MIHAI EMINESCU - 15 Ianuarie 1850 - 15 Iunie 1889 - BIBLIOGRAFIE

MIHAI EMINESCU - 15 Ianuarie 1850 - 15 Iunie 1889

BIBLIOGRAFIE

CRONOLOGIE

Se naste in orasul Botosani Mihail, al saptelea copil din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici si Raluca, din familia Iurascu. Unele marturii fixeaza ca data a nasterii 14 decembrie 1849, iar forma Mihai se va impune mai tarziu.

Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza in Bucovina din cauza exploatarii iobagesti, obligatiilor militare si a persecutiilor religioase. Bunicii sai, Vasile si Ioana, traiesc in Calinestii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna intemeiata de emigrantii transilvaneni. Mor din cauza epidemiei de holera din 1844, iar poetul, nascut mult mai tarziu, nu-i cunoaste si nu-i evoca in scrierile sale.

Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poetului, trece din Bucovina in Moldova si indeplineste functia de administrator de mosie. Este ridicat la rangul de caminar si isi intemeiaza gospodaria sa la Ipotesti, in Tinutul Botosanilor.

(Casa de la Ipotesti, locul copilariei. Fotografie de inceputul secolului

al xx-lea)

Familia sporeste repede si se nasc, inaintea poetului, Serban (1841), Nicolae (1843), Gheorghe (1844), Ruxandra (1845), Ilie (1846), Maria (1848), iar dupa el, Aglaia (1852), Harieta (1854), Matei (1856), Vasile.

Caminarul, om cu dragoste de carte, isi trimite baietii si chiar o fata, Aglaia, sa faca studii la Cernauti, in Transilvania, iar Serban si poetul la universitatile germane. Astazi Ipotestiul este loc de pelerinaj pentru iubitorii scrisului eminescian.

Se inscrie in octombrie 1858 in clasa a III-a la Scoala primara National Hauptschule (Scoala primara ortodoxa orientala) din Cernauti. Frecventeaza aici si clasa a IV-a in anul scolar 1859/1860.

Nu cunoastem unde face primele doua clase primare, probabil intr-un pension particular. Are ca invatatori pe Ioan Litviniuc si Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experienta, invatatorii sai participa la viata culturala si intocmesc manuale scolare. Termina scoala primara cu rezultate bune la invatatura. Nu s-a simtit legat, afectiv, de invatatorii sai si nu-i evoca in scrierile sale.

Se inscrie in septembrie 1860 la Ober Gymnasium, liceul german din Cernauti, infiintat in 1808, singura institutie de invatamant liceal la acea data in Bucovina (anexata de Imperiul Habsburgic in 1775). Termina clasa I cu rezultate bune la invatatura. Se inscrie in septembrie 1862 in clasa a II-a, frecventeaza cursurile numai primul semestru si se retrage, cum se arata in catalog, ca 'privatist' (elev-particular). Are note foarte bune la toate materiile. I.G. Sbiera ii da la romana calificativul 'eminent'. Este remarcat de Ernst Rudolf Neubauer, profesorul de istorie, ca un elev cu insusiri exceptionale.

(centrul orasului Cernauti, la jumatatea veacului al XIX-lea)

Face primele clase la Ober Gymnasium din Cernauti, clasa a IV-a la Liceul romano-catolic din Sibiu si se inscrie in septembrie 1861 la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie din Bucuresti.

Demersuri la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice sa obtina o bursa pentru continuarea studiilor, nu sunt incununate de succes. Se angajeaza in noiembrie 1864 la Consiliul Permanent Judetean Botosani 'scriitor al cancelariei sale'. Face corespondenta si intocmeste actele oficiale. Are coleg pe George Manea Foxaneanu, care il numeste Mihael Eminescu probabil pentru preocuparile literare. Isi da demisia in 5 martie 1865 si o motiveaza prin 'dorinta de a urma studiile colegiale din Gimnaziul Plenariu din Bucovina'. Destinul il va conduce insa pe alte drumuri.

Inceteaza din viata la Cernauti in 12/24 ianuarie Aron Pumnul, carturar si mare personalitate a luptei nationale in Bucovina sub stapanirea austriaca. I.G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedra de romana a liceului, intocmeste impreuna cu cativa elevi o brosura omagiala numita "Lacramioarele invataceilor gimnasisti din Cernauti", care este difuzata in timpul ceremonialului funebru.

Brosura cuprinde sapte poezii, toate fara titlu, cinci semnate: M. Eminoviciu (privatist), St. Stefureac (cl.VI), I. Ieremievici (cl.V). Poezia de debut a lui Eminescu    "La moartea lui Aron Pumnul" - este intitulata de editori drept 'geniul mare al desteptarii' Bucovinei. Cadenta si fluiditatea unor versuri ne dau dreptul saa presupunem ca nu era la intaia poezie. Tot acum trimite Familiei din Pesta poezia 'De-as avea', care se publica in numarul din 25 februarie/19 martie 1866.

