ORA DE LIMBA ROMANA - Exercitii de gramatica si de vocabular pentru examenele de admitere in licee si facultati

ORA DE
LIMBA ROMANA

Exercitii de gramatica si de vocabular pentru examenele de admitere in licee si facultati

CUPRINS

CUVANT INAINTE

La editia a doua

Sugestii de rezolvare

I.  TEXTE PENTRU INSUSIREA PROPOZITIILOR SUBORDONATE

A.  SUBORDONATE NECIRCUMSTANTIALE

Propozitia subordonata atributiva

Propozitia subordonata completiva directa

Propozitia subordonata completiva indirecta

Propozitia subordonata subiectiva

Propozitia subordonata predicativa

B.  SUBORDONATE CIRCUMSTANTIALE

Propozitia subordonata circumstantiala de loc

Propozitia subordonata circumstantiala de timp (temporala)

Propozitia subordonata circumstantiala de mod (modala)

Propozitia subordonata circumstantiala de cauza (cauzala)

Propozitia subordonata circumstantiala de scop (finala)

Propozitia subordonata circumstantiala conditionala

Propozitia subordonata circumstantiala concesiva

Propozitia subordonata circumstantiala consecutiva

II.  TEXTE CU PROPOZITII INCIDENTE

III.  TESTE PENTRU CONSOLIDAREA SI FIXAREA CUNOSTINTELOR

IV.  TEXTE PROPUSE

IZVOARE

CUVANT INAINTE

Lucrarea de fata se deosebeste de cele asemanatoare aparute anterior.  Cine o parcurge, fie si in graba, va vedea ca textele propuse, de obicei fraze (uneori grupuri de fraze), sunt urmate de o gama larga de exercitii menite sa le valorifice din perspective multiple.  Aspect esential, acestea au fost concepute in deplina concordanta cu obiectivele specifice ale studierii limbii romane in scoala, formulate de programele in vigoare, pe care le acopera integral, cel putin la nivelul vocabularului, morfologiei si sintaxei.

Este, de fapt, genul de exercitii care se practica in scoala cu bune rezultate de mai multi ani, elevii putand fi angajati in rezolvarea lor fie in cursul lectiilor obisnuite, fie cu ocazia unor forme de verificare a cunostintelor, cum ar fi lucrarile curente sau trimestriale.  Sunt cuprinse in acest volum un mare numar de teste care pot fi propuse spre rezolvare la diferite concursuri de limba romana, la examenele de admitere in liceu sau in facultatile care includ aceasta disciplina printre probele de concurs.

Ne adresam deci, prin aceasta culegere de texte, in primul rand elevilor, mai intai celor din gimnaziu, dar si celor din liceu, in special claselor cu profil filologic sau celor ale scolilor normale.  Cu folos poate fi utilizata lucrarea de cei ce urmeaza diferitele forme ale invatamantului postliceal destinat pregatirii viitorilor invatatori (sau pentru alte profesii)  si in care limba romana este obiect de studiu, scopul principal al culegerii reprezentandu-l insusirea, verificarea si consolidarea notiunilor de gramatica si vocabular.

Consideram, totodata, ca pentru profesorii de limba romana lucrarea de fata reprezinta un auxiliar pretios in activitatea cu elevii, un instrument de lucru modern prin maniera in care sunt abordate problemele si eficient prin atentia acordata unor aspecte mai dificile ale gramaticii romanesti, prin caracterul creativ al celor mai multe dintre exercitii.

Referitor la structura culegerii de fata, suntem datori cu unele explicatii si precizari.  Materialul de limba propus este prezentat in trei sectiuni.  Cea dintai cuprinde texte grupate pe tipuri de subordonate.  A doua sectiune, similara cu prima ca redactare, include texte pentru consolidarea si fixarea cunostintelor, iar ultima parte cuprinde doar texte, de regula fraze, pentru care elevii sau profesorii pot stabili ei insisi cerinte, in acord cu intentiile pe care le urmaresc.

Precizari suplimentare se impun in legatura cu prima sectiune a lucrarii.  Intentia noastra a fost ca in abordarea frazelor propuse elevii sa-si poata insusi in mod limpede, de la inceput, continutul tuturor subordonatelor prevazute de progama scolara.  Prin urmare, frazele grupate sub titlul Propozitia subordonata atributiva vor contine doar acest tip de subordonata.  Cele din secventa urmatoare vor putea cuprinde atributive, dar in mod obligatoriu subordonate completive directe.  Urmeaza apoi completivele indirecte, subiectivele, predicativele si asa mai departe.  Asfel, frazele din prima sectiune vor putea fi analizate in intregime sub raport sintactic, pe masura ce diferite tipuri de subordonate se vor studia in cadrul lectiilor.  Este un aspect esential pe care nu-l realizeaza nici actualele manuale, nici culegerile anterioare concepute in acest mod, cu implicatii evidente in indeplinirea unor obiective formative esentiale.

O a doua precizare se refera la ordinea in care am aranjat, in vederea studierii lor, propozitiile subordonate. 

Actualele manuale scolare incep studiul acestora cu subiectiva, urmata de propozitia predicativa.  Dupa cum se stie, intelegerea acestor tipuri de subordonate prezinta insa un grad inalt de dificultate.  Propozitia subiectiva este ceruta, in principal, de verbe din categoria impersonalelor sau de unele verbe personale cu forma impersonala, realitati ce se consolideaza abia cu aceasta ocazie, chiar daca au fost studiate anterior.  Propozitia predicativa, la randul ei, reprezinta o exceptie in raport cu celelalte tipuri de subordonate, in sensul ca aceasta nu este echivalenta predicatului in genere, ci doar numelui predicativ din structura predicatelor nominale.  Or, daca vom concepe predarea pornind de la corespondenta dintre partile de propozitie si propozitiile subordonate, aceasta realitate poate fi pusa in evidenta fara dificultate in cazul atributivei, al completivei directe si al celei indirecte.  Abia dupa ce se intelege aceasta corespondenta se pot aborda, cu mai mult succes, propozitiile subordonate subiectiva si predicativa.  De fapt, propunand aceasta ordine, nu inovam, ci reluam practica scolara dintr-o etapa anterioara, nutrind, in acelasi timp, convingerea ca viitoarele programe si manuale scolare de limba romana vor prefera aceasta modalitate, la care, de altfel, se poate recurge fara greutate si in conditiile utilizarii actualelor manuale.

Se impun, de asemenea, cateva consideratii referitoare la modul cum au fost formulate cerintele. 

Urmarind consolidarea tuturor cunostintelor de gramatica si de vocabular dobandite in scoala, cu precadere in invatamantul gimnazial, prima cerinta referitoare la text o constituie, de regula, analiza sintactica a frazei.  Urmeaza apoi alte cerinte care nu au in vedere o ordine anume.  Uneori, aceleasi cerinte sunt formulate intr-o alta maniera, asa cum se intampla, de regula, in activitatea la clasa, cu elevii.  Folosim, astfel, pentru aceeasi operatie, si termenul expansiune si dezvoltare in propozitie echivalenta.

Mai atragem atentia asupra caracterului redundant al unor cerinte, datorate uneori dorintei de a realiza o claritate deplina a intrebarilor, alteori intentiei de a relua anumite fapte de limba in intelegerea carora se ivesc adeseori dificultati, pentru deplina lor fixare.

In formularea cerintelor ce urmeaza textelor propuse, am cautat sa folosim termenii cu care opereaza manualele scolare, avand in vedere faptul ca lucrarea se adreseaza cu precadere, direct sau prin intermediul profesorilor, elevilor.

Urmarim totodata sa imbinam rigoarea stiintifica cu necesitatea ca limbajul folosit sa fie comprehensibil, sa nu creeze dificultati artificiale in intelegerea intentiilor noastre.

Avand constiinta utilitatii acestei lucrari, ne exprimam convingerea ca ea este in masura sa contribuie la cultivarea exprimarii elevilor printr-o cunoastere mai buna a normelor limbii literare, a caror respectare este obligatorie intr-o exprimare ingrijita.  Suntem de asemenea convinsi ca folosirea ei poate asigura in mod decisiv succesul scolar, determinat, dupa cum se stie, in buna masura, de cunoasterea limbii romane.

Multumim anticipat tuturor celor care vor avea bunavointa sa formuleze observatii sau sugestii legate de prezenta lucrare, constienti ca asemenea oricarui demers, si acesta este perfectibil.

prof.  dr.  Puiu Filipescu

prof.  Const.  C.  Bostan

La editia a doua

Ecoul favorabil al lucrarii de fata in randul colegilor, interesul cu care a fost intampinata de elevii de gimnaziu, de multi dintre candidatii la examenul de admitere in invatamantul superior, ca si unele aprecieri din presa au condus la disparitia ei din librarii intr-un timp foarte scurt, cerintele fiind departe de a fi satisfacute.  Solicitarile ulterioare, deloc putine, ne-au incurajat sa ne gandim la aceasta noua editie a cartii Ora de limba romana.  In mod firesc, i s-au adus o serie de imbunatatiri, impuse de practica scolara sau rezultate din observatiile specialistilor.

Ca urmare, am restructurat volumul, am reformulat unele dintre cerinte, am indepartat greselile datorate grabei cu care s-a realizat corectura editiei precedente, am sugerat modalitati de rezolvare si am sporit ponderea unora dintre exercitii.

Multumim pe aceasta cale domnului profesor universitar dr.  C.  Dimitriu pentru rabdarea cu care a parcurs culegerea de fata, dar mai ales pentru sugestiile pe care ni le-a comunicat.  Multumim, de asemenea, pentru aprecierile, dar si consideratiile critice referitoare la Ora de limba romana exprimate de catre domnul conferentiar universitar dr.  Ioan Lobiuc si de colegii din invatamantul preuniversitar.

Evident, alte observatii si sugestii referitoare la prezenta lucrare nu pot fi decat binevenite, ele fiind asteptate cu interes si recunostinta.

