NICHITA STANESCU LEOAICA TANARA, IUBIREA

NICHITA STANESCU LEOAICA TANARA, IUBIREA

Context literar. Leoaica tanara, iubirea face parte din volumul O viziune a sentimentelor, in care tema centrala este iubirea. Acest moment, al creatiei lui Nichita Stanescu permite si stabilirea unor filiatii cu lirica lui Eminescu si Blaga.

Specificul speciei. in aceste poeme, dragostea este traita cu uimire, "ca o surpriza'. Ea este insa si ocazia favorabila descoperirii propriei interioritati.

Titlul indica posibilitatea unui transfer intre atributele leoaicei (agresivitate, frumusete) si iubire. Metafora sugereaza metamorfoza fiintei determinata de sentimentul erotic si manifestata la modul impetuos, agresiv. Adjectivul tanara exprima, in plus, caracterul ingenuu si inefabil al iubirii.

Teme - motive. Iubirea se defineste in poezie prin ferocitate (,,coltii albi mi i-a infipt in fata'), spontaneitate {"'mi-a sarit in fata') si viclenie (,,ma pandise-n incordare mai demult'). Revelatia erotica - tema fundamentala a textului - este deosebit de intensa. Ea provoaca transformarea radicala a celui initiat. Aceasta transformare se manifesta mai intai la nivelul simturilor ("Si privirea-n sus tasni/ Si auzul o-ntalni') si apoi la nivelul intregului organism ("mi-am dus mana la spranceana/ mana nu le mai stie').

llipersenzorialitatea modifica si perceptia asupra spatiului cosmic. Aparitia iubirii coincide cu nasterea universului. Motivul genezei rezulta din imaginea "naturii-cerc' si a apelor primordiale (,,ca o strangere de ape ').

Pe o treapta superioara a interpretarii, o alta echivalenta posibila este si aceea dintre leoaica si poezie. Poetul descrie sentimentul erotic, "urma' leoaicei nefiind altceva decat poezia.

Structura - compozitie. Poezia este alcatuita din trei secvente aflate intr-o organizare muzicala. Distributia acelorasi termeni in rima (in fata, de fata), refrenul ("inc-o vreme/ si-nca-o vreme'), repetitia primului vers in titlu, dar si a motivului leoaicei in finalul textului, determina caracterul circular al acestuia.

Analiza stilistica

Prezenta marcilor eului poetic la nivel pronominal ("ma pandise', ,.m-a muscat', "mi-am dus', "in turul meu') scoate in evidenta pozitia sa centrala in univers. Trecerea de la verbele situate pe axa trecutului (a sarit, se facu, tasni) la verbele situate la prezent (aluneca, trece) subliniaza ideea metamorfozei celui indragostit, a schimbarii definitive. Epitetele "de-a dura', "leoaica aramie', "colti albi', metafora "natura'se facu un cerc' intretin larga polisemie si simbolistica a textului. Imaginile sunt plastice ("pe un desert in stralucire/ o leoaica aramie'), transparente si dinamice.

Receptare critica

"O viziune a sentimentelor accentueaza tocmai asupra ipostazierii eului in pozitie centrala, subiectul afirmandu-se ca focar de energie afectiva si, ca atare, agent decisiv in procesul genetic al viziunii'.

(Ion Pop, Nichita Stanescu) (E.C.)