De-as avea

De-as avea si eu o floare
Mandra, dulce, rapitoare,
Ca si florile din mai,
Fiice dulce a unui plai,
Plai razand cu iarba verde,
Ce se leagana, se pierde,
Undoind incetisor,
Soptind soapte de amor;

De-as avea o floricica
Gingasa si tinerica,
Ca si floarea crinului,
Alb ca neaua sanului,
Amalgam de-o roz-albie
Si de una purpurie,
Cantand vesel si usor,
Soptind soapte de amor;

De-as avea o porumbita,
Cu chip alb de copilita,
Copilita blandisoara
Ca o zi de primavara,
Catu-ti tine ziulita
I-as canta doina, doinita,
I-as canta-o-ncetisor,
Soptind soapte de amor.

(1866, 25 februarie / 9 martie)

Iosif Vulcan (redactorul revistei este cel care ii schimba numele din Eminovici in Eminescu), o insoteste cu o nota redactionala. 'Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june de numai 16 ani, care cu primele incercari poetice ne-a surprins placut.' Poezia e semnata: M. Eminescu, cum va proceda de aici inainte.

Bogata activitate literara - publica in Familia 'O calarire in zori' (15/27 mai), 'Din strainatate' (17/29 iulie), 'La Bucovina' (16/26 august), 'Speranta' (11/23 septembrie), 'Misterele noptii' (16/28 octombrie), iar in 'Umoristul' (29 septembrie/11 octombrie) cealalta revista a lui Iosif Vulcan 'Asta vreau dragul meu', sub forma de cuplet.

Colinda orasele cu trupa lui Iorgu Caragiale din octombrie 1867 in calitate de sufleur si copist.    In mai-august 1868 se alatura trupei teatrale a lui Mihail Pascaly, cu care porneste in turneu prin Transilvania si Banat. In manuscrise se pastreaza mai multe piese copiate de el, care se joaca pe scena. Da reprezentatii la Brasov, Sibiu, Lugoj, Arad si Oravita si i se face, pretutindeni, o primire triumfala. Publica in Familia poezia 'Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie' (2/14 aprilie 1867) una din cele mai cunoscute ode ale sale inchinate patriei, 'La Heliade' (18/30 iunie 1867), evocare a personalitatii 'batranului bard'. Viata in mediul teatral sta la baza poeziilor publicate tot in Familia, 'La o artista' (18/30 august 1868) si 'Amorul unei marmure' (19 septembrie/1 octombrie).

La inceputul lunii septembrie 1868 soseste la Bucuresti, unde il cunoaste pe Ion Luca Caragiale. La 29 septembrie 1868 este angajat sufleur la Teatrul National din Bucuresti.

Publica in Familia poeziile 'Junii corupti' (31 ianuarie/11 februarie), inrudita cu 'Geniu pustiu' prin evocarea atmosferei revolutionare si 'Amicului F. I.' (30 martie/11 aprilie) inchinata lui Filimon Ilea, cu care se imprieteneste la Blaj in 1866, mai tarziu profesor de drept civil la Universitatea din Bucuresti.

La data de 1 aprilie se infiinteaza la Bucuresti, Cercul Literar 'Orientul', editeaza revista 'Albina Pindului', orientata spre creatia populara si literatura franceza si germana. Face parte din colectivul insarcinat sa culeaga folclor din Moldova - manuscrisele cuprind un mare numar de texte din creatia populara.

In aprilie, Publica intr-o foaie volanta indoliata, oda funebra, 'La moartea principelui Stirbey', incetat din viata la Nisa, in 1/13 aprilie 1869. Foaia volanta mai cuprinde o poezie de Vasile Demetrescu (V. D. Paun) si una de Ion (Ionita) Bodescu, cu care se va intalni si mai tarziu la Botosani. Barbu Dimitrie Stirbey se face cunoscut prin masurile sale administrative. Eminescu se va referi la ele in articolele de la Timpul, un deceniu mai tarziu.

In 2 octombrie, se inscrie la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena, ca auditor extraordinar (deoarece nu avea bacalaureatul). Se inscrie in 20 octombrie in Societatea Literara Sociala 'Romania', infiintata in 1867, iar in 23 octombrie si in Societatea Literara Stiintifica a romanilor din Viena; initiaza demersuri pentru unificarea lor.

Il cunoaste pe Ioan Slavici (n. 1848), student la drept, care efectua stagiul militar; participa la sedintele celor doua societati si leaga o prietenie exemplara.

Frecventeaza in semestrul de iarna 1869/1870, cursurile de la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena. Asista la prelegerile tinute de Robert Zimmermann - istoria filozofiei, filozofia practica, conversatii filozofice Karl Zigmund Barasch-Rappaport, principii filozofice, exercitii filozofice si lecturi din Descartes, Spinoza si Leibniz, istorie si critica a notiunilor divine, Theodor Vogt, introducere in filozofie pe baza Metafizicii lui Aristotel. Are rezerve fata de profesorii vienezi, pentru atitudinea lor fata de filozofia kantiana.

