MARIN SORESCU ECHERUL

MARIN SORESCU ECHERUL

Context literar. Critica literara a considerat ironia si parodia elementele structurale ale liricii lui Marin Sorescu. Autorul se afirma in plin neomodernism, insa poemele sale, desi au un fond grav -uneori tragic - se caracterizeaza printr-o forma simpla, transparenta, printr-un limbaj familiar, comun si prin umor, astfel explicandu-se si reactiile favorabile ale unui public divers, numeroasele traduceri si premii literare.

Specificul speciei. Poetul este mai putin interesat de lirismul pur, ermetic si de aventura cuvintelor, adevarate preocupari pentru colegii sai de generatie. Semnificatiile operei sale sunt accesibile, descoperirea lor nefiind impiedicata de tropi sau de artificii de limbaj.

Semnificatia titlului. Echerul, instrument folosit in matematica, simbolizeaza in text spiritul ingust, limitat, conformist care se manifesta in literatura, viata, iubire si vis, pe care le parceleaza in mod mecariic. Ceea ce ramane este evident un univers geometric absurd.

Teme - motive. Motivul echerului sugereaza precizia, rigoarea, rigiditatea. Locul echerului nu este, de aceea, in spatiul polimorf, ambiguu al literaturii, in spatiul fluctuant al visului sau in acela derutant al vietii. Plasat in aceste contexte, el devine o forta de constrangere, o instanta opresiva, de cenzura care determina maxima concentrare a sensurilor ("Cuvintele se umfla/ ca niste broaste'), a sunetelor, a imaginilor si sentimentelor, provocand o explozie la nivelul fiintei (,, Te face sa urli').

Ironia poetului este mai coroziva in finalul poeziei. Sorescu adreseaza cititorilor un sfat: "Nu va aventurati/ Intr-o dragoste adevarata/Fara un echer la butoniera'.

Utilizarea excesiva a unui instrument de masura nu poate conduce decat la transformarea aberanta a omului intr-o masinarie.

Structura - compozitie. Structura poemului este simpla. Ea permite decuparea textului in propozitii si fraze: "Echerul, folosit in matematica/ Devine tot mai mult/ Un instrument literar '. Impartirea in strofe se face asadar in functie de normele sintaxei si topicii.

Analiza stilistica

Autorul nu recurge la un limbaj izbitor prin noutate, originalitate sau varietate, ci prefera un lexic ale carui principale atribute sunt limpezimea si naturaletea.

La nivel gramatical se observa repetitia substantivului echer, laitmotivul poeziei, si trecerea de la persoana a doua singular {"nu citesti', "te face') la persoana a doua plural ("ascultati'). Mesajul poetic are mai intai un destinatar si apoi mai multi, aceasta modificare producandu-se simultan cu gradatia poemului si cu amplificarea senzatiei de robotizare a existentei.

Numarul figurilor de stil este redus. Epitetul si comparatia ("imputinate/ Cuvintele se umfla/ Ca niste broaste') sunt insa vii si sugestive.

Receptare critica

"Marin Sorescu alege situatia intrucatva paradoxala de a face poezie din insasi negatia poeziei. Asa se explica agresiunea spiritului in poezia sa, ca si. escaladarea tuturor treptelor comicului, de la umor la absurd.'

(M. Martin, Generatie si creatie) (E.C.)