Autorii

Sugestii de rezolvare

,,Guvernul national deocamdata, fara sa se impresioneze de ofensiva zvonurilor, se ocupa de pregatirea alegerilor parlamentare.  Belcineanu, noul ministru de interne, se afla in mare activitate, desi era secondat de doi subsecretari de stat, fiindca asupra lui apasa raspunderea alegerilor.  Fata de persistenta colportarii stirilor vadit mincinoase, a trebuit sa convoace intr-o zi pe directorii ziarelor si sa-i roage sa se abtie de-a mai da ospitalitate tuturor micilor infamii, amenintand politicos ca altminteri va strange surubul cenzurii"

(Liviu Rebreanu)

Cerinte:

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  explicati folosirea in text a cratimei si a punctelor de suspensie;

c)  analizati sintactic si morfologic: asupra lui apasa raspunderea alegerilor;

d)  dezvoltati in propozitii echivalente: noul ministru de interne si de a da ospitalitate;

e)  indicati sinonimele cuvintelor: secondat, vadit, sa convoace.

Rezolvare

a)

1.  Guvernul national deocamdata  se ocupa de pregatirea alegerilor parlamentare: propozitie principala

2.  fara sa se impresioneze de ofensiva zvonurilor: propozitie circumstantiala modala, introdusa prin locutiunea conjunctionala fara sa, are ca element regent verbul se ocupa din prima propozitie, careia ii este subordonata.

3.  Belcineanu, noul ministru de interne, se afla in mare activitate: propozitie principala.

4.  desi era secondat de doi subsecretari de stat: propozitie circumstantiala concesiva, introdusa prin conjunctia desi, are ca element regent verbul se afla din propozitia a treia, careia ii este subordonata.

5.  fiindca asupra lui apasa raspunderea alegerilor, propozitie circumstantiala de cauza, introdusa prin conjunctia fiindca, are ca element regent verbul se afla din propozitia a treia, careia ii este subordonata. 

6.  Fata de persistenta colportarii stirilor vadit mincinoase, a trebuit: propozitie principala. 

7.  sa convoace intr-o zi pe directorii ziarelor: propozitie subiectiva, introdusa prin conjunctia sa, are ca element regent verbul a trebuit din propozitia a sasea, careia ii este subordonata. 

8.  si sa-i roage  amenintand politicos: propozitie subiectiva, are ca element regent verbul a trebuit din propozitia a sasea, careia ii este subordonata, in raport de coordonare cu propozitia a saptea prin conjunctia si. 

9.  sa se abtie de-a mai da ospitalitate tuturor micilor infamii: propozitie completiva directa, introdusa prin conjunctia sa, are ca element regent verbul sa roage din propozitia a opta, careia ii este subordonata. 

10.  ca altminteri va strange surubul cenzurii: propozitie completiva indirecta, introdusa prin conjunctia ca, are ca element regent verbul amenintand din propozitia a opta, careia ii este subordonata. 

b)  intr-o: cratima marcheaza rostirea impreuna a doua parti de vorbire care se rostesc impreuna, prepozitia intr si articolul nehotarat o. 

sa-i: cratima marcheaza rostirea impreuna a doua parti de vorbire care se rostesc impreuna, conjunctia sa si pronumele personal i. 

de-a: cratima marcheaza rostirea impreuna a doua parti de vorbire care se rostesc impreuna, prepozitia de si prepozitia a. 

punctele de suspensie marcheaza lipsa intamplatoare din text a unuia sau mai multor cuvinte. 

c)  asupra lui: complement indirect, exprimat prin pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv, precedat de prepozitia asupra;

apasa: predicat verbal, exprimat prin verb, diateza activa, conjugarea I, modul indicativ, timpul imperfect, persoana a III-a, numarul singular;

raspunderea: subiect exprimat prin substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotarat a. 

alegerilor: atribut substantival, exprimat prin substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul plural, cazul genitiv, articulat cu articol  ul hotarat -lor. 

d)  care era noul ministru de interne

sa dea ospitalitate

e)  secondat - insotit, ajutat, sprijinit

vadit - evident,

sa convoace - sa cheme, sa adune

II.  ,,Din ziua aceea de seceris, cand plansese pe miriste fiindca fratii isi batusera joc de el, intelese ca intr-adevar tatal sau nu era un tata din aceia pe care un copil, ca sa i se indeplineasca dorinta, trebuie sa-l sacaie mereu cu acelasi lucru.  "

(Marin Preda)

Cerinte

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti enunturi in care forme diferite ale adjectivelor demonstrative de identitate sa fie folosite in cazurile dativ si genitiv;

c)  analizati sintactic si morfologic ultimele trei propozitii;

d)  identificati atributele adjectivale din text exprimate prin adjective pronominale; construiti propozitii in care, prin schimbarea valorii morfologice, ele sa indeplineasca functia de atribut pronominal;

e)  formati diminutivele a doua dintre substantivele din text, la alegere. 

Rezolvare

a)

1.  Din ziua aceea de seceris  intelese: propozitie principala. 

2.  cand plansese pe miriste: propozitie atributiva, introdusa prin adverbul relativ cand, are ca element regent substantivul ziua din prima propozitie, careia ii este subordonata. 

3.  fiindca fratii isi batusera joc de el: propozitie circumstantiala cauzala, introdusa prin conjunctia fiindca, are ca element regent verbul plansese din propozitia a doua, careia ii este subordonata. 

4.  ca intr-adevar tatal sau nu era un tata din aceia: propozitie completiva directa, introdusa prin conjunctia ca, are ca element regent verbul intelese din prima propozitie, careia ii este subordonata. 

5.  pe care  trebuie: propozitie atributiva, introdusa prin pronumele relativ (pe)  care, are ca element regent pronumele demonstrativ aceia din propozitia a patra, careia ii este subordonata. 

6.  un copil  sa-l sacaie mereu cu acelasi lucru: propozitie subiectiva, introdusa prin conjunctia sa, are ca element regent verbul trebuie din propozitia a cincea, careia ii este subordonata. 

7.  ca sa i se indeplineasca dorinta: propozitie circumstantiala de scop, introdusa prin conjunctia compusa ca sa, are ca element regent verbul sa sacaie din propozitia a sasea, careia ii este subordonata. 

b)  Doua dintre premii s-au acordat aceluiasi sportiv. 

Casa de alaturi este a acelorasi proprietari. 

c)  pe care: complement direct, exprimat prin pronume relativ, cazul acuzativ. 

un copil: subiect, exprimat prin substantiv comun, simplu, genul masculin, numarul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul nehotarat un. 

trebuie: predicat verbal, exprimat prin verb, conjugarea a IV-a, diateza activa, modul indicativ, timpul prezent, impersonal, numarul singular. 

sa se indeplineasca: predicat verbal, exprimat prin verb, conjugarea a IV-a, diateza pasiva, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a III-a, numarul singular. 

i: complement indirect, exprimat prin pronume personal, persoana a III-a, numarul singular, genul masculin, cazul dativ, forma neaccentuata. 

dorinta: subiect, exprimat prin substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotarat -a. 

sa sacaie: predicat verbal, exprimat prin verb, conjugarea a IV-a, diateza activa, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a III-a, numarul singular. 

l: complement direct, exprimat prin pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, numarul singular, cazul acuzativ, forma neaccentuata. 

mereu: complement circumstantial de timp, exprimat prin adverb. 

cu  lucru: complement indirect, exprimat prin substantiv comun, simplu, numarul singular, genul neutru, cazul acuzativ, nearticulat, precedat de prepozitia simpla cu. 

acelasi: atribut adjectival, exprimat prin adjectiv pronominal de identitate, se acorda in genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ cu substantivul lucru. 

d)  aceea - Fratele aceleia ramasese in oras. 

sau - Intrebarile despre al sau l-au bucurat. 

acelasi - L-au suparat observatiile aceluiasi. 

e)  copil - copilas

frate - fratior

III.  ,,Pe atunci tot timpul se vorbea in casa numai despre Bebe din pricina examenului de admitere ce trebuia sa-l dea la liceul Lazar si de care le era frica tuturor fiindca copilul, desi avea certificatul de clasa a patra primara foarte bun, nu stia nimic si nici nu citea, sa se pregateasca putin, bizuindu-se doar pe protectia taticului.  "

(Liviu Rebreanu)

Cerinte

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic complementele circumstantiale;

c)  precizati structura lexicala a cuvantului tatic; dati exemple de alte sufixe diminutivale;

d)  aratati la ce grad de comparatie este adjectivul bun din text; dati exemple de cinci adjective care nu au grade de comparatie;

e)  alcatuiti propozitii in care substantive sau pronume in genitiv sa se construiasca cu alte locutiuni prepozitionale decat in text. 

Rezolvare

a)

1.  Pe atunci tot timpul se vorbea in casa numai despre Bebe din pricina examenului de admitere: propozitie principala. 

2.  ce trebuia: propozitie atributiva, introdusa prin pronumele relativ ce, are ca element regent substantivul examenul din prima propozitie careia ii este subordonata. 

3.  sa-l dea la liceul Lazar: propozitie subiectiva, introdusa prin conjunctia sa, are ca element regent verbul trebuia din propozitia a doua, careia ii este subordonata. 

4.  si de care le era frica tuturor: propozitie atributiva, are ca element regent substantivul examenul din prima propozitie, careia ii este subordonata, in raport de coordonare prin conjunctia si cu propozitia a doua. 

5.  fiindca copilul  nu stia nimic: propozitie circumstantiala cauzala, introdusa prin conjunctia caci, are ca element regent expresia verbala era frica din propozitia a patra, careia ii este subordonata. 

6.  desi avea certificatul de clasa a patra primara foarte bun: propozitie concesiva, introdusa prin conjunctia desi, are ca element regent verbul nu stia din propozitia a cincea, careia ii este subordonata. 

7.  si nici nu citea  bizuindu-se doar pe protectia taticului: propozitie circumstantiala de cauza, are ca element regent expresia verbala era frica din propozitia a patra, careia ii este subordonata, in raport de coordonare prin conjunctia si cu propozitia a cincea. 