Publica in ziarul Albina in doua numere din 7/19 si 9/21 articolul 'O scriere critica'. Ia apararea lui Aron Pumnul impotriva atacurilor lui Dimitrie Petrino din brosura, 'Putine cuvinte despre coruperea limbii romane in Bucovina' tiparita la Cernauti in 1869, aratand ca meritul profesorului cernautean sta in faptul ca da 'consistenta si constiinta nationala maselor' si face din ele 'o natiune'. Publica in revista Familia intre 18/30 ianuarie articolul 'Repertoriul nostru teatral', examinare critica a productiei romanesti teatrale si inaugureaza cu aceste articole intrarea sa in publicistica culturala.

Publica in Federatiunea din Pesta o suita de trei articole: 'Sa facem un congres', (5/17 aprilie), 'n unire e taria'(10/22 aprilie) si 'Echilibrul' (22 aprilie/4 mai, 29 aprilie/11 iunie), in care examineaza criza dualismului austro-ungar; ataca bazele sale constitutionale si il califica drept 'o fictiune diplomatica'. Justitia ungara ii intenteaza un proces de presa (nu cunoastem mersul si nici sfarsitul acestui proces). Inaugureaza cu articolele din Federatiunea semnate Varro, intrarea in publicistica politica.

O delegatie de studenti romani din Viena intre care se afla si Eminescu face o vizita lui Al.Ioan Cuza la spitalul din Dsbling. Il cunoaste la Viena pe Iacob Negruzzi, care evoca intalnirea in amintirile sale. Isi incepe colaborarea cu Iacob Negruzzi, redactorul foii iesene Convorbiri literare, printr-o bogata corespondenta - cu poezia 'Venere si Madona' (15 aprilie), careia ii urmeaza 'Epigonii' (15 august) si proza 'Fat-Frumos din lacrima'(1/15 noiembrie).

Publica in Convorbiri literare in 1 martie poezia 'Mortua est', cea de-a treia poezie dupa 'Venere si Madona' si 'Epigonii' si retine atentia lui Maiorescu care ii recunoaste talentul. La 8 aprilie are loc sedinta de unificare acelor doua societati studentesti din Viena, ocazie cu care ia nastere Societatea Academica Sociala Literara 'Romania juna' din Viena - sunt alesi Ioan Slavici ca presedinte si Eminescu bibliotecar. Societatea cunoscuta sub numele de 'Romania juna' se va impune ca una din cele mai importante societati studentesti. Se tine serbarea de la Putna din 14-16 august, organizata de studentii romani de la Universitatea din Viena. Ioan Slavici este presedinte al comitetului de organizare, iar Eminescu este secretar. Programata pentru august 1870 se amana din cauza izbucnirii razboiului franco-german. Poetul justifica aceasta hotarare intr-un articol, 'Notita asupra proiectatei intruniri la mormantul lui Stefan cel Mare la Putna', publicat in Convorbiri literare in 15 septembrie 1870. La serbarea care reuneste studentii din provinciile romanesti participa si personalitati ale vietii culturale romanesti, expresie a solidaritatii nationale.

Congresul studentesc propus de Eminescu isi tine lucrarile dupa festivitate in 16/28 august; se adopta ca program de actiune a tinerei generatii lupta pentru unitatea culturala, care sa conduca si la cea politica. Se inscrie in octombrie la Facultatea de Drept a Universitatii din Viena si isi intrerupe studiile in timpul pregatirii Serbarii de la Putna si a Congresului studentesc.

(Universitatea din Viena)

Frecventeaza cursurile Facultatii de Drept a Universitatii din Viena intre 1871-1872. Audiaza prelegerile marilor profesori ai acelor timpuri (Robert Zimmermann - istoria filozofiei, Theodor Vogh - pedagogie si logica, Rudolf Ihering - drept roman, Heinrich Siegel - dreptul german, Karl Ludwig Ritter von Arndts - drept roman, frecventeaza si cursurile lui Lorenz Jacob von Stein - filozofia dreptului si economie politica, Franz Xavier von Neumann-Spallart - statistica, Ernst Brcke - fiziologie si anatomie microscopica, Joseph Hyrtl - anatomie descriptiva si topografica; asista la consultatii si disectii si participa la experientele de fizica ale lui Nicolae Teclu de la Academia Comerciala din Viena).

Manuscrisele cuprind un mare numar de texte din epoca studiilor vieneze.

Reintors in tara participa pentru prima oara, in septembrie, la sedintele societatii literare 'Junimea' din Iasi, unde citeste nuvela 'Sarmanul Dionis' si poeziile 'Egipetul', 'Inger si demon' si 'Floare albastra'. Publica in Convorbiri literare in 1 octombrie 'Egipetul', fragment din 'Panorama desertaciunilor', poem de evocare a succesiunii civilizatiilor umane.

