VISCOLUL

VISCOLUL

Titlul. Titlul, reprezentat de un substantiv este, ca in majoritatea poeziilor acestui scriitor, simplu, concret, lipsit de ambiguitate si exprimand in mod direct subiectul textului.

Teme - motive. Ca si in celelalte pasteluri, tema poeziei este indicata de titlu. Desi are un temperament meridional, Alecsandri descrie, in numeroase poeme, tablouri de iarna. in Viscolul autorul infatiseaza victoria omului asupra acestei stihii.

Structura - compozitie. Desi este alcatuit din patru catrene si este scris in versuri trohaice de 16-l7 silabe, cu rima alaturata, acest pastel se deosebeste totusi de restul compozitiilor atat prin caracterul predominant dinamic al descrierii, cat si prin lipsa feericului si a stralucirii sub semnul carora se gaseste de obicei natura la Alecsandri.

Imaginea crivatului ce pustieste intreaga natura este prezenta chiar din prima strofa. Sugestia fortei viscolului se realizeaza cu ajutorul prezentarii agitatiei de care sunt cuprinse animalele si pasarile: ,, Viscolul framanta lumea Lupii suri ies dupa prada,/ Alergand, urland in urma-i prin potopul de zapada./ Turmele tremura; corbii sbor vartej'. In strofa a treia, spaima acestora creste, se amplifica aproape neverosimil, intr-o dezlantuire apocaliptica: ,,Sbieret, raget, tipat, vaet, mii de glasuri spaimantate/ Se ridica de prin codri, de pe dealuri, de prin sate. ' Punctul culminant al terorii resimtite de cel care inregistreaza manifestarea acestei urgii este marcat prin exclamatia: ,, Vai de cal si calator '. Ultima strofa aduce insa o schimbare a tonului prin introducerea notei de optimism specifica la acest poet: ,,Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire/ Sta, aude-n camp latrare si zareste cu uimire/ O casuta dragalasa cu ferestrele lucind,/ Unde dulcea ospetie il intampina zambind'.

Analiza stilistica

Din punct de vedere fonetic, se constata rolul pe care il indeplineste aliteratia in sugerarea puterii crivatului: "vajaie prin vijelie'.

Acelasi efect il au la nivel semantic acumularile de termeni cu acelasi sens (,,sbieret', raget', ,,tipat', "vaet') cat si, in plan morfologic, verbele la gerunziu: "spulberand', "alergand', ..urland'. Propozitiile scurte: {"turmele tremura',; "noapta cade', "lupii urla') si exclamative ("Vai de cal si calator!') accentueaza

teama in fata acestui fenomen boreal.

La nivel stilistic, principalele surse de expresivitate ale textului sunt enumeratia (,,Se ridica de prin codrii, de pe dealuri, de prin sate'; ,,Sbieret, raget, tipat, vaet, mii de glasuri spaimantate') si epitetul (,, valuri albe'," lung troian', ,,nisipurile dese',,,lupii suri', ,,glasuri spaimantate', ,, nechezat rasunator', ,,casuta dragalasa')

Receptare critica

,,Fondul poeziei lui Alecsandri este mai curand moral decat sentimental: tema este o idee. Aceasta idee apare prin intermediul unor imagini de viata, al unor tablouri, cu puternic aspect alegoric. Iarna, Gerul, Crivatul, Seceratorii sunt figuri ale unui sistem alegorizant si numai in subsidiar realitati sensibile.'

(Nicolae Manolescu, Despre poezie) (E.C.)