8.  sa se pregateasca putin: propozitie circumstantiala de scop, introdusa prin conjunctia sa, are ca element regent verbul citea din propozitia a saptea careia ii este subordonata. 

b)  pe atunci: complement circumstantial de timp, exprimat prin adverb de timp. 

tot timpul: complement circumstantial de mod, exprimat prin locutiune adverbiala de mod. 

in casa: complement circumstantial de loc, exprimat prin substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, nearticulat, precedat de prepozitia in. 

la liceul: complement circumstantial de loc, exprimat prin substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ, articulat cu articolul hotarat -l, precedat de prepozitia pe. 

putin: complement circumstantial de mod, exprimat prin adverb de mod. 

bizuindu-se: complement circumstantial de cauza, exprimat prin verb, conjugarea a IV-a, diateza reflexiva, modul gerunziu. 

c)  tat(radical)  si -ic(sufix diminutival); -as, -ita, -uta, -ioara, us, -el. 

d)  foarte bun - gradul de comparatie superlativ absolut; nu au grade de comparatie adjective precum: inferior, exterior, ultim, principal, vesnic. 

e)  In fata casei l-am intalnit pe colegul sau. 

N-am primit nici o veste din partea lui. 

Nu mai venea nimeni in urma acestuia. 

IV.  ,,Mi s-a parut totusi ca soldatii sopacaiesc ceva si privesc cu inteles la Cebuc, care, foarte ingrijorat la inceput si foarte zelos la aceasta cercetare nocturna, s-a intors sa-mi dea raportul negativ, intr-o dispozitie si cu un exces de vorbire care n-au putut sa-mi scape.  "

(Gib I.  Mihaescu)

Cerinte:

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  exemplificati alte modalitati decat in text de realizare a superlativului absolut;

c)  construiti fraze in care subordonata subiectiva sa fie introdusa prin alte elemente de relatie decat in text;

d)  indicati antonimele cuvintelor: ingrijorat, nocturn, negativ, dispozitie;

e)  construiti enunturi in care sintagma aceasta cercetare sa fie folosita in cazurile dativ si genitiv; precizati, de fiecare data, functia sintactica a celor doua elemente. 

Rezolvare

a)

1.  Mi s-a parut totusi: propozitie principala. 

2.  ca soldatii sopacaiesc ceva: propozitie subiectiva, introdusa prin conjunctia ca, are ca element regent verbul s-a parut din prima propozitie, careia ii este subordonata. 

3.  si privesc cu inteles la Cebuc: propozitie subiectiva, are ca element regent verbul s-a parut din prima propozitie careia ii este subordonata, in raport de coordonare prin conjunctia si cu propozitia a doua. 

4.  care, foarte ingrijorat la inceput si foarte zelos la aceasta cercetare nocturna, s-a intors  intr-o dispozitie si cu un exces de vorbire: propozitie atributiva, introdusa prin pronumele relativ care, are ca element regent substantivul Cebuc din propozitia a treia, careia ii este subordonata. 

5.  sa-mi dea raportul negativ: propozitie circumstantiala de scop, introdusa prin conjunctia sa, are ca element regent verbul s-a intors din propozitia a patra, careia ii este subordonata. 

6.  care n-au putut: propozitie atributiva, introdusa prin pronumele relativ care, are ca element regent substantivele dispozitie si exces din propozitia a patra, caruia ii este subordonata. 

7.  sa-mi scape: propozitie completiva directa, introdusa prin conjunctia sa, are ca element regent verbul am putut din propozitia a sasea, careia ii este subordonata. 

b)  excesiv de ingrijorat, nespus de ingrijorat, foarte, foarte ingrijorat, ingrijorat-ingrijorat. 

c)  Nu se stie daca va veni. 

Se stie care va fi raspunsul. 

Nu e sigur unde vom poposi. 

d)  ingrijorat - linistit, senin

nocturn - diurn

negativ - pozitiv

dispozitie - indispozitie

e)  Nu vad rostul acestei cercetari. 

acestei - atribut adjectival

cercetari - atribut substantival

Acestei cercetari i se acorda o mare atentie. 

acestei - atribut adjectival

cercetari - complement indirect

V.  ,,Fiindca in asemenea imprejurari pricinasii n-au indraznit sa se invoiasca acasa, Belciug a venit cam in sila la judecata, muncit de gandul cum ar putea potrivi toate asa incat sa ramana cu fata curata.  Isi facuse, plictisindu-se in sala de asteptare, o cuvantare bine simtita prin care sa apeleze la inima judecatorului pentru a dobandi iertarea vinovatului daca fagaduieste sa se indrepte.  "

(Liviu Rebreanu)

Cerinte:

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: isi facuse, plictisindu-se in sala de asteptare, o cuvantare bine simtita;

c)  propuneti antonime pentru cel putin cinci cuvinte din text, la alegere, si construiti cu ele propozitii;

d)  dezvoltati in propozitii echivalente: plictisindu-se si pentru a dobandi;

e)  construiti propozitii in care verbul plictisindu-se sa indeplineasca functiile sintactice de atribut si complement circumstantial de cauza. 

Rezolvare

a)

1.  Fiindca in asemenea imprejurari pricinasii n-au indraznit: propozitie circumstantiala de cauza, introdusa prin conjunctia subordonatoare fiindca, are ca element regent verbul a venit din propozitia a treia, careia ii este subordonata. 

2.  sa se invoiasca acasa: propozitie completiva directa, introdusa prin conjunctia sa, are ca element regent verbul n-au indraznit din prima propozitie, careia ii este subordonata. 

3.  Belciug a venit cam in sila la judecata, muncit de gandul: propozitie principala. 

4.  cum ar putea potrivi toate: propozitie atributiva, introdusa prin adverbul relativ cum, are ca element regent substantivul gandul din propozitia a treia, careia ii este subordonata. 

5.  asa incat sa ramana cu fata curata: propozitie subordonata consecutiva, introdusa prin locutiunea conjunctionala asa incat, are ca element regent verbul ar putea din propozitia a patra, careia ii este subordonata. 

6.  Isi facuse, plictisindu-se in sala de asteptare, o cuvantare bine simtita: propozitie principala. 

7.  prin care sa apeleze la inima judecatorului pentru a dobandi iertarea vinovatului: propozitie atributiva, introdusa prin pronumele relativ (prin)  care, are ca element regent substantivul cuvantare din propozitia a sasea, careia ii este subordonata. 

8.  daca fagaduieste: propozitie conditionala, introdusa prin conjunctia daca, are ca element regent verbul a dobandi din propozitia a saptea, careia ii este subordonata. 

9.  sa se indrepte: propozitie completiva directa, introdusa prin conjunctia subordonatoare sa, are ca element regent verbul fagaduieste din propozitia a opta, careia ii este subordonata. 

b)  isi facuse: predicat verbal, exprimat prin verb, conjugarea a III-a, diateza reflexiva, modul indicativ, timpul mai mult ca perfect, persoana a III-a, numarul singular. 

plictisindu-se: complement circumstantial de timp, exprimat prin verb, conjugarea a IV-a, diateza reflexiva, modul gerunziu. 

in sala de asteptare: complement circumstantial de loc, exprimat prin substantiv comun, compus, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, articulat cu articolul hotarat a, precedat de prepozitia simpla in. 

o cuvantare: complement direct, exprimat prin substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, articulat cu articolul nehotarat o. 

simtita: atribut adjectival, exprimat prin adjectiv variabil, cu doua terminatii, se acorda cu substantivul cuvantare in genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ. 

bine: complement circumstantial de mod, exprimat prin adverb de mod. 

c)  a venit - a plecat: A plecat in mare graba. 

curat - murdar: Cerul era de un cenusiu murdar. 

muncit - nemuncit: Refuza categoric un castig nemuncit. 

a dobandi - a pierde: Cu toate stradaniile a pierdut partida. 

vinovat - nevinovat: Fata de cele intamplate, se socoteste nevinovat. 

d)  in timp ce se plictisea; pentru ca sa dobandeasca. 

e)  Pe strada treceau oameni plictisindu-se copios.  (atribut verbal). 

Plictisindu-se foarte tare, a hotarat sa plece.  (complement circumstantial de cauza). 

I.  TEXTE PENTRU INSUSIREA PROPOZITIILOR SUBORDONATE

A.  SUBORDONATE NECIRCUMSTANTIALE

Propozitia subordonata atributiva

1.  ,,Din soseaua ce vine de la Carlibaba, intovarasind Somesul cand in dreapta, cand in stanga, pana la Cluj si chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece raul peste podul batran de lemn, acoperit cu sindrila mucegaita, spinteca satul Jidovita si alearga spre Bistrita, unde se pierde in cealalta sosea nationala care coboara din Bucovina prin trecatoarea Bargaului". 

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  dezvoltati in propozitii echivalente cuvintele acoperit si mucegaita, precizati felul subordonatelor rezultate;

c)  puneti in valoare sensuri diferite ale verbului a spinteca, alcatuind propozitii sau fraze;

d)  analizati morfologic si sintactic adverbele si locutiunile adverbiale din text;

e)  construiti propozitii in care adjectivul demonstrativ cealalta sa apara in cazurile dativ si genitiv, singular si plural;

f)  explicati folosirea virgulei in text. 

2.  ,,Deschideti poarta dar

Si-n cale

Iesiti-mi toti cu flori de laur,

Iar voi, ce masurati cu versul gandirile ce n-au masura,

Veniti in jurul meu degraba,

Si-n cantul lirelor de aur,

Porniti cu mine impreuna

Spre lumea-n care nu-s castele cu punti

Si santuri feodale,

Nici ruginite porti de-arama la care bat cei noi sositi  "

(Ion Minulescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  alcatuiti doua fraze in care propozitiile atributive sa aiba ca elemente regente alte tipuri de pronume decat cele din text;

c)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

d)  formulati enunturi in care cuvintele dar, mi, ce sa apara cu alte valori morfologice decat in text; precizati-le;

e)  construiti un enunt in care cuvantul impreuna sa faca parte dintr-o locutiune; indicati felul ei;

f)  alcatuiti o propozitie in care unul dintre verbele din text sa aiba valoare copulativa. 