O cunoaste pe Veronica Micle, care va deveni ulterior marea sa iubire.

Publica in Convorbiri literare in 1 decembrie si 1 ianuarie 1873 nuvela 'Sarmanul Dionis'. Epocii studiilor vieneze apartin insemnarile filozofice si de drept, precum si marile poeme ramase in manuscris.

La indemnul lui Maiorescu se inscrie in 18 decembrie cu o adeverinta de absolvire a Liceului din Botosani, la Facultatea de Filozofie a Universitatii Friedrich-Wilhelm din Berlin; primeste peste cateva luni o bursa de la T. Maiorescu, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice pentru trecerea doctoratului.

Isi continua studiile universitare la Facultatea de filozofie a Universitatii din Berlin 1872/1874 (prelegerile lui Eugen Dhring - filozofie si economie politica, Eduard Zeller - istoria filozofiei, Hermann Bonitz - istoria filozofiei grecesti, C.N. Althaus - filozofia hegeliana, Karl Richard Lepsius - istoria Egiptului, Karl Wilhelm Nitsch - istoria romana, Heinrich Dernburg - dreptul roman, Iohann-Christian Poggendorff - geografia fizica, Hermann-Ludwig-Ferdinand von Helmholtz - fizica, Emil Du Bois-Reymond - stiinte naturale. Din cele patru cursuri pe care le tine Dhring, prezinta un interes aparte cele despre optimism si pesimism si economie nationala. Alaturi de cursurile obligatorii, se preocupa de 'psihologia popoarelor', disciplina intemeiata de H. Steinthal si M. Lazarus in 1860. Manuscrisele cuprind note de curs la Zeller, Droysen si Lepsius, un studiu, Economia nationala, un mare numar de extrase privind 'psihologia popoarelor'.

Coresponda in germana cu Titu Maiorescu privind trecerea doctoratului spre a ocupa catedra de filozofie la Universitatea din Iasi, pentru care nu se considera pregatit sa tina prelegeri universitare; putea face comentarii de texte din Schopenhauer si Kant, incepe traducerea tratatului lui Kant, 'Critica ratiunii pure'; si amana astfel sustinerea doctoratului la Berlin optand pentru Jena, pretext fata de Maiorescu pentru intreruperea studiilor universitare.

Calatoreste in luna august in Knigsberg, orasul lui Kant, la Cracovia si la Lemberg; face investigatii in arhive; traduce gramatica paleoslava, care ramane in manuscris.

Consiliul de Ministri il numeste, la propunerea lui Titu Maiorescu, bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi cu incepere din 10 septembrie, post in care va desfasura o sustinuta activitate pentru imbogatirea Bibliotecii Centrale cu publicatii din vechiul scris romanesc.

(Universitatea Humboldt din Berlin, infiintata in anul 1810)

Delegat in comisii formate din profesori universitari si din invatamantul mediu sa asiste examenele din institutiile de invatamant ietene.

Ii raspunde Veronicai Micle in noiembrie 1874 la invitatia pe care i-o face sa participe la seratele ei literare.

Inceteaza din viata la Berlin, in 29 noiembrie, Serban, fratele mai mare, medic cu renume care studiase medicina la Ereangen, Mnchen precum si la alte universitati germane. Este al treilea fiu al caminarului, dupa Ilie si Gheorghe, care sfarseste tragic in plina ascensiune intelectuala.

Colaboreaza la Convorbiri literare cu articole culturale si cu poezia 'Imparat si proletar', prima versiune a poemului 'Umbre pe panza vremii'.

Coresponda cu F.A. Brockhaus, privind colaborarea sa la enciclopedia germana, Conversation Lexikon, prilej cu care propune introducerea de noi articole, neacceptata de catre editor.

Este inlocuit la conducerea Bibliotecii Centrale din Iasi in 1 iulie si numit revizor scolar peste judetele Iasi si Vaslui.

Dimitrie Petrino, succesorul sau la conducerea Bibliotecii Centrale, solicita trimiterea sa in judecata pentru nereguli in gestiunea bibliotecii, dar acuzatiile se dovedesc neintemeiate si instanta dispune sistarea urmaririi.

Activitate de un dinamism iesit din comun: inspectii la scoli, asistenta la examene, numirea si revocarea personalului didactic, conferinte cu invatatorii, rapoarte catre prefecturi si Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice. In aceste imprejurari il cunoaste pe Ion Creanga (n. 1839), invatator la Scoala nr. 2 din Pacurari, inceputul legendarei lor prietenii. Trimite Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice in 19 iulie - Tabloul general de organizare a scolilor rurale din judetul Iasi - un adevarat model de lucrare statistica prin conceptie si sistematizarea 0datelor, iar in 5 septembrie - Tabloul general pentru organizarea scolilor rurale din judetul Vaslui. Il insoteste cu mai multe anexe, o mics monografie a situatiei scolilor rurale din judetul Vaslui; cele dous Tablouri sunt folosite de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice ca instrumente de lucru. Duce la Cernauti brosura Rapirea Bucovinei - dupa documente autentice intocmita de Ioan Slavici, cu o prefata de Mihail Kogalniceanu. Brosura cuprindea documente privind anexarea Tarii de Sus a Moldovei (numita mai tarziu Bucovina) la Imperiul Habsburgic in 1775.

