Nuvela istorica de factura romantica -"Alexandru Lapusneanu"-de Costache Negruzzi

NUVELA

Provine din limba franceza-nouvell sau din limba italiana-novella=noutate

Ca specie literara a aparut intre sec 14-15 si se caracterizeaza printr-un singur fir epic,o intriga riguros construita.,un conflict unic concentrate,personaje putine caracterizate succint in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii.In functie de raportarea la curentele literare se clasifica in:renascentista,romantica,realista,naturalista si postmoderna.

Dupa criteriile combinate ale subiectului cu modalitatile lui de tratare,nuvela poate fi:istorica,psihologica,fantastica, filozofica,anecdotica.In literature romana nuvela istorica a fost reprezentata de M.Kogalniceanu,C.Negruzzi,Ghe.Asachi.

Nuvela realista:N.Filimon-"Nenorocirile unui slunicar/Gentilomii de mahalale".

Nuvela fantastica&filozofica:M.Eminescu-"Sarmanul Dionis","Cezara".

Nuvela psihologica:I.L.Caragiale-"In vreme de razboi"; I.Slavici-"Moara cu noroc".

Nuvela istorica de factura romantica

-"Alexandru Lapusneanu"-

de Costache Negruzzi

Conformandu-se cerintelor estetice ale epocii de la 1848 si imbinand elementele clasice cu cele moderne,C.N. publica la 30ian.1840 in rev.Dacia lit. Alexandru Lapusneanu.

Sursa de inspiratie:letopisetul T.Moldove de Grigore Ureche.Din aceasta cronica,C.N. preia evenimentele maj ale domniei lui Alex.Lap.condensand intamplarile sangeroase petrecute in cei 5 ani de domnie 1564-1569.Autorul modifica anumite date istorice,in scopuri artistice,facandu-l contemporan pe Motoc cu Lapus.

Tema nuv:surprinde tendinta autocrata a domnitorului de ingradire a puterii marilor feudali.D.p.d.v.structural nuv.e alc.din 4 capitole,fiecare avand cate un moto semnificativ.

Primul capitol:"Daca voi nu am vreti eu va vreu".Expriam vointa de neclintit al lui Lapus. De a recastiga tronul Moldovei.Se intoarce ptr a 2oara in Moldova insotit de o oaste platita ptr a-l inlatura pe St.Tomsa.Este intampinat de o delegatie formata din boieri,Spancioc,Stroici,Vevereita si Motoc care ii spun ca tara nu-l vrea,cunsocand faptele sale din prima domnie.Lapusneanu rosteste cuvintele memorabile adaugand"Mai curand isi va intoarce Dunarea cursul indarapt decat eu sa ma-ntorc din drumul meu".Motoc isi ofera serviciile domnitorului desi il tradase lui Tomsa,iar acum il tradeaza pe domnitorul Tomsa.Lapusneanu ii promite ca nu-si va pata sabia cu sangele lui.

Al 2 capitol:"Ai sa dai sama,Doamna!"contine avertismentu premonitoriu adresat de vaduvele celor ucisi Ruxandei,sotia voievodului sangeros.Instalat pe tronul Moldovei,Lapusneanu ucide fara mila pe boierii care l-au tradat in prima domnie.In timp ce se intorcea de la biserica,D-na Ruxanda e oprita de vaduva unui boier care o ameninta ca va atrage mania lui D-zeu asupra casei sale,daca nu va icnerca sa-si determine sotul sa puna capat omorurilor.Desi se teme de sotul ei Ruxanda intervine pe langa domnitor,povestindu-I cosmarurile pe care le-a visat,vazand atatea trupuri decapitate.Lapusneanu ii promite ca-I va gas ileac contra fricii.

Al 3 capitol:"Capul lui Motoc vrem"-exprima dorinta de razbuanre a poporului impotriva sfetniclui pe care-l acuza de faptele stapanului sau.Actiunea se petrece intr-o zi de duminica in care Lapusneanu imbracat cu "toata poama domneasca"     se duce la biserica trp a se duce impaca cu boierii.Lapusneanu saruta icoanele,citeaza din biblie,saruta moastele si cere iertare boierilor invitandu-I la palat la un ospat.Boierii se cred in cuvantul domnitorului in afara a 2 boieri mai tineri Spancioc&Stroici care aleg calea exilului.La palat,boierii sunt ucisi de arnautii lui Lapusneanu,iar din capetele lor domnitorul porunceste sa se faca o piramida care o ofera leac contra fricii D-nei Ruxanda.Zgomotele care razbat din palat atrag la portile palatului o multime de curiosi care protesteaza fara a sti de ce.Intrebati de motivul zarvei,multimea il fac raspunzator pe Motoc de saracia&darile pe care trebuie sa le dea domnitorului,cerandu-i capul lui Motoc.Motoc se lamenteaza dar Lapusneanu scapa de cel caruia ii promise ca nu va muri de sabia lui.Dupa ce multimea il linseaza pe MOtoc,se retrage fiecare la casa lui.