3.  ,,Mirosul apei, ce curge murmurand, in albia paraului din fata casei de altadata, cuprinde in sine un trecut, din care si astazi ma mai adap.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: ce, murmurand, din fata casei, de altadata, in sine;

c)  construiti fraze in care propozitiile atributive sa fie introduse prin conjunctii subordonatoare si adverbe

d)  identificati adverbele din ultima propozitie si precizati felul lor;

e)  identificati cuvintele folosite cu sens figurat si incercati sa le explicati;

f)  ilustrati in propozitii omonimia cuvantului mai. 

4.  ,,Camil Petrescu este, prin excelenta, autorul unui teatru de cunoastere, ai carui eroi parcurg crize morale de ordin cognitiv si-n care pasiunile si sentimentele sunt strict conditionate de manifestarile unei constiinte lucide, setoase de certitudini absolute, pe care sa le opuna relativitatii lumii fenomenale". 

(I.  Sirbu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  contrageti ultima propozitie;

c)  dezvoltati in propozitii echivalente :lucide si setoase;

d)  analizati sintactic si morfologic: autorul, ai carui, de manifestarile, pe care, le;

e)  folositi un dictionar al limbii romane pentru a va explica sensul cuvintelor cognitiv, strict, lucid, certitudine, relativ si introduceti-le apoi in enunturi proprii. 

5.  ,,Alt jurnal insa dadea stirea ca Rotaru a si trecut in partidul democrat unde i se pregateste o primire deosebit de calda, avand in vedere marea suprafata politica ce o prezinta o personalitate atat de marcanta.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti doua propozitii in care cuvantul si sa aiba alte valori morfologice decat in text; precizati-le;

c)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

d)  indicati antonimele cuvantului marcant si introduceti-le in enunturi proprii;

e)  schimbati valoarea morfologica a cuvantului alt in pronume nehotarat si exemplificati functiile sintactice ale acestuia in cazurile nominativ si genitiv;

f)  refaceti intreaga familie lexicala in care se incadreaza cuvantul personalitate. 

6.  ,,Nu poate fi vorba de asimilare, desigur, dar simt in linia aceasta familiala un aer de duritate, ce se datoreste cu siguranta Dunarii, langa care patru generatii de-a randul au crescut.  "

(Mihail Sebastian)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

c)  formulati enunturi in care adjectivul pronominal demonstrativ acesta sa fie folosit la cazurile genitiv si acuzativ singular;

d)  reconstituiti familia lexicala in care se integreaza cuvantul simt;

e)  construiti fraze in care propozitiile atributive sa fie introduse prin sa, daca, cum. 

7.  ,,Furnizarea acasa a produselor de care aveam nevoie, se putea face foarte simplu printr-unul din satenii care zilnic treceau Muresul cu brodul, ducandu-si marfurile rustice spre Alba.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  introduceti in alte doua enunturi cuvantul rustic;

c)  analizati sintactic si morfologic atributele din text;

d)  construiti propozitii in care sa ilustrati alte modalitati de exprimare a gradului de comparatie superlativ absolut;

e)  gasiti antonime pentru cuvantul simplu si introduceti-le in propozitii. 

8.  ,,In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana

Orasenii, pe trotuare,

Merg tinandu-se de mana,

Si-n orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana

De sub vechile umbrele, ce suspina

Si se-ndoaie,

Umede de-atata ploaie,

Orasenii pe trotuare

Par papusi automate, date jos din galantare.  "

(Ion Minulescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  dezvoltati in propozitie echivalenta: date jos;

c)  analizati sintactic si morfologic: pe trotuare, tinandu-se, de-atata ploaie, papusi;

d)  alcatuiti trei enunturi in care adjectivul vechi, la cazurile dativ si acuzativ, sa fie folosit la grade de comparatie diferite;

e)  construiti fraze in care subordonatele atributive sa fie introduse prin pronumele relative cine si ceea ce;

f)  construiti propozitii in care numeralul cardinal trei sa indeplineasca functiile sintactice de subiect, complement direct, nume predicativ. 

9.  ,,Intamplarea de ieri, care m-a surprins asa de nauc si dezarmat, mi-a lamurit fara crutare trista conditie a tagmei de oameni din care fac parte si carora li se zice intelectuali.  "

(Mihail Sebastian)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti enunturi care sa cuprinda alte atribute adverbiale; subliniati-le;

c)  analizati morfologic si sintactic pronumele din text;

d)  explicati folosirea semnelor ortografice si de punctuatie;

e)  ilustrati functiile sintactice de subiect, nume predicativ si atribut ale pronumelui relativ care. 

10.  ,,In rada portului,

La cheiul, pe care astazi cresc castanii,

In rada portului ce pare o lacrima - a Mediteranei,

Dorm trei galere ancorate de zeci de ani,

Dorm trei galere,

Ce poarta-n pupe incrustate

Trei nume spaniole  "

(Ion Minulescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati procedeele artistice si precizati-le;

c)  dezvoltati intr-o propozitie echivalenta ancorate; indicati felul subordonatei obtinute;

d)  analizati sintactic si morfologic: ce pare-o lacrima-a Mediteranei;

e)  contrageti ultima propozitie;

f)  construiti cinci enunturi care sa contina alte categorii de numerale decat in text; analizati-le morfologic si sintactic. 

11.  ,,Imi place Winkler pentru calmul lui putin greoi, pentru puterea fizica indesata pe care i-o banuiesc, in sfarsit pentru aparenta lui marginire, sub care ascund in realitate atatea lucruri invatate cu rost, cu metoda, cu aplicatie.  "

(Mihail Sebastian)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  reconstruiti familia lexicala in care se integreaza cuvantul marginire; folositi in enunturi cu sens figurat doua dintre cuvintele derivate;

c)  analizati sintactic si morfologic: pe care i-o banuiesc;

d)  construiti doua propozitii in care sa folositi prepozitii care cer cazurile dativ si genitiv; precizati functia sintactica a cuvintelor pe care acestea le insotesc;

e)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor: imi, lui, atatea; precizati-le;

f)  realizati expansiunea cuvantului invatate. 

12.  ,,Calatorii straini, cari-au strabatut vaile Romaniei pe drumuri hrintuite, in carutele de posta de-acum patruzeci de ani, cu greu ar mai cunoaste astazi locurile pe unde-au umblat.  "

(Al.  Vlahuta)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  alcatuiti fraze in care propozitiile atributive sa fie introduse prin cand, ca, daca;

c)  analizati morfologic si sintactic adverbele din text;

d)  construiti propozitii in care numeralul patruzeci sa indeplineasca functiile sintactice de nume predicativ, complement direct si complement indirect;

e)  introduceti in diferite enunturi forme ale verbului a cunoaste la diateza pasiva, modurile conditional-optativ si gerunziu; analizati-le sintactic si morfologic;

f)  precizati sensul cuvantului hrintuite, folosindu-l apoi in doua enunturi. 

13.  ,,Intr-un timp cand in Europa apuseana un Giordano Bruno murea pe rug pentru metafizica, cu care infrunta catolicismul, intr-un timp cand Spinoza era excomunicat de sinagoga iudaica si condamnat ca un caine de comunitatile crestine pentru filozofia sa, prin care identifica pe D-zeu cu Natura, intr-un timp cand, cu alte cuvinte, suna ceasul mare al panteismului, nu s-ar fi putut ivi, aici, in Transilvania, un panteism de factura crestina cu totul aparte?"

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  consultand dictionarul, retineti sensul cuvintelor metafizica, panteism, a excomunica; folositi-le apoi in enunturi proprii;

c)  analizati sintactic si morfologic substantivele proprii;

d)  construiti doua fraze in care propozitiile atributive sa aiba ca regent numerale cardinale si ordinale;

e)  identificati in text cinci neologisme. 

14.  ,,Am vazut oameni jucand la ruleta desfigurati de patima - dar cei mai abjecti nu mi s-au parut cei care se aruncau nebuneste in joc, pierzand totul, bani, cuvant si viata, ci jucatorii timorati, care tremurau pentru fiecare jeton, faceau la fiecare cinci minute nesfarsite socoteli si se opreau din joc in clipa in care atingeau o cifra rezonabila.  "

(Mihail Sebastian)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  precizati elementele de relatie ale propozitiilor atributive; analizati-le sintactic si morfologic pe cele care indeplinesc si functie sintactica;

c)  realizati expansiunea cuvintelor jucand si desfigurati;

d)  precizati functia sintactica a cuvintelor bani, cuvant, viata;

e)  ilustrati in propozitii alte tipuri de atribute decat in text; indicati felul lor;

f)  consultand dictionarul, precizati sensul cuvintelor: abject, timorat, rezonabil. 

15.  ,,Interesele ei stiintifice, de fiica a lui Paracels, in cari opinia obsteasca din tinut vede o inclinare spre farmece, sunt superlativ pretuite in sat, ba in toate catunele din valea aceasta, prin care Raul Morilor vine de departe, simbolizand parca traditia ce curge din stramosi.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic pronumele si adjectivele pronominale;

c)  identificati cuvintele folosite cu sens figurat si explicati-le;

d)  indicati procedeul de formare si structura lexicala a cuvantului stramosi;

e)  alcatuiti familia lexicala a verbului a vedea si folositi in enunturi proprii derivatele substantivale;

f)  construiti propozitii in care substantivul Raul Morilor sa apara in cazurile dativ si acuzativ. 

Propozitia subordonata completiva directa

1.  ,,Dorind sa preintampin demoralizarea, de care eram launtric primejduit, incercam prin eforturi de la o zi la alta sa-mi organizez viata subt toate fetele ei in Alba, micul oras, ce se corceste la margini cu satul.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic primele doua propozitii;

c)  ilustrati in propozitii alte trei functii sintactice decat in text ale verbului dorind;

d)  explicati folosirea in text a virgulei;

e)  identificati trei cuvinte formate prin derivare si precizati structura lor lexicala;

f)  dezvoltati in propozitie echivalenta micul oras. 