Tine la 1 martie in cadrul Prelectiunilor populare, organizate de 'Junimea' ieseana conferinta "Influenta austriaca asupra romanilor din Principate", expunere teoretica in care sintetizeaza tezele conceptiei sale social-politice, pe care o reelaboreaza si o publica sub forma de studiu in Convorbiri literare la data de 1 august.

Continua activitatea ca revizor scolar si critica organele administrative pentru lipsa de interes fata de scolile din mediul rural. Trimite Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice in 4 mai o replica drastica privind modul in care nu-si facea datoria. Consiliul Permanent propune in 18 mai destituirea sa din postul de revizor scolar.

Este redactor la Curierul de Iasi cu incepere din 19 mai si isi schimba statutul in ziarist profesionist. Ocupatia convenea si personalitatii sale.

Foaie oficiala, Curierul de Iasi incepe sa apara din 31 martie 1868, cu o periodicitate neregulata; 'Partii neoficiale' i se rezerva o singura pagina.

Publica informatii despre razboiul din Balcani, cronici despre viata culturala ieseana, prezentari de carti si ziare - 'pagina neoficiala' ia aspect de publicatie enciclopedica.

La 13 august se stinge din viata la Ipotesti Raluca, mama sa, macinata de cancer. Este inmormantata langa biserica ctitorita impreuna cu sotul ei.

Publica, in foiletonul Curierului de Iasi, schita La aniversara (9 iulie) si nuvela Cezara (6, 11, 13, 15, 18 august) si in Convorbiri literare poeziile: Melancolie, Craiasa din povesti, Lacul si Dorinta (1 septembrie), Calin - file din poveste (1 noiembrie) si Strigoii(1 decembrie).

Prezinta la 5 ianuarie in Colectorul literar pentru ambele sexe, care apare la Piatra Neamt, unde subliniaza importanta publicatiilor provinciale in valorificarea creatiei populare.

Informeaza cititorii in 29 aprilie despre bombardarea Calafatului de catre artileria turceasca, act pe care il considera drept o agresiune si exprima convingerea ca armata romana va juca un rol important in razboiul din Balcani.

Informeaza cititorii in zilele de 11 si 13 mai despre declararea independentei de guvernul roman. Deschide cu articolul [ 'O recenziune'] publicat in Convorbiri literare la 1 august polemica cu G. Zotu in apararea 'Logicii lui Maiorescu' acuzat de plagiat, pe care o continua cu 'Observatii critice', articol publicat in Curierul de Iasi (12 august) si reprodus in Timpul in 6, 7, 8 septembrie. Polemica pregateste plecarea lui la Bucuresti.

Elogiaza in doua articole din 12 octombrie eroismul armatei romane in luptele de la Grivita si Plevna, pe frontul din Balcani aflandu-se si Matei, fratele sau, locotenent in armata romana.

Paraseste in 25-26 octombrie redactia Curierului de Iasi.

Se muta la Bucuresti unde incepe intre 27 octombrie - 4 noiembrie activitatea ca redactor la Timpul, cotidianul local, intemeiat in 15 martie 1876 - organ de presa al Partidului Conservator.

Publica in cotidianul Timpul in 11, 13, 14, 18, 21 si 23 decembrie 'Icoane vechi si icoane noua', studiu privind tezele sale social-politice; model de tratare a problemelor politice prin discursul critic si limbajul elevat, rar intalnit in presa vremii.

Publica in Timpul in 3, 4, 7, 8, 10 si 14 martie 'Basarabia, studiu istoric' privind aceasta provincie romaneasca - campania de presa contra politicii anexioniste a imperiului tarist.

Inceteaza din viata D. Petrino in 4 mai, caruia ii recunoaste talentul, dar fiind victima a 'coteriei politice'.

Este scos din redactia Timpului pentru orientarea politica ce o da ziarului.

Trimis la Floresti, in Oltenia, la mosia lui N. Mandrea, unde ramane din mai si pana in iulie, traduce primul volum al tratatului lui Eudoxiu Hurmuzachi Fragmente zur Geschichte der Rumnen. Se tipareste cu titlul Fragmente din istoria romanilor in 1879.

A. Cantacuzino, redactorul sef al ziarului Timpului ii cere lui Maiorescu intr-o scrisoare din 19 octombrie sa intervina pe langa Eminescu, care transforma ziarul in tribuna a propriilor opinii.

