese localization. MultiLingual. https://www.asianabsolute.co.uk/japanese-gender-differences.pdf;

Hio, Yasuko. (2001). "Imadoki no wakamono kotoba ni tsuite" in Shikoku Gakuin Daigaku Ronshuu. Zentsuuji: Shikoku Gakuin Daigaku Bunka Gakkai;

Holmes, Janet. (1995). Women, men and politeness. London: Longman;

Ide, Sachiko & Megumi Yoshida (2002). "Sociolinguistics: Honorifics and Gender Differences". Tsujimura, Natusko, ed. The Handbook of Japanese Linguistics. Oxford: Blackwell Publishing;

Imaida, Ayumi. (2006). Wakai nihonjin josei no picchi henka ni miru bunkateki kihan no eikyou. Gengo bunka ronshuu. Vol 12. Nr. 2 https://www.lang.nagoya-u.ac.jp/proj/genbunronshu/27-2/imaida.pdf;

Jung, Hye (1999). Boku to ore no daiguu kachi no henka ni kansuru kousatsu - bungaku sakuhin no chousa wo moto ni shite. Ningen bunka kenkyuushu, Nr.9. https://www2.nagasaki-gaigo.ac.jp/~jung/ningen9.pdf;

Kumadaki, Yukari (2006). Nihongo to gendaa - nichieigo ni arawareru seisa. Nihon Hikou Bunka Gakkai Kyushuu Shibu Taikai nr. 18. https://www.adm.fukuoka-u.ac.jp/fu844/home2/Ronso/Jinbun/L38-1/L3801_0215.pdf;

Matsumura, Naohiro. (2001). Nihongo no kaiwa ni mirareru danjosa. Bulletin of the graduate school of Social and Cultural Studies, Kyushu University, vol. 7. https://qir.kyushu-u.ac.jp/dspace/bitstream/2324/8636/1/scs07p069.pdf;

McGloin, Naomi Hanaoka (1991) "Sex Difference and Sentence-Final Particles" Ide, Sachiko & Naomi Hanaoka McGloin, eds. Aspects of Japanese Women's Language Tokyo: Kurosio Publishers;

Miyazaki, Ayumi. (2004). "Japanese Junior High School Girls' and Boys' First-Person Pronoun Use and Their Social World". Okamoto, Shigeko & Janet S. Shibamoto Smith, eds. Japanese Language, Gender and Ideology: Cultural Models and Real People. Oxford: Oxford University Press;

Mizumoto, Hikari (2005). Terebi dorama ni okeru josei kotoba to jenda- firuta- - bunshimatsu (shuujoshi) shiyou jittai chousa no chuukan houkoku yori. Gakukaishi (Nihongo to genda-) Nr.5. https://wwwsoc.nii.ac.jp/gender/journal/no5/3_mizumoto.htm

Mizumoto, Hikari, Jugako Fukumori & Kyouko Takada. (2007). Dorama ni tsukawareru josei bunmatsushi - gohonka no ishikichousa yori. Gakukaishi (Nihongo to genda-) Nr.8. https://wwwsoc.nii.ac.jp/gender/journal/no8/02_mizumoto.html;

Murata, Yasumi Gee. (2004). From deference to solidarity: Linguistic reflections of Japanese social changes Gengo to Bunka Nr. 11. Aichi Daigaku. https://leo.aichi-u.ac.jp/~goken/bulletin/pdfs/No11/02Murata.pdf;

Nunn, Masako (2008). Variation of Japanese Women's Speech Between Prewar and Postwar. Sixth International Conference on Practical Linguistics of Japanese, San Francisco. https://www.sfsu.edu/~japanese/conference/ICPLJ6%20Papers/Nunn.pdf;

Ohara, Yumiko. (2004). "Prosody and Gender in Workplace Interaction: Exploring Constraints and Resources in the Use of Japanese." Okamoto, Shigeko & Janet S. Shibamoto Smith, eds. Japanese Language, Gender and Ideology: Cultural Models and Real People. Oxford: Oxford University Press

Ohta, Yoshiko. (1992) Danwa ni miru josei no yousou: shuujoshi wo chuushin toshite. Yokohama Kokuritsu Daigaku Kyouiku https://hdl.handle.net/10131/2366;

Okamoto, Shigeko. (2004). "Ideology in Linguistic Practice and Analysis". Okamoto, Shigeko & Janet S. Shibamoto Smith, eds. Japanese Language, Gender and Ideology: Cultural Models and Real People. Oxford: Oxford University Press;

Omura, Mieko. (1990) Meishi ni okeru daiguuhyougen" in Kotoba: josei ni yoru kenkyuushi. Tokyo: Gendai nihongo kenkyuukai;

Satake, Hideo. (2001). "Wakamono kotoba to bunpou" in Nihongo gengaku. Tokyo: Meijishoin;

Shibatani, Masayoshi (2005) The languages of Japan. Cambridge: Cambridge University Press;

Su-pa- Daijirin. (2006). Matsumura, Akira, ed.Tokyo: Sanseidou Shoten;

Washi, Rumi. (2003). Jenda-ka sareta nihongo. https://www.lang.nagoya-u.ac.jp/degrees/washi.pdf

Yamaguchi, Toshiko. (2007). Japanese Language in Use. London: Continuum;