Al 4 capitol:"De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu"-exprima amenintarea pers.prinip.aflat pe patul mortii la adresa celor care indrrznira sa-l calugareasca scotandu-l din viata civila.Actiunea se petrece la cetatea Hotin unde Lapusneanu s-a retras ptr a supraveghea reintoarcerea boierilor fugari.Imbolnavindu-se de frig,in delirul bolii cere sa fie calugarit.Dupa ce isi revine,vazandu-se ras in cap&imbracat in haine monarhale incepe sa-I ameninte pe cei din jur care urzupasera tronul.Temandu-se ptr viata feciorului ei D-na Ruxanda primind incuviintarea mitropolitului Moldovei la indemnul boierilor fugari,care afland de boala domnitorului,s-au intors ptr a-I razbuna pe cei ucisi,D-na Ruxanda isi otraveste sotul.Lapusneanu isi da seama si refuza sa bea otrava,dar sub amenintarea sabiei celor 2 boieri isi gaseste sfarsitul in chinuri.

Nuvela Lapusneanu a fost numita de G.Calinescu o capodopera datorita dialogului care joaca rolul essential in desfasurarea faptelor s datorita celor 4 capitole care au structura unor acte/tablouri scenice.

CARACTERIZAREA PERSONAJELOR DIN NUVELA

-ALEXANDRU LAPUSNEANU-

Alexandru Lapusneanu:e pers princip al nuvelei,un pers exceptional ce act.in imprejurari deosebite.Este tipul domnitorului crud,tiran,sangeros,cu vointa puternica,ambitie si fermitate in org.razbunarii impotriva boierilor tradatori.Se dovedeste a fi un bun cunoscator al psihologiei umane.Un ex.il constituie atit.fata de Motoc pe care-l cruta ptr a se folosi de pervidia lui in aplicarea planului sau de razbunare.Stie sa profite de multimea adunata la palat reusind astfel sa skpe de un dusman arg:"Prosti dar multi.sa omor o multime de oameni ptr un om,n-ar fi pakt?".Detine arta disimularii-scena din bis.e semnificativa,se imbraca "cu marea pompa domneask" se inchina pe la icoane,saruta moastele Sf. Citeaza din biblie,in timp ce preg.c.m.sadic omor.Este intelligent&prefacut,reusind sa-i pacaleasca pe boieri,ascunzandu-si planurile de razbunare.

Cruzimea e trasatura sa dominanta.Nu o iubeste pe D-na Ruxanda,s-a ksatorit cu ea din dorinta de a atrage atentia maselor,ptr k era nepoata lui St.cel Mare.

D-na Ruxanda:este sotia lui Lapus.este un pers sec.Ptr verosimitatea acestui pers,autorul ii face o fisa caracteorologica printr-o scurta bigrafie.E fiica lui Petru Rares.Destinul sau a fost dramatic,ramanand orfana de mica.Fratii ei o casatoresc de tanara,este credincioasa,milostiva.Vazand cruzimea lui Lapus desi se teme de el isi ia inima-n dinti si-I cere sa inceteze omorurile.Blanda cu suflet generos nu ezita sa-si otraveasca sotul ptr a scapa de la moarte pe fiul ei.Credincioasa cere binecuvantarea mitropolitului ptr crima pe care o pune la cale,apoi isi asuma responsabil. faptei sale,turnandu-I otrrava,crezand k skpa tara de un om crud putand fi iertata de D-zeu.

Ul alt pers sec e Motoc:boier lacom,nemilos,avid de putere si de avere,individualizandu-se prin prefacatorie.Il tradase pe Lapus.in prima domnie,il tradase pe Tomsa,acum se prefacea loial lui Lapus.Motoc nu are niciun fel de scrubul,profitand de avantajele f.sale la curtea domneasca,ptr a stoarce m.m.taxe.Crud si plin de ura,Motoc ii spune lui Lapus.sa puna tunurile pe multime,apoi las incepe sa se vaicareasca&sa se lamenteze.

C.N. creeaza primu pers coelctiv din lit.rom.dupa regula de misc.,reactionand k un sg om.Autorul surprinde psihologia multimii kre trece prin curiozitate,nehotarare,dorinta de razbunare.Autorul caracterizeaza multimea indirect: "cloata","norodu","prostimea","prosti","hidra cu multe capete".

Personajele episodice:Veverita,Spancioc,Stroici:sunt m.p.conturate fiind individualizandu-se printr-o sg caract:Veverita-tipul boierului patriot; Spancioc&Stroici-tineri razbunatori

Nuv.Alex.Lapus.:character romantic&classic.Romantismul e dat de inspiratia din ist.dde creearea pers.eceptional,Alex.Lapus.

Scenel sangeroase:scena omorului&a otravirii precum&linsarea tot character romantic

Aspectul classic:echilibrul&sovietatea naratiunii de org in capitole cu moto semnificativ

Naratiunea:se realiz din perspectiva nnaratorului omniscient,obiectiv,dar si prin epitetele de caract se subiectivizeaza.Naratiunea la pers a 3cu vocalizare 0(zero).Ca mod de expunere:dialogul.Naratiunea&descrierea fiind reduse, lb fiind arhaic,ptr a reda culoare epocii in care s-au petrecut evenimentele.