Participa la Iasi la a XV-a aniversare a 'Junimii' iesene in 12 noiembrie, unde I.L. Caragiale citeste 'O noapte furtunoasa', iar Ioan Slavici nuvela 'Gura satului'.

Publica in Convorbiri literare poeziile 'Povestea teiului', 'Singuratate', 'Departe sunt de tine'(1 martie) si evocarea 'Pastele' (16 aprilie), cu referiri la Goethe, Mozart, Rafael, Newton.

Deschide in 18 aprilie campania de presa in afacerea Warszawsky si denunta intr-o suita de articole abuzurile in rechizitiile facute in timpul Razboiului de Independenta sub patronajul guvernului liberal ceea ce a dus la ruinarea taranimii.

Publica studiul 'Cestiunea evreiasca' in 24 mai si 12, 13 si 21 iunie; cercetare economica sustinuta cu date statistice.

Titu Maiorescu adreseaza ziarului Timpului o scrisoare cu data de 14 iulie 1879 cerandu-i sa faca cunoscut ca nu colaboreaza la acest cotidian si nu-si asuma raspunderea pentru articolele publicate in coloanele sale.

Publica in Convorbiri literare poeziile 'De cate ori iubito', 'Rugaciunea unui dac', 'Atat de frageda' (1 septembrie), 'Afara-i toamna', 'Sunt ani la mijloc', 'Cand insasi glasul', 'Freamat de codru', 'Revedere', 'Foaie vesteda', 'Despartire' ( 1 octombrie). Vine la Bucuresti Veronica Micle si este prezentata de Eminescu drept 'logodnica sa'.

Sedinta de constituire a Clubului politic in 3 februarie, sub presedintia lui Emanoil (Manolache), Costache Epureanu si Theodor Rosetti - intocmesc si dau publicitatii Programul Partidului Conservator. Nu participa la constituire Titu Maiorescu, P.P. Carp si G.Gr. Cantacuzino, pe motiv ca Programul cuprindea numai generalitati, la care puteau subscrie si adversarii politici.

Clubul politic preia si ziarul Timpul si il numeste pe Eminescu redactor-sef, fiindu-i recunoscuta marea capacitate polemica in publicistica cotidiana.

Publica Studii asupra situatiei in 17, 19, 22 si 24 februarie prin care isi inaugureaza activitatea la ziarul Timpul ca redactor-sef. Dezvolta tezele din Programul Partidului Conservator in sensul conceptiei sale social-politice.

(Titu Maiorescu)

Deschide campania de presa in 5 august in chestiunea dunareana - cea mai lunga campanie de presa din activitatea sa publicistica dusa pentru apararea suveranitatii nationale.

Titu Maiorescu publica la sfarsitul lui decembrie in revista Deutsche Revue un nou program al Partidului Conservator, 'Zur politichen Lage Rumniens', pe care Eminescu il traduce si il publica in cotidianul Timpul la 31 decembrie cu titlul 'Despre situatia politica a Romaniei'.

Tot anul este ocupat cu publicistica cotidiana si publica o singura poezie - la 1 aprilie 'O, mama' in Convorbiri literare.

La 4 ianuarie publica articolul 'Patologia societatii noastre' in care examineaza, ca un clinician, starea societatii romanesti. Comenteaza in doua articole din 8 si 12 februarie proiectul lui Vasile Conta privind reforma invatamantului si respinge propunerea de scoatere a studiului limbilor clasice din programele scolare.

Publica in Creditul mobiliar in 16 17, 18, 19, 23 iulie si 3 4 august, studiul fundamental cu o excelenta documentare, prin care demonstreaza ca institutia se infiinta pentru operatii de specula.

Conducerea Partidului Conservator discuta in 22 noiembrie despre apropierea unor membri marcanti ai sai de Partidul Liberal care primesc si functii in guvernarea liberala. Intra in conflict direct cu conducerea Partidului Conservator; ii numeste pe cei care isi abandoneaza principiile 'saltimbanci politici!'.

Publica in Convorbiri literare poeziile 'Scrisoarea I' (1 februarie), 'Scrisoarea II'(1 aprilie), 'Scrisoarea III' (1 mai), 'Scrisoarea IV' (1 septembrie). 'Scrisoarea V' se publica postum in 1890.

'Scrisoarea III' o reproduce in cotidianul Timpul la 10 mai, contemporanii vad in ea un pamflet antiliberal.

Apare la Leipzig antologia intocmita de Mie Kremnitz, Rumnische Dichtungen, cu poezii traduse de Carmen Sylva - sunt incluse si 21 poezii de Eminescu.