2.  ,,Auzi ca inca de ieri dupa amiaza Crisan, cu o oaste de tarani, s-a repezit asupra orasului Brad, au ucis acolo pe cine s-a impotrivit, au dat foc catorva curti domnesti, iar pe nemesii care s-au inchis in biserica reformata i-au tras jos chiar din turn si i-au omorat pe toti.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b) analizati sintactic si morfologic: s-a repezit asupra orasului Brad;

c) construiti propozitii in care adverbele ieri si acolo sa indeplineasca functia sintactica de atribut;

d)  treceti trei verbe, la alegere, la modul imperativ;

e)  construiti propozitii in care substantivul oras sa fie precedat de alte prepozitii si locutiuni prepozitionale care cer cazul genitiv; indicati functia sintactica;

f)  propuneti antonime pentru patru cuvinte din text, la alegere. 

3.  ,,Tu-mi ceri chiar nemurirea mea

In schimb pe-o sarutare,

Dar voi sa stii asemenea

Cat te iubesc de tare;

Da, ma voi naste din pacat,

Primind o alta lege;

Cu vecinicia sunt legat,

Ci voi sa ma deslege.  "

(Mihai Eminescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic pronumele si adjectivele pronominale;

c)  explicati folosirea cratimei in text;

d)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor asemenea, tare, alta, o; precizati-le;

e)  contrageti ultima propozitie. 

4.  ,,Umblam langa el agitat, pandind o spartura in lucrurile marunte pe care le spunea, spartura prin care sa arunc brusc cele cateva intrebari pe care vreau sa i le pun, pe care nu le stiu lamurit, dar pe care le simt atat de necesare.  "

(Mihail Sebastian)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  simplificati fraza prin contragerea, la alegere, a doua dintre subordonate;

c)  analizati sintactic si morfologic: pe care le spunea, spartura prin care sa arunc brusc 

d)  construiti enunturi in care cuvintele care, le, cateva sa apara in cazul dativ; indicati functia sintactica a fiecaruia;

e)  construiti o regenta potrivita, astfel incat subordonata sa i le pun sa fie atributiva;

f)  reconstruiti familia lexicala in care se integreaza verbul a simti; construiti propozitii cu doua dintre cuvintele derivate. 

5.  ,,Idila dintre acestia si acest sef militar era insa la inceputurile ei si nimeni nu stia ce-o sa se intample, nu stia nici el si curand isi incheie discursul, se urca intr-o masina care il astepta ceva mai incolo, cu soferul la volan, si pleca lasand adunarea pe mainile celor din sat, ale lui Victor Balosu si ale lui Tilvan.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic pronumele din text;

c)  explicati folosirea cratimei;

d)  construiti propozitii in care pronumele demonstrativ acestia sa fie precedat de prepozitii care cer cazurile dativ si genitiv; indicati functiile sintactice;

e)  construiti o fraza in care pronumele relativ care sa introduca o subordonata completiva directa;

f)  alcatuiti enunturi in care pronumele negativ nimeni sa fie folosit in cazurile dativ si genitiv. 

6.  ,,Noul nostru coleg de banca este baiatul unui taran chiabur din Merisani, care si-a pus in gand sa-l faca doctor si cu timpul sa-i cladeasca un spital in sat, unde deocamdata nu exista decat o moasa comunala si un ,,subfirurg" care pune ventuze si scoate masele.  "

(Ion Minulescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic predicatele din primele patru propozitii;

c)  contrageti: sa-l faca doctor;

d)  treceti la infinitivul lung verbele a cladi si a exista, apoi construiti propozitii in care acestea sa aiba valoarea morfologica de substantiv;

e)  propuneti sinonime pentru patru cuvinte din text, la alegere. 

7.  ,,Cavadia, care era cu mult mai scund, il carpi de jos, de pe loc, cu o violenta neasteptata, dezechilibrandu-si adversarul, care se lipi ametit cateva secunde de peretele lateral al lacasului de veci.  Amandoi gafaiau cu putere, incercand sa vada.  Chiril se gandi o clipa, spera ca visa si astepta sa se trezeasca.  "

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: Amandoi gafaiau cu putere incercand sa vada;

c)  schimbati valoarea morfologica a cuvantului cateva si ilustrati functiile lui sintactice in cazul nominativ;

d)  construiti propozitii in care adjectivul scund sa fie la toate formele gradului de comparatie superlativ, cu functiile sintactice de atribut si nume predicativ;

e)  identificati neologismele din text. 

8.  ,,Isosica incepuse sa nu mai zica nimic, il insotea pe Plotoaga si in clipele cand acesta arata mai prins in vorbire cu omul, el se uita vizibil in alta parte, avand aerul ca asta era misiunea presedintelui, si ca el singur raspundea de aspectul asta cu cotele "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic adjectivele;

c)  formati derivate substantivale de la vizibil si arata, apoi introduceti-le in enunturi proprii;

d)  treceti verbele a incepe si a arata la diateza pasiva si construiti cu ele propozitii in care sa fie determinate de complemente de agent;

e)  propuneti antonime pentru termenii: incepuse, vizibil, a zice, prins;

f)  alcatuiti fraze in care subordonata completiva directa sa fie introdusa prin pronume relative si nehotarate. 

9.  ,,Closca a intrebat daca domnul e trimis de inaltatul imparat ori de catre nemesi, iar ofiterul, om frumos dar vorbind tare stricat romaneste, i-a spus ca el e colonel al imparatului si ca deci nu poate fi decat prieten al taranilor si ca vrea sa stie cu cine vorbeste si cine e mai mare peste oamenii aceia.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  precizati felul predicatelor;

c)  construiti fraze in care o conjunctie subordonatoare si un pronume relativ din text sa introduca subordonate atributive;

d)  analizati sintactic si morfologic atributele;

e)  construiti enunturi in care sa ilustrati functiile sintactice ale cuvantului cine cu valoare morfologica de pronume interogativ, in cazul acuzativ;

f)  realizati expansiunea cuvintelor vorbind si fi. 

10.  ,,Ceva dur insa, ca de otel, din lumina ochilor lui arata ca poate oricand sa auda si vocile din afara, bineinteles numai pe cele care meritau sa fie auzite si sa le raspunda fara crutare cu indrazneala celui care a descoperit in el insusi aceasta a doua fiinta care e singura care conteaza  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultimele trei propozitii;

c)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor din afara, care, cele;

d)  introduceti in enunturi proprii sensuri omonime ale cuvantului ochi;

11.  ,,Starea cea mai pizmuita, ce putea s-o aiba un cetatean in ierarhia slujbelor, in noua oranduire sociala, era aceea de cumulard de salarii, singura stare ce putea sa satisfaca apetiturile instinctuale de care momentul istoric e dominat.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

c)  construiti propozitii cu sinonime ale cuvintelor: pizma, ierarhie, apetit;

d)  dezvoltati in propozitii echivalente cea mai pizmuita si singura stare; indicati felul subordonatelor obtinute si modificarile survenite;

e)  alcatuiti doua-trei contexte in care pronumele personal o sa aiba valoare neutra;

f)  explicati folosirea virgulei in text;

12.  ,,Povestea totul primului venit vrand parca sa afle de la unul care nu e implicat daca faptele pe care le va povesti i-au schimbat cumva soarta si nu mai seamana cu oamenii obisnuiti, spre care acum aspira cu un soi de deznadejde  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  indicati felul predicatelor;

c)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

d)  propuneti sinonime pentru cuvintele: implicat, soarta, obisnuit, aspira, deznadejde;

e)  realizati familia lexicala a cuvantului a povesti; precizati cuvantul de baza si afixele. 

13.  ,,Povesti cu insufletire ce pregatiri a facut pentru sfintirea care va avea loc duminica, cum a invitat pe episcopul din Gherla si cum episcopul a raspuns ca va veni negresit, cum are siguranta ca toti preotii din judet vor fi de fata, impreuna cu toata ,,inteligenta" romana din Armadia si imprejurimi, ca va fi si o petrecere cu dans unde desigur d-soara Ghighi va avea rolul principal si ca in sfarsit Pripasul va deveni in ziua aceea un adevarat centru romanesc cu nadejdi frumoase.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic primele doua propozitii;

c)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor duminica si toti; precizati-le;

d)  identificati in text cinci neologisme;

e)  indicati sinonimele cuvintelor: a invitat, inteligenta si nadejdi;

f)  explicati folosirea ghilimelelor;

g)  precizati structura lexicala a cuvintelor: insufletire, sfintire, romanesc. 

Propozitia subordonata completiva indirecta

1.  ,,Intelesera acum toti ca venise de la inceput in starea aceasta, ca il ascultau nu pentru a si-o schimba, ci dimpotriva, iar in infatisarea si in glasul sau avea ceva care dadea de inteles ca n-are chef sa fie intrerupt.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic pronumele si adjectivele pronominale;

c)  construiti cate o propozitie in care cuvintele iar si toti sa aiba alta valoare morfologica decat in text;

d)  alcatuiti doua fraze in care subordonatele completive indirecte sa fie introduse prin pronume si adverbe

e)  gasiti sinonimele cuvantului glas si formati propozitii cu acestea;

f)  construiti propozitii in care cuvintele acum, de la inceput, si, a schimba sa indeplineasca functia sintactica de atribut; precizati felul fiecaruia. 

2.  ,,Murise un fel de cantaret de la biserica din Sacot si il chemasera si pe popa Sofronie, care nu mai avusese de mult nici un mort, iar acum se bucura ca mortul era intr-un fel fata bisericeasca si se gandea ca se face o pomana mai omeneasca.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

c)  alcatuiti o propozitie in care verbul a chema sa fie determinat de un complement de agent;

d)  alcatuiti enunturi cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor un, iar, nici un; precizati-le;

e)  construiti propozitii sau fraze in care cuvantul biserica sa indeplineasca functia sintactica de atribut in cazurile nominativ si acuzativ, iar pronumele care functia de complement circumstantial de loc. 

