NUNTA IN CER

NUNTA IN CER

Context literar. Nunta in cer este un roman subiectiv: faptele sunt prezentate discontinuu. Romanul subiectiv anuleaza omniscienta naratorului prin introducerea personajului reflector, naratiunea este la persoana I, iar in ceea ce priveste personajele, in locul tipurilor apar individualitati.

Specificul speciei. Romanul a aparut in 1938 si poate fi inclus, cronologic, in prima etapa literara din creatia lui Mircea Eliade. Fara a fi, in esenta, fantastic, desi nu exclude misterul, romanul dezvolta, .

intr-o forma personala, mitul Androginului sau al Hermafroditului. Mitul, cu mare circulatie in Grecia antica, sugereaza ideea unitatii initiale a fapturii omenesti.

Roman mitic si filosofic, Nunta in cer este, ca si Maitreyi, cartea dragostei eterne a cuplului predestinat sa se regaseasca. Actiunea este plasata, in principal, in Bucuresti, misterios centru initiatic. '

Titlul arata ca nunta cuplului perfect e vesnica doar in cer. in planul idealitatii.

Tema este dragostea ca implinire suprema a fiintei umane.

Rezumat

in prima parte, Andrei Mavrodin, un cunoscut romancier bucurestean, ii relateaza prietenului sau, Barbu Hasnas, povestea sa de dragoste cu Ileana. El o cunoaste pe fata la o petrecere, si ea il fascineaza de la inceput. Urmeaza o calatorie la Predeal si petrecerea vacantei intr-un sat de munte, cu ocazia sarbatorilor de Paste. Starea de tristete prin care trece Ileana, frica ei de moarte il contrariaza pe Mavrodin. Dupa o calatorie in Italia, cei doi petrec Craciunul la Bucuresti. Surprinzator insa, in ultimul moment, Ileana il paraseste pe Mavrodin, motivandu-si gestul printr-un bilet in care-i scria ca ea nu poate suporta dragostea "neroditoare'. Scriitorul incearca sa o recastige pe femeia iubita scriind Nunta in cer.

in partea a doua a romanului, Hasnas povesteste experienta sa erotica cu Lena. Acesta o cunoscuse tot la o petrecere, in Bucuresti. Pleaca intr-o calatorie spre Franta, Lena il urmeaza. La Venetia ea ii marturiseste dragostea si, ajunsi la Paris, ei se casatoresc. Casnicia, insa, o schimba pe Lena. in intimitate ea devine absenta si deprimata. Dorinta lui de a avea impreuna un copil o surprinde. Urmeaza o cearta si cei doi se despart.

Cele doua confesiuni sunt spuse noaptea, inaintea unei partide de vanatoare. Mavrodin si Hasnas, aflati in muntii Harghitei, isi deapana amintiri din tinerete. Dupa disparitia Lenei, Hasnas se casatorise si acum avea doi baieti care isi petreceau vacanta cu mama lor in Elvetia, intrebarea finala a lui Mavrodin: "Crezi ca Ileana mai traieste?' si raspunsul negativ a lui Hasnas, indica apropierea lor prin aceeasi experienta esentiala.

Structura - compozitie. Romanul are doua parti simetrice, care surprind doua confesiuni. Cele doua experiente erotice sunt, de fapt, una singura, prin sugestia finala a romanului ca cele doua eroine reprezinta, intr-un fel, aceeasi femeie sau doua ipostaze ale feminitatii. Cartea are saisprezece capitole, fiecare povestire avand cate opt si subiectul fiecareia cuprinzand aceleasi momente : intalnirea (la o petrecere), calatoria (in strainatate), casatoria, discutia (revelatoare), despartirea.

Caracterizarea personajelor. Tipuri si relatiile dintre ele

Mavrodin si Ileana alcatuiesc o pereche la fel ca Tristan si Isolda sau ca Paul si Virginie. Ca si la Camil Petrescu, dragostea este, la Eliade, abandonare de sine, contopire cu celalalt. Descoperind-o pe Ileana, Mavrodin cunoaste dragostea totala, o experienta unica si profunda. Prin iubire. Mavrodin isi regaseste sufletul-pereche, cel care i-a fost predestinat si cu care reface unitatea fapturii omenesti originare, mitice. Prin contopirea celor doua suflete, care se cauta si se gasesc, se creeaza in timp armonia cosmica. Dar, Erosul este aproape de moarte, de Thanatos. Femeia Ileana se jertfeste constient, ca si Ana lui Manole, acceptand superioritatea creatorului, a artistului. Cu mare generozitate, Ileana dispare, pentru ca Mavrodin sa se dedice creatiei. Pentru Mavrodin, scrisul devine acum un gest de recuperare a trecutului, de eliberare.

in conceptia scriitorului, Mavrodin este omul superior, sortit unui destin deosebit, cel care prin iubire are revelatia unei alte lumi. Ileana, devenita Lena Hasnas, este prototipul feminin, totdeauna tainic si niciodata intuit deplin.

Particularitati stilistice. Roman eseistic, dezbatand o problematica de tip existentialist, Nunta in cer este exemplul unei proze modeme, in care reflectiile, observatiile, analiza - desi subiectiva - se imbina intr-o compozitie echilibrata: "Ar fi inspaimantator sa crezi ca din tot acest cosmos atat de armonis, desavarsit si egal cu sine, numai viata omului se petrece la intamplare, mimai destinul lui n-are nici un sens '

Receptare critica

"In Nunta in cer, eroina intalneste egolatria masculina in doua versiuni succesive, ce s-ar spune ca stau in opozitie, pentru ca fiecare dintre cei doi barbati pe care ii iubise dorise sa obtina de la ea exact ceea ce respinsese celalalt.'

(Gabriel Dimisianu, Postfata la Mircea Eliade, Nunta in cer. Maitreyi)

Fragment semnificativ comentat

"Dar se intampla in viata oricarui barbat un miracol de cateva clipe: intalnirea unei priviri, o sarutare, o atingere care nu se aseamana cu nimic din tot ceea ce a fost pana atunci. Parca ar incepe un fir nou, o desteptare in alta parte: patrundere misterioasa, si totusi fireasca, intr-un vazduh necunoscut. Nu prea stiu cum sa precizez toate acestea, cred insa ca orice barbat simte, in acea clipa, ca se petrece ceva nou cu el, ceva misterios si straniu; nu e numaidecat dragoste, nici emotie, nici trepidatie carnala '

Fragmentul evidentiaza prin vorbele lui Mavrodin rolul intamplarii in miracolul iubirii. Un gest simplu inseamna descoperirea celuilalt, revelatia patrunderii in alt univers, "necunoscut'. Sentimentul este

coplesitor, inefabil si omul care l-a trait nu-l poate descrie in cuvinte. "Miracol', ,,o desteptare in alta parte', "patrundere misterioasa', "vazduh necunoscut' configureaza destinul omului care descopera, prin iubire, altceva, "un dincolo''. (G.A.)