Este inlocuit la conducerea ziarului Timpului si vine ca redactor-sef Grigore G. Paucescu cu incepere din 1 ianuarie; ramane redactor pentru partea politica, cu obligatia sa dea trei articole pe saptamana.
Se inscrie in 'Societatea Carpatii' infiintata in 24 ianuarie, cu scopul de a sprijini lupta nationala a romanilor de sub stapaniri straine.
Publica in 28 martie darea de seama asupra volumului lui Ioan Slavici, 'Novele din popor', care marca un moment important in dezvoltarea prozei romanesti.
Participa in 4 aprilie la sedinta 'Junimii' bucurestene; citeste 'Luceafarul'.
Evoca intr-un necrolog publicat in 25 aprilie personalitatea lui Vasile Conta, intelectual de inalta tinuta, prieten al lui Mihai Eminescu si al lui Ion Creanga.
Studentii din societatea 'Romania juna' din Viena tin in 5 iunie o sedinta festiva in onoarea 'Junimii' iesene si a Convorbirilor literare; elogierea operei lui Eminescu, cu ecou si in presa transilvaneana.

Scrisoare trimisa Veronicai Micle din Constanta in 16 iunie; vede pentru prima data Marea Neagra, 'nemarginire pururea miscata'.
Sedinta a 'Junimii' bucurestene tinuta in 28 octombrie; lecturi din lucrarile pregatite pentru 'Almanahul Romaniei June' din Viena; se citeste si 'Luceafarul'; Maiorescu il citeste si la Buftea in familia Stirbey in 31 octombrie.
Paraseste sedinta 'Junimii' bucurestene din 17 noiembrie, in semn de protest pentru prezenta lui Al. Candiano-Popescu, participant la detronarea lui Al. I. Cuza; asupra acestei chestiuni insista in repetate randuri in publicistica sa.

Constituirea Societatii Presei Romane la 13 februarie, cu B.P. Hasdeu presedinte, D.A. Laurian si G. Steriade vicepresedinti, M. Minovici casier, Eminescu, I.G. Bibicescu si G. Missail membri, se opune alegerii lui C.A. Rosetti ca presedinte.

Sedinta a 'Junimii' bucurestene tinuta in 30 martiela care asista si Iosif Vulcan caruia ii inmaneaza poeziile: 'S-a dus amorul', 'Cand amintirile', 'De acum', 'Ce e amorul?', 'Pe langa plopii fara sot', 'Si daca', 'Din noaptea', acestea sunt publicate succesiv in Familia, ultima in anul 1884. De acum se tipareste un volum cu titlul 'Adio'.

Apare la Viena in aprilie 'Almanahul Societatii Academice Social-Literare Romania Juna', in care se publica 'Luceafarul", elaborat pe intinderea a mai bine de un deceniu. Poezia este reprodusa in Convorbiri literare in luna august.

Pleaca la Iasi ca delegat al ziarului Timpul, in 3 iunie sa asiste la festivitatea dezvelirii statuii lui Stefan cel Mare, unde duce poezia 'Doina' pe care insa nu o citeste in fata publicului.

Publica in 15 iunie articolul 'Mai lesne se torc' in care critica politica guvernelor ungare de maghiarizare a toponomiei si onomasticii romanesti.

Este declarat in 28 iunie alienat mintal si internat la 'Institutul Caritatea' al doctorului Alexandru Sutu pentru 'ingrijiri speciale'.

Apare in Convorbiri literare in 1 iulie 'Doina', invocatie a lui Stefan cel Mare, geniul tutelar al poporului roman.

Conducerea Timpului o ia Mihail Paleologu, care publica in 3 iulie o notita la cronica, prin care informeaza cititorii ca fostul redactor fusese atins subit de-o 'grava boala'. Odata cu plecarea lui Mihai Eminescu din redactie inceta si epoca de glorie a cotidianului bucurestean.

Pleaca la Viena la sfarsitul lui octombrie insotit de Alexandru Chibici Reuneanu, un vechi prieten al sau, unde este internat in Institutul de la Ober Dbling, astazi cartier al Vienei. Cheltuielile sunt acoperite prin contributiile membrilor 'Junimii' bucurestene.

Editura Socec tipareste la sfarsitul lui decembrie volumul M. Eminescu, Poezii cu un portret al poetului, o prefata de Titu Maiorescu si intr-o frumoasa tinuta grafica sunt reunite poeziile publicate intre 1870 si 1883.

Volumul marcheaza consacrarea sa definitiva ca mare poet si va cunoaste multe reeditari, stand si la baza traducerilor in limbi straine.

Titu Maiorescu il viziteaza la Ober Dbling in 1 ianuarie insotit de Constantin Popasu, varul sau, acesta ii poarta de grija poetului in timpul internarii sale in spital.

Inceteaza din viata la 9 ianuarie Gheorghe Eminovici, tatal poetului, care este inmormantat la Ipotesti, alaturi de sotia sa Raluca si de fiul sau Gheorghe.

Scrisoarea catre Alexandru Chibici Revneanu din 22/24 ianuarie, reprezinta un document biografic fundamental privind stapanirea deplina a facultatilor intelectuale.