3.  ,,Afland despre dificultatile ce le intampinam cu aprovizionarea, popa Vasile imi desfasura intr-o zi un proiect destinat sa ne scuteasca de cele mai multe din grijile cotidiene si sa-i ajute, pe de alta parte, si pe ei sa se gospodareasca mai rodnic pe pamantul lor.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

c)  precizati antonimele cuvantului dificultate si introduceti-le in enunturi;

d)  dezvoltati in propozitie echivalenta destinat;

e)  construiti patru enunturi in care verbul a intimpina, la diateza pasiva, sa apara la moduri diferite;

f)  alcatuiti familia lexicala a cuvantului proiect si explicati structura lexicala a termenilor. 

4.  ,,Cumnatul lui Chiril avea la Jurilofca un coleg, bun prieten, domnul Sextil Manitiu, si i-l recomandase pe Bunthe ca pe un om vrednic pe care soarta il silise sa paraseasca mestesugul armelor devenind agent veterinar.  "

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: domnul Sextil Manitiu, i, pe care, armelor;

c)  construiti propozitii in care substantivul coleg, nearticulat, sa indeplineasca functiile sintactice de atribut si nume predicativ in cazurile nominativ si genitiv;

d)  construiti propozitii cu un substantiv si un adjectiv din familia lexicala a verbului a sili;

e)  explicati folosirea in text a semnelor ortografice si de punctuatie. 

5.  ,,Egoismul acesta, de care se izbea de altmiteri pretutindeni, il hotari sa se gandeasca sa plece oriunde, in lume, incredintat ca aiurea oamenii vor fi mai voiosi sa se sacrifice pe altarul unei idei. "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, pecizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic adverbele si locutiunile adverbiale din text;

c)  precizati antonimele cuvintelor: egoism, a izbi, voios si introduceti-le in enunturi;

d)  contrageti propozitiile a treia si ultima;

e)  alcatuiti fraze in care pronumele relativ care sa introduca, pe rand, celelalte tipuri de subordonate invatate. 

6.  ,,Puteai sa te convingi cu ochii tai acum ca apa iazului mic si izolat, unde il tinusera un timp, ca-ntr-un arest preventiv, si care se revarsa peste maluri, deslocuita de miscarile corpului aceluia croit pentru mari adancimi si pentru o libertate nebanuita, nu era catusi de putin o exagerare a imaginatiei locului."

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: tai, de miscarile, aceluia, pentru adancimi, o exagerare;

c)  exemplificati valorile morfologice ale cuvantului o;

d)  motivati folosirea cratimei in imbinarea ca-ntr-un;

e)  propuneti sinonime pentru cuvantul imaginatie si alcatuiti cu acestea enunturi;

f)  identificati procedeele artistice din text;

g)  folositi intr-o propozitie forma accentuata corespunzatoare a pronumelui reflexiv se. 

7.  ,,Ilie aducea rachiu pentru George care se silea din rasputeri sa invete pe Briceag un cantec nou ce-l auzise de la lautarii din Bistrita la un chef al doctorului Filipoiu, la beraria cea mare din Armadia."

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic propozitia a doua;

c)  alcatuiti propozitii in care substantivul lautar sa indeplineasca, pe rand, functiile sintactice de nume predicativ in nominativ, acuzativ si genitiv, atribut in nominativ, acuzativ, genitiv;

d)  contrageti ultimele doua propozitii;

e)  gasiti locutiuni verbale corespunzatoare verbului a se sili si construiti cu ele propozitii. 

8.  ,,Matilda adusese de mult cafeaua, dar ii sticleau ochii sa continue discutia intrerupta, nu auzea ceea ce relata musafirul, care in mod evident nu mai avea chef s-o reia.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: sticleau, intrerupta, ceea ce, care;

c)  treceti verbul sa continue la modul supin si ilustrati, in propozitii, toate functiile sintactice invatate;

d)  precizati sinonimele verbului a relata si folositi-le in enunturi proprii;

e)  construiti propozitii in care sa folositi formele demult si m-ai; explicati ortografia. 

9.  ,,Directorul, care ma primi si ma asculta din nou, zise ca si el a auzit ce se spune despre nevasta-mea, dar ca nu crede si adauga ca s-a gandit unde sa-mi gaseasca un post ceva mai bun.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti fraze in care adverbul relativ unde sa introduca o atributiva si o completiva directa;

c)  contrageti propozitia ce se spune despre nevasta-mea si precizati modificarile survenite;

d)  construiti propozitii cu sensuri omonime ale cuvintelor: care, dar, mai;

e)  exemplificati functia sintactica de atribut a pronumelui reflexiv si, si de complement indirect a pronumelui relativ care. 

10.  ,,In asteptarea suspendarii si venind mereu acasa cu mana goala, cu sufletul amarat de umilinte, cauta sa fie vesel si increzator; povestea cu amanunte cat de bine l-a primit cutare si cutare, care i-a oferit tot sprijinul si cat e de sigur ca toata nenorocirea aceasta e spre binele lui.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  ilustrati cazurile si functiile sintactice ale substantivelor;

c)  analizati sintactic si morfologic: care i-a oferit tot sprijinul;

d)  realizati prin derivare antonimele cuvintelor venind, increzator, sigur si apoi introduceti-le in enunturi proprii;

e)  precizati structura lexicala a cuvantului increzator. 

11.  ,,Ingrijorarea ce ne-o purtam cu reciprocitate fraterna, ne indruma sa ne spunem gandurile de care am fost batuti in rastimpul de aproape doi ani, de cand nu ne-am vazut, si de cand atatea istorice fapte s-au petrecut.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic propozitia a doua;

c)  exemplificati valorile morfologice ale cuvantului de;

d)  pornind de la expresia dragoste fraterna, insemnand ,,dragoste de frate", exprimati in propozitii sensurile dragoste de mama, dragoste de tata;

e)  reconstituiti familia lexicala din care face parte cuvantul ingrijorare. 

12.  ,,Astfel Ana ramanea mereu singura cu copilasul care era rau, si cu Dumitru Moarcas, care-i mai dadea cate o mana de ajutor si se plangea ca Paraschiva nu-l cheama acasa si ca va pieri printre straini.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic predicatele;

c)  precizati structura lexicala a cuvantului copilas; construiti propozitii cu diminutive obtinute cu ajutorul altor sufixe;

d)  alcatuiti propozitii in care substantivele Paraschiva si Paraschiv sa fie folosite in cazurile dativ si genitiv; explicati folosirea articolului hotarat in fiecare caz;

e)  exemplificati functia sintactica de atribut a adverbului acasa. 

13. ,,Titu Herdelea avea emotii din alta pricina.  El stiind ca nu e nimic extraordinar la ordinea zilei, nici n-a mai trecut prin redactie, multumindu-se sa anunte pe secretarul general ca va veni mai tarziu, poate dupa miezul noptii.  "(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: alta, stiind, nimic, mai tarziu;

c)  alcatuiti un enunt in care verbul a multumi sa aiba alt sens decat in text;

d)  exemplificati functiile sintactice ale verbelor la modul gerunziu, altele decat in text;

e)  substantivati pronumele negativ nimic si folositi-l in propozitii la singular si plural;

f)  propuneti antonime pentru trei cuvinte din text, la alegere. 

Propozitia subordonata subiectiva

1.  ,,Mai tacura catva timp gandindu-se la cele intamplate, apoi vrura sa schimbe vorba, dar se pare ca prezenta lui Tugurlan staruia mereu intre ei,si nu izbutira sa se mai simta in largul lor.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  realizati expansiunea cuvintelor gandindu-se si intamplate;

c)  contrageti propozitia sa schimbe vorba;

d)  analizati sintactic si morfologic: prezenta lui Tugurlan staruia mereu intre ei;

e)  alcatuiti familia lexicala a cuvantului a starui si construiti propozitii cu doua cuvinte derivate;

f)  gasiti cateva sinonime ale cuvantului mereu. 

2.  "  I se parea putin ridicol ca Pahontu poate sa-si motiveze astfel toate cotiturile morale pe care le savarsise si pe care el insusi le simtea ca atare  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  faceti analiza sintactica si morfologica a complementelor circumstantiale din text;

c)  folositi in enunturi diferite adjectivul de intarire potrivit pe langa pronumele personale de persoana a doua si a treia plural, masculin si feminin;

d)  construiti o fraza in care subordonata subiectiva sa aiba ca regent verbul a putea;

e)  ilustrati in propozitii formele omonime ale pronumelui personal le;

3.  ,,Nu-si ridica privirea, dar se vedea ca urechea sta la panda si ca se straduia sa biruie racnetele baietilor si sa auda de ce il chemase Isosica pe acela.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: racnetele, de ce, pe acela;

c)  gasiti sinonime pentru cuvantul a birui, apoi construiti cu ele propozitii sau fraze;

d)  construiti enunturi in care pronumele demonstrativ acela sa aiba functiile sintactice de nume predicativ in nominativ si genitiv, complement indirect si atribut in toate cazurile invatate;

e)  construiti cate o propozitie in care verbul a auzi sa apara la modurile infinitiv si supin; indicati functiile sintactice. 

4.  ,,Spre a scapa de atari corpuri delicte, ce puteau fi ochite cu prilejul unor perchezitii, in cursul carora se ridica cu toptanul parchetul din camere si se da jos de pe pereti chiar tencuiala, ar fi trebuit sa-mi incinerez pur si simplu toata biblioteca, si mai ales propriile-mi opere literare.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: spre a scapa de atari corpuri delicte;

c)  realizati expansiunea cuvantului din camere;

d)  construiti enunturi in care pronumele relativ ce sa indeplineasca functiile sintactice de nume predicativ, complement direct si complement indirect;

e)  precizati prin sinonime sensuri ale verbului a ochi; ilustrati-le in propozitii sau fraze. 

5.  ,,Guvernul se zicea ca lupta cu dificultati financiare si cu neintelegeri programatice si ca se sileste sa amane deschiderea Camerelor unde vor avea mai multe complicatii de infruntat.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

c)  ilustrati in propozitii functiile sintactice invatate ale substantivului dificultate in cazurile nominativ si dativ; precizati-le;

d)  propuneti antonime pentru termenul dificil si folositi-le in diferite enunturi;

e)  exemplificati in propozitii valorile verbului a avea. 

6.  ,,Cu atat mai greu imi vine sa vorbesc acum chiar despre crezul ,,meu" artistic.  Mai intai trebuie sa marturisesc cu destula rusine, ca nici nu am avut inca vreme sa-mi confectionez un asemenea articol, pentru simplul motiv ca niciodata, apucandu-ma sa scriu, nu mi-a trecut prin minte sa observ sau sa respect anumite cerinte programatice.  " (Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  explicati folosirea cratimei in text;

c)  precizati sinonimele cuvintelor: crez, sa marturisesc, programatic;

d)  contrageti, la alegere, doua dintre propozitiile subordonate;

e)  gasiti antonimul cuvantului a respecta si construiti cu el o propozitie. 

7.  ,,Chiril refuza cutia de carton urata si, cu papusa in brate, insotit de comentariile inveselite ale celor din jur, iesi impreuna cu fata care-l insotea si care nu avea inca un nume, dar careia cel mai bine i-ar fi stat sa traga dupa ea de o funie subtire de matase un monstru imaginar, ca-n icoanele vechi ale Orientului.  "

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic atributele din text;

c)  construiti propozitii in care adverbul bine sa apara la celelalte forme ale gradului de comparatie superlativ;

d)  realizati familia lexicala in care se integreaza cuvantul comentariu;

e)  construiti trei fraze in care propozitia subiectiva sa fie ceruta de alte tipuri de verbe decat cele din text. 

8.  ,,Scriind simt ca traiesc si intr-adevar gandul mortii inevitabile isi diminueaza puterea de a-mi ingrozi constiinta, care imi sopteste: mii de oameni mor pe pamant chiar in aceste clipe, oameni umili, dar si oameni mari; nu se poate spune ca n-ai trait din plin treizeci si cinci de ani, altii au murit mult mai tineri, nu trebuie sa accepti sa traiesti oricum  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic primele trei propozitii;

c)  ilustrati in propozitii alte functii sintactice ale pronumelui nehotarat altii in cazul nominativ; precizati-le;

d)  explicati folosirea in text a semnelor ortografice si de punctuatie;

e)  indicati antonimele cuvintelor inevitabil si a diminua;

f)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor: a, mi, aceste; precizati-le

9.  ,,Dupa felul cum vorbise s-ar fi putut crede ca Tugurlan se gandea tot timpul la pamant, la mosia Marica, si ca nu aveau lot din pricina celor care aveau; pentru Tugurlan insa era limpede de mult ca intr-adevar oamenii erau aceia care erau vinovati ca acum cinsprezece ani nu s-a impartit si a doua mosie a boierului, mosia Marica.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

c)  formati familia lexicala a cuvantului pamant; alcatuiti enunturi in care doua dintre cuvintele derivate sa aiba sens figurat;

d)  construiti doua fraze in care propozitiile subordonate subiective sa aiba ca regent adverbe predicative;

e)  explicati folosirea in text a virgulei;

10.  ,,Nu-mi placuse insa ca era distant cu mine si se complacea sa fie inconjurat de adulatori gaunosi, care in afara de opera lui, din care ii citau chiar in fata fara nici o jena, stiau prea putina filozofie. "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: din care ii citau chiar in fata, fara nici o jena;

c)  alcatuiti enunturi in care pronumele relativ care sa apara la cazul genitiv, cu si fara articolul posesiv (genitival);

d)  indicati sinonimele cuvantului adulator;

e)  construiti cinci propozitii in care cuvantul filozofie sa ilustreze functii sintactice diferite ale substantivelor in cazul acuzativ. 

11.  ,,I se mai intamplase o data sa tina la o fata si nici atunci nu intelesese pentru ce la inceput fetei ii placuse si mai pe urma, tot asa, nu mai vrusese sa iasa la poarta.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti propozitii in care sa folositi formele odata si o data; explicati ortografia diferita si apoi analizati-le;

c)  analizati sintactic si morfologic: i, la o fata, la inceput, ii;

d)  construiti fraze in care pronumele relativ ce sa introduca si alte subordonate decat in text; precizati felul lor;

e)  alcatuiti o propozitie in care verbul a iesi sa aiba alta valoare decat in text; precizati-o. 

12.  ,,Poate nu e o simpla intamplare ca toti creatorii mari de viata s-au multumit sa scrie bine si au neglijat floricelele stilistice dupa care se prapadeau contemporanii.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  gasiti sinonime pentru cuvantul simplu si construiti propozitii cu trei dintre ele;

c)  alcatuiti familia lexicala a cuvantului a crea;

d)  construiti fraze in care conjunctia subordonatoare ca sa introduca, pe rand, propozitii atributive si completive directe;

e)  contrageti propozitia sa scrie bine. 

13.  ,,El era ceasul cel mare al oamenilor, semnul timpului si al vremii, daca trebuie sa aprinzi focul de pranz sau daca poti sa te duci la camp, daca mai e timp sau nu te-apuca vreo ploaie  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  motivati folosirea semnelor ortografice si de punctuatie;

c)  analizati sintactic si morfologic atributele din text;

d)  construiti propozitii in care cuvintele cel, te, vreo sa fie folosite cu alte valori morfologice decat in text; precizati-le;

e)  folositi in enunturi cu sens figurat substantivul foc. 

14.  ,,Se poate ca bolta de sus sa se sparga,

Sa cada nimicul cu noaptea lui larga,

Sa vad cerul negru ca luminile-si cerne

Ca prazi trecatoare a mortii eterne  "

(M.  Eminescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  precizati ce parte de vorbire reprezinta cuvantul nimicul si modul cum s-a format;

c)  analizati sintactic si morfologic atributele din primele trei versuri;

d)  dezvoltati in propozitii echivalente negru si ca prazi; precizati modificarile care au survenit in acest proces. 

Propozitia subordonata predicativa

1.  ,,Un lucru deplin insa pe care puteam sa-l fac era sa-i invat pe urmasii mei ce este lumea, despre care insa descoperii ca aveam idei tot atat de clare ca si despre un topor de metal  care imi lipsea.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic elementele de relatie din fraza care indeplinesc si functie sintactica;

c)  construiti propozitii in care cuvantul mei sa fie folosit ca pronume posesiv in cazurile dativ si genitiv; indicati functiile sintactice;

d)  alcatuiti o fraza in care propozitia predicativa sa aiba ca regent verbul a insemna la modul conditional-optativ, timpul perfect;

e)  gasiti sinonime pentru cuvintele clar si deplin, apoi construiti cu ele propozitii. 

2.  ,,Iar singurele cuvinte pe care le adresam refugiatilor inainte de plecare erau doar sa-i intreb daca, in afara de obiectele suspecte ce li se confiscase la perchezitii, li se oprise cumva bani ori lucruri de valoare ce le-ar fi avut asupra lor.  "

(Gib I.  Mihaescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: ce li se confiscase la perchezitie;

c)  explicati folosirea in text a cratimei si a punctului;

d)  construiti fraze in care pronumele relativ ce sa introduca propozitii atributive, completive directe, completive indirecte, subiective;

e)  indicati alte prepozitii sau locutiuni prepozitionale cu care se construieste cazul genitiv si folositi doua dintre ele in enunturi proprii;

f)  construiti propozitii in care cuvintele iar, inainte si in afara sa aiba valori morfologice diferite; precizati-le. 

3.  ,,Mi s-a parut ca nu esti capabil sa fii ceea ce se spune ca trebuie sa fii.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: mi, ceea ce, capabil;

c)  alcatuiti trei fraze in care propozitiile predicative sa fie cerute de alte verbe copulative decat cel din text;

d)  construiti o propozitie in care verbul a parea sa aiba valoare copulativa;

e)  construiti enunturi cu antonimele cuvintelor capabil si spune. 

4.  ,,De ce se temea el mai mult, inchipuindu-si viitorul acela superior in multe privinte era ca experienta generatiei sale si-ar fi putut pierde proportiile avute la vremea data si ca ei toti nu vor fi trait nici macar o drama veritabila, vrednica sa infrunte timpul.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic verbele la moduri nepersonale, pronumele si adjectivele pronominale;

c)  explicati prin sinonime cuvantul veritabil si construiti cu acestea enunturi;

d)  alcatuiti o fraza in care propozitiile completive indirecte sa fie in raport de coordonare adversativa prin conjunctia dar;

e)  exemplificati alte valori decat in text ale verbului a fi;

f)  dezvoltati in propozitii echivalente: inchipuindu-si, avute;

g)  schimbati valoarea morfologica a adjectivului pronominal demonstrativ acela in pronume si apoi ilustrati functiile sintactice invatate pentru fiecare caz. 

5.  ,,Vestea descoperirii unor recente comploturi la cari in cea mai mare masura luasera parte tocmai mosafiri de acestia indoielnici, intrati in tara prin sectoare de frontiera aflate sub autoritatea unor comandanti mai putin severi decat ai mei, ma facu sa ma dezinteresez aproape complect de dansii si sa-i las pe mana soldatilor.  Mie mi se raporta doar numarul celor prinsi si toata grija pe care o aveam de acum inainte era ca, la pornire, sa vad daca numarul imbarcatilor era tocmai acel ce mi se raportase.  "

(Gib I.  Mihaescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati formele populare si regionale din text;

c)  analizati sintactic si morfologic: sa ma dezinteresez aproape complect de dansii;

d)  ilustrati in propozitii functiile sintactice invatate ale pronumelui posesiv in cazul genitiv;

e)  gasiti alte cinci verbe formate cu ajutorul prefixului dez-;

f)  realizati expansiunea cuvintelor: indoielnici, aflate, prinsi. 

6.  ,,Una din incaperi, cea mare, ar fi trebuit sa fie camera buna pentru cine s-ar fi nimerit pe la ei musafir, si tot ea ar fi fost sa fie locul in care sa tina ei lucrurile de sarbatoare, zestrea nevestei, in lacra, pernele bune, macatele, beteala de la nunta si lumanarile  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  formulati trei enunturi in care pronumele relativ cine sa indeplineasca alte functii sintactice decat in text; precizati-le;

c)  analizati sintactic si morfologic primele doua propozitii;

d)  construiti propozitii in care adjectivul buna sa fie folosit in cazurile nominativ si dativ;

e)  construiti enunturi in care cuvintele cea mare si cine sa fie folosite cu alte valori morfologice decat in text; precizati-le;

f)  propuneti sinonime pentru cuvantul musafir. 

7.  ,,Pe urma, sub febrilitatea batranului ce parea ca bate campii mai tare ca niciodata, Chiril deslusi adevaratul mesaj, ce putea fi o neliniste probabil din cauza lui, dar pentru asta trebuia sa ai un fler special, un cablu de comunicare paralela mai bine scufundat decat cel mai profund cablu suboceanic." 

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: bate campii mai tare ca niciodata, din cauza lui, pentru asta;

c)  formati familia lexicala a cuvantului liniste; folositi in enunturi cu sens figurat doi dintre termenii derivati;

d)  introduceti in propozitii, la diferite grade de comparatie, adjectivul tare, la cazurile dativ si acuzativ;

e)  gasiti alte cateva locutiuni verbale si folositi-le in propozitii sau fraze;

f)  identificati derivatele formate cu ajutorul prefixelor si precizati structura lor lexicala. 

8.  ,,Nu e nevoie sa stii tu  , dar ce trebuie sa stii neaparat e ca asta e ceasul tau cel mare, daca il scapi nu e numai ca ai sa ramai un om care nu stie nimic, dar o sa se uite toti de seama ta la tine ca la cel mai prost dintre ei si partea interesanta o sa fie ca n-o sa ai ce sa le raspunzi.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic pronumele si adjectivele pronominale;

c)  construiti o propozitie in care verbul a ramane sa aiba alta valoare morfologica decat in text;

d)  motivati folosirea in text a semnelor ortografice si de punctuatie;

e)  gasiti derivatele substantivale de la verbele a trebui, a avea si a raspunde, apoi introduceti-le in propozitii sau fraze;

f)  relevati in enunturi sensuri omonime ale verbului a uita. 

9.  ,,Un om care se strecoara abil, cunoscand la perfectie jocul, va avea mereu o superioritate, o sacaitoare condescendenta fata de altul a carui vocatie e sa-si gramadeasca singur in constiinta obstacole  "

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic; mereu, sacaitoare, fata de altul, a carui, si;

c)  dezvoltati intr-o propozitie echivalenta cunoscand;

d)  alcatuiti propozitii in care substantivul om sa indeplineasca, pe rand, functiile sintactice de atribut in cazurile nominativ si genitiv, nume predicativ in cazurile nominativ, acuzativ si genitiv, complement de agent;

e)  explicati prin sinonime termenii: abil, condescendenta, vocatie. 

10.  ,,Daca Achim are sa stea toata vara la Bucuresti inseamna ca el va tunde oile si cine stie ce are sa faca cu lana.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor toata, vara, ce; precizati-le;

c)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

d)  construiti doua fraze in care propozitiile predicative sa fie introduse prin alte elemente de relatie decat in text;

e)  introduceti in enunturi proprii sensuri omonime ale cuvintelor stea si vara;

f)  construiti o propozitie in care verbul a insemna sa aiba valoare predicativa. 

11.  ,,Ceea ce spunea Patru acum insemna ca oile acelea care-i fusesera date de zestre nu prea erau cum trebuie si ca socru-sau il cam inselase si acum se vedea inselaciunea.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: acum, acela, care, i, inselaciunea;

c)  alcatuiti enunturi in care imbinarea socru-sau sa apara la cazurile acuzativ si dativ;

d)  contrageti prima si ultima propozitie;

e)  propuneti sinonime pentru doua cuvinte din text, la alegere. 

12.  ,,Problema era sa vorbeasca el cu tine si sa te puna exact in fata gravitatii situatiei; puteai s-o eludezi, dar poate ca, gandindu-te mai bine, puteai sa-ti iei si raspunderea totala.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  realizati expansiunea cuvantului gandindu-te;

c)  exemplificati alte valori morfologice decat in text ale cuvantului si;

d)  notati alte trei locutiuni prepozitionale cu care se construieste cazul genitiv; introduceti-le in enunturi si apoi analizati sintactic si morfologic cuvintele pe care le insotesc;

e)  indicati antonimele cuvantului total;

f)  explicati folosirea in text a semnelor ortografice si de punctuatie

B.  SUBORDONATE CIRCUMSTANTIALE

Propozitia subordonata circumstantiala de loc

1.  ,,Leaga-ma, Dunare batrana,

Du-ma, dus de dorul, ce ma mana

Pana unde valul tau se bate, -

Du-ma-ncet cu mainile la piept,

Adormit, oriunde vei socoate.  "

(St.  O.  Iosif)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic elementele de relatie subordonatoare in fraza;

c)  folositi in propozitii verbul du la toate modurile nepersonale; indicati functia sintactica pentru fiecare exemplu;

d)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor: batrana, ma, tau; precizati-le;

e)  construiti trei fraze in care subordonatele diferite sa aiba ca regent verbul a socoti. 

2.  ,,Colo unde raza unui dulce soare

Peste stanci uscate nu s-a spulberat,

Unde ca fecioara intr-o sarbatoare

Cu flori dulci de aur, campul s-a-mbracat;

Unde limba draga, tanara-amoroasa,

Suna ca suspinul vantului usor,

Prin Dumbrava verde, frageda, umbroasa,

Printre flori razande, eu as vrea sa mor!"

(D.  Bolintineanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti trei fraze in care adverbul relativ unde sa introduca, pe rand, cate o propozitie atributiva, subiectiva, predicativa;

c)  identificati adjectivele cu valoare de epitet;

d)  analizati sintactic si morfologic ultimul vers;

e)  folositi in enunturi proprii, cu sens figurat, substantivele raza si flori. 

3.  ,,Mergi, tu, luntre-a vietii mele, pe-a visarii lucii valuri,

Pana unde-n ape sfinte se ridica mandre maluri,

Cu dumbravi de laur verde si cu lunci de chiparos,

Unde-n ramurile negre o cantare-n veci suspina,

Unde sfintii se preimbla in lungi haine de lumina,

Unde-i moartea cu-aripi negre si cu chipul ei frumos.  "

(Mihai Eminescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultimul vers;

c)  precizati sensul cuvantului laur si construiti cu el o propozitie;

d)  derivati adjectivele de la radicalul cuvintelor visare, ramuri si lumina, apoi introduceti-le in enunturi proprii;

e)  ilustrati alte functii sintactice decat in text ale pronumelui personal ei in cazurile dativ si genitiv;

f)  identificati procedeele artistice din text si precizati felul lor. 

4.  ,,Acolo unde nu e lege, nu e nici slobozenie si acolo unde legea e pentru unii si ceilalti sunt scutiti de sub ascultarea ei, slobozenia a pierit si fericirea e stinsa.  "

(Alecu Russo)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  indicati felul predicatelor;

c)  analizati morfologic si sintactic pronumele;

d)  realizati de la cuvintele ascultare, a pieri si fericire derivate adjectivale cu ajutorul prefixului -ne si introduceti-le in propozitii;

e)  folosindu-va de substantivul lege, ilustrati cateva valori stilistice ale acestei parti de vorbire. 

5.  ,,Rotile nu stiu ca plange

Dealul, pe-unde omul mana;

Nu stiu boii ca-n tarana,

Pe-unde trec, e numai sange. 

Pe-unde a fost cumplire-odata

Doarme-acum intreaga fire,

Peste-un iad de zvarcolire

Cade-o pace-ntunecata.  "

(G.  Cosbuc)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati procedeele artistice si precizati-le;

c)  modificati regenta, astfel incat propozitia pe-unde trec sa fie, pe rand, subiectiva, completiva directa si completiva indirecta;

d)  analizati sintactic si morfologic primele doua versuri din strofa a doua;

e)  construiti propozitii in care cuvintele roata, acum si fire sa indeplineasca functia sintactica de atribut. 

6.  ,,Catre telul care-n noapte le luceste ca un soare

Ei se duc prin zeci de lupte, urmarindu-l cu ardoare,

Zeci de mii cad, pe-a lor urme rasar alte zeci de mii,

Steaua-i duce, ei urmeaza printre veri si printre ierne,

Pana unde-eterna iarna munti de neaua-n campi asterne,

Unde crivatul viseaza uriase vijelii.  "

(M.  Eminescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic subiectele;

c)  contrageti propozitia a doua;

d)  construiti propozitii cu sinonimele cuvintelor tel, ardoare, etern, urias;

e)  exemplificati alte trei valori morfologice decat in text ale cuvantului i; precizati-le. 

7.  "Si zmeura-anume-o facu pe pamant

Salbatica Zan-a padurii,

Obrajii ei rumeni ca zmeura sunt,

Obrajii si rumenul gurii,

Iar pe-unde sadeste ea zmeura-n vai

Pot merge femeile-n pace,

Dar floarea din fata le-o ia la flacai

Si galbeni ca faguru-i face.  "

(G.  Cosbuc)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic penultimul vers;

c)  construiti cate o propozitie cu fiecare dintre formele: i-ar, i-a, l-a, c-a; motivati ortografia diferita fata de formele din text;

d)  introduceti in enunturi substantivul padure precedat de prepozitii care cer cazurile dativ si genitiv; indicati functia sintactica pentru fiecare exemplu;

e)  dezvoltati intr-o propozitie echivalenta din fata; precizati felul subordonatei obtinute. 

8.  ,,Acea copila nestiutoare, