Elaboreaza un eseu, de 2-3 pagini, in care sa prezinti conceptul operational traditionalism, cu referire la creatia unui poet studiat, incadrat in acest curent

Elaboreaza un eseu, de 2-3 pagini, in care sa prezinti conceptul operational traditionalism, cu referire la creatia unui poet studiat, incadrat in acest curent.

in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

definitia curentului, surse de inspiratie, reprezentanti;

sursa de inspiratie a textului ales;

tematica;

mesaje poetice, particularitati stilistice;

folosirea unor citate sugestive.

Numele acestui curent provine de la termenul traditie, fiind un derivat. in cultura romana el se manifesta in doua perioade distincte: la inceputul secolului al XX-lea, fiind reprezentat de cele doua orientari literare: samanatorismul si poporanismul, iar apoi, intre cele doua Razboaie Mondiale este relevat de gandirism.

Traditionalismul si-a indreptat atentia spre reflectarea specificului national, notiune care cuprinde o gama variata de elemente: istoria, folclorul, credintele religioase, peisajele tarii, satul, taranul,

mentalitati, conceptii tipic romanesti etc. Traditionalistii cultiva aceste tematici si manifesta, in plus, anumite rezerve, sau chiar reactii de respingere fata de tot ceea ce inseamna modernism. Asa se explica de ce s-a creat o literatura axata pe viata satului si a taranului, atmosfera citadina fiind considerata viciata, decazuta, generatoarea unor puternice drame si a instrainarii individului.

Traditionalistii s-au grupat in jurul revistelor: "Samanatond' (samanatoristii), "Viata romaneasca' (poporanistii) si "Gandirea' (gandiristii).

intre aceste trei orientari exista totusi unele diferente. Samanatorismul il are ca teoretician pe Nicolae Iorga si prezinta viata satului idilic. Este laudat excesiv taranul sau trecutul istoric si se considera ca numai omul de la tara este capabil de valori spirituale deosebite. Reprezentantii acestei orientari sunt: Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Emil Garleanu.

Poporanismul se opune samanatorismului prin prezentarea realista a satului si a taranului. Poporanistii cred ca taranimea este un factor de baza in dezvoltarea oricarei societati. Ei s-au grupat in jurul revistei "Viata romaneasca', una dintre cele mai importante publicatii. Cei mai importanti reprezentanti sunt: Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogas, Gala Galaction, Octavian Goga.

Gandirismul aduce un element in plus, orientarea ortodoxista a literaturii. Ei considera ca arta trebuie sa redea, in primul rand, aspiratia omului catre Dumnezeu. Cei mai importanti scriitori care au fost si colaboratori la revista "Gandirea' sunt: Lucian Blaga, Ion Pillat, Adrian Maniu, Vasile Voiculescu.

__ Una din cele mai cunoscute creatii ale lui Vasile Voiculescu este poezia in gradina Ghetsemani care face parte din volumul Parga (1921).

Titlul poeziei reda momentul dramatic al rugaciunii lui Iisus, de pe Muntele Maslinilor, inaintea martiriului sau.

Tema creatiei este de factura biblica, poetul reda natura duala a lui Iisus: umana si divina.

Structura si compozitia textului sunt traditionale: patru catrene, versuri de 14 silabe, rima incrucisata.

Punctul de plecare al creatiei este Evanghelia Sfantului Luca: "Si cand a sosit in acest loc le-a zis: Rugati-va ca sa nu intrati in ispita. Si El s-a departat de ei ca la o aruncatura de piatra si ingenuchiind Se ruga zicand: Parinte, de voiesti, treaca de la Mine acest pahar Dar nu voia Mea, ci voia Ta sa se faca!. Iar un inger din cer s-a aratat Lui si-L intarea. Iar El, fiind in chin de moarte mai staruitor se ruga si sudoarea Lui s-a facut ca picaturi de sange care picurau pe pamant. Si ridicandu-Se din rugaciune a venit la ucenicii Lui si i-a aflat adormiti de intristare.' (Biblia, Luca, 22, 42-46).

Este foarte bine cunoscut faptul ca rugaciunea lui Iisus Hristos din Gradina Ghetsemani a avut loc inaintea arestarii sale de catre armata

romana condusa de Iuda. Poetul surprinde, in text, conflictul din sufletul lui lisus, cauzat de cele doua laturi: umana si divina. In momentul in care Domnul se roaga, apar o serie de stari interioare care tin de latura sa umana. in strofa intai, lisus apare in situatia dramatica de a se lupta cu destinul, dar si cu tentatiile care tin de structura sa omeneasca. Acestea sunt sugerate de cuvantul simbol "paharul', dar si de sintagmele metaforice: "infama bautura' si "grozava cupa'. Acestea sunt expresiile ispitelor prezente in orice existenta telurica.

in strofa a treia, se releva faptul ca pacatul sau tendinta spre o viata usoara si placuta imbraca forme deosebit de atragatoare, de aceea se asociaza "veninul' cu "dulceata' sau cu "mierea': "In apa ei verzuie jucau sterilei de miere si sub veninul groaznic simtea ca e dulceata'.

Observam ca pacatul presupune o atractie aproape irezistibila, dupa care nu mai ramane decat " veninul groaznic '. Domnul lisus lupta cu toata forta impotriva tentatiilor si reuseste acest lucru prin rugaciune. Cu cat teama de moarte si dorinta de a scapa de suferinta sunt mai mari, cu atat mai mult lisus se impotriveste laturii sale omenesti.

Natura duala a lui lisus este relevata de antiteza alb - rosu: "Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul'. Cromatica din acest vers este semnificativa: rosul simbolizeaza viata, latura umana, albul reprezinta puritatea, latura divina.

in prima strofa, apare si ideea ca rugaciunea este puternica, incat intra in vibratie atat natura terestra cat si planul cosmic. Totul pare sa fie cuprins de revolta si groaza pentru ca se anticipeaza martiriul lui lisus Hristos.

Apare ca motiv poetic setea, lisus este cuprins de o "sete uriasa' simbol al dorintei de a revela adevarul, de a izbavi si purifica lumea.

Lupta interioara atinge cote maxime atunci cand lisus constientizeaza ca misiunea sa este aceea de a se jertfi pentru oameni. Aceasta lupta cu moartea si cu suferinta atinge cote maxime, lisus consimte sa ia asupra sa toate pacatele oamenilor si accepta supliciul, dorind ca oamenii sa devina mai buni, mai cucernici. Drama lui lisus este evidentiata de versul: "Batandu-se cu moartea uitase de viata'.

Enorma suferinta a lui lisus este reflectata in strofa a IV-a. Voiculescu recurge la personificarea naturii pentru a demonstra cat de mare a fost sacrificiul lui lisus. Astfel, maslinii se framanta si "Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada. '.

Natura intreaga traieste intens suferinta lui lisus. Aceasta intelege, mai bine decat oamenii, nedreptatea care s-a facut. Nu intamplator apar aici "maslinii', ei sunt simbolul pacii, al triumfului, in cazul de fata, acestia sunt martori ai suferintei extreme si ai jertfei Mantuitorului.

Simbolul mortii fizice sunt "ulii de seara', prezenti in "vraistea gradinii', ei asteapta momentul in care sufletul se desprinde de trup.

Imaginea lui lisus, rugandu-se in Gradina Ghetsemani, este prezenta in pictura, dar si in literatura. lisus ramane pentru totdeauna un simbol al jertfei, al daruirii pentru o cauza nobila: existenta fericita si frumoasa a oamenilor.