Apare in Convorbiri literare, la 1 februarie, poezia 'Diana' elaborata intre 1874-1882.

Paraseste Institutul de la Ober Dbling in perioada 14/26 februarie si intreprinde o calatorie in Italia insotit de Al. Chibici Revneanu.

Este numit prin decret la 24 septembrie subbibliotecar la Biblioteca Centrala din Iasi. Din luna octombrie preda lectii de geografie si statistica la Scoala Comerciala din Iasi.

Intocmeste lunar in februarie - iulie statele de plata pentru personalul bibliotecii si rapoartele catre Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice, trimite adrese pentru restituirea cartilor imprumutate si face propuneri pentru achizitionarea de noi publicatii.

Apare in Convorbiri literare la 1 iulie 'Sara pe deal'; poezie elaborata intre anii 1871 - 1872.

In perioada august - septembrie se afla la bai la Odessa, de unde coresponda cu Vasile Burla si P. Novleanu cu informatii bogate privind timpul petrecut aici.

Apare in Albumul literar in 15 martie scos de 'Societatea Studentilor Universitari Unirea' din Iasi, poezia 'Nu ma intelegi', elaborata intre anii 1876 si 1880.

Intocmeste in octombrie ultimul stat de plata pentru personalul bibliotecii si traduce, ca bibliotecar, tratatul lui Franz Bopp, Kritische Grammatik der Sanskritic Sprache, demonstratie de amploare a capacitatii sale intelectuale, manuscrisul in 3 caiete se pastreaza la 'Biblioteca Centrala Universitara M. Eminescu' din Iasi.

Este internat in 9 noiembrie la ospiciul de la Manastirea Neamt.

In luna decembrie apare in Convorbiri literare poezia 'La steaua', lucrare elaborata intre anii 1878-1883.

Trimite de la Manastirea Neamt in ianuarie poezia 'De ce nu-mi vii?'; scrisa inaintea sederii de aici si care se publica in Convorbiri literare la data de 1 februarie. Protesteaza in 26 ianuarie impotriva initiativei lui Al. Vlahuta privind lansarea de subscriptii in folosul sau. Paraseste ospiciul de la Manastirea Neamt in 8 aprilie si se stabileste la Botosani, unde este ingrijit de sora sa Henrieta cu un rar devotament si de catre doctorul Francisc Iszok. Il reintalneste pe Ioan (Ionita) Scipione Badescu stabilit la Botosani unde redacta Curierul roman.

(Ultima fotografie a poetului, Botosani 1887)

In iulie - august se afla la baile de la Hall din Austria, cu evidente ameliorari ale sanatatii.

Veronica Micle ii daruieste volumul ei de poezii, cu dedicatia 'Scumpului meu Mihai Eminescu, ca o marturie de nestearsa dragoste.'

Iacob Negruzzi propune in Adunarea Deputatilor sa i se acorde lui Eminescu o pensie viagera pentru merite deosebite in literatura romana.

Pleaca la Bucuresti in 12 aprilie, insotit de Veronica Micle.

Traduce in august - septembrie piesa lui Emilie Augier 'Le jouer de fuite', pe care contemporanii o credeau scriere originala.

Isi reia activitatea publicistica la 13 noiembrie, cu articolul 'Iconarii d-lui Beldiman', publicat in Romania libera, organul de presa al gruparii junimiste din Partidul Conservator.

Publica un nou articol la 20 noiembrie Iar iconarii in care se ocupa tot de propaganda religioasa, prin icoane.

Fondatorii ziarului Fantana Blanduziei il cheama in 4 decembrie sa deschida publicatia lor, publica articolul Fantana Blanduziei, ca editorial programatic odata cu aprecieri asupra filozofiei germane si vietii politice europene.

La 11 decembrie apare editorialul Fond si forma, pledoarie pentru reforme cuprinzatoare in sprijinul populatiei productive, scris sub impresia rascoalei taranesti din martie-iunie 1888, iar in 25 decembrie, articolul 1888, privire retrospectiva asupra vietii politice din Europa.

Publica in Fantana Blanduziei la 1 ianuarie articolul 'Ziua de maìne', profesiune de credinta in mentinerea pacii in Europa, prin care isi incheie activitatea ziaristica inceputa in 1870.

Este internat la 2 februarie in Spitalul Marcuta, de unde este transferat la 'Institutul Caritatea'.

La 8 aprilie incep formalitatile pentru acordarea pensiei viagere, dar este prea tarziu pentru aceasta.

Inceteaza din viata la 'Institutul Caritatea' la data de 15 iunie si este inmormantat in Cimitirul Bellu la 17 iunie.

Inceteaza din viata Veronica Micle la 3 august 1889 si Ion Creanga la 31 decembrie 1889.

'Ape vor seca in albie scrie G. Calinescu in biografia lui Eminescu si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate si cate-o stea va vesteji pe cer in departari, pana ce acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale.'