MALUL SIRETULUI

MALUL SIRETULUI

Titlul. Titlul poeziei fixeaza tema acesteia, continand un indice spatial si nu unul temporal ca in Iarna sau in Mezul iemei.

Teme - motive. Tema textului este natura, ei subordonandu-i-se un motiv recurent si in celelalte pasteluri: lumina.

Structura - compozitie. Cele patru catrene ale poeziei respecta tiparul compozitional al pastelurilor. Peisajul este descris in liniile sale generale {raul, malul verde), apoi fiind sugerate si aspectele de detaliu {salcia, mreana, ratele). In primele doua strofe, imaginea raului insufletit domina tabloul. Surprins la granita dintre noapte si zi. acesta pare o fiinta fabuloasa, mitica. Analogia cu dragonul este frecventa in pictura peisagistica extrem orientala care se poate sa-l fi influentat pe poet. Atitudinea eului liric-este una contemplativa, detasata. El retine cu atentie diferitele elemente care compun cadrul natural in functie de Largirea sau ingustarea perspectivei vizuale. Ultima strofa marcheaza o schimbare a momentului temporal {"Lunca-n giuru-mi clocoteste o soparla de smarald /Cata tinta, lung la mine, parasind nisipul cald. '), dar si inclinatia spre meditatie a eului liric. Natura stimuleaza imaginatia si favorizeaza visarea. in finalul textului, planul privitorului si cel al obiectului privit se suprapun: ,,Si gandirea mea furata se tot duce-ncet la vale /Cu cel rau care-n veci curge, far-a se opri din cale '.

Analiza stilistica

Sonoritatea cuvintelor introduce in text o nota de optimism. Propagarea consoanei lichide {"plutind', "luncii', "lucii', "balaur', "solzii') terminatiile gerunziului {"plutind', "sapand', "batftnd'), rimele bogate si variate (intre substantiv-adjectiv .sau.adjfjstinf^ifb^, fonetismele populare {"nasipul', ,,giuru-mi') accentueaza eufonia versurilor.

La nivel morfologic, persistenta timpului prezent contribuie la conturarea unei atmosfere senine, echilibrate. Ipostaza contemplativa a eului liric este pusa in evidenta prin pronumele de persoana 1, dar si prin verbele de perceptie ("privesc').

in plan semantic, se inregistreaza frecventa unor cuvinte ce contin sugestii cromatice ("raul luciu', .,ma!u-i verde', ,,solzi de aur', ,,o soparla de smarald'), dar ti a unor termeni ce desemneaza simboluri vegetale si animaliere (o salcie, o mreana, rate, viespe). Elementele realului sunt insa comparate cu ajuorul termenilor ce alcatuiesc sfera semantica a fabulosului, ("fantasme', "balaur') creandu-se astfel impresia unui peisaj fantastic.

Efectele stilistice sunt de asemenea numeroase . Epitetele ("aburii usori', "raul luciu', "solzii de aur', "malu verde', "viespe sprinteioara', "apa-ntunecata', "lin se coboara') aflate in vecinatatea substantivelor sau verbelor constituie principalul procedeu de expresivitate artistica. Lumina si culoarea materiei, dar si o anumita ambiguitate a ei - care-i confera un caracter straniu - sunt sugerate si cu ajutorul imaginilor vizuale, auditive, al comparatiilor abstracte ce conduc privitorul spre o stare hipnotica: "Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica; Raul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur '.

Receptare critica

"Iata si in Lunca Siretului un asemenea tablou: Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica /Si plutind deasupra luncii, printre ramuri se despica. Ni se pare de un nespus farmec sugestiv imaginea acestor crengi izolate, vizibile, care ies din negura. La randul ei, consecutiva imagine magnifica a raului balaur, care misca solzii lui de aur, este iarasi cum nu se poate mai semnificativa. In atatea expresii figurative din pictura clasica a Chinei se ilustreaza asocierea imagistica a maselor mari si dense de nori cu prezenta fantastica a dragonului, care ascuns de ei, isi arata licarind numai capul, ghearele sau coada.

(E. Papu, Din clasicii nostri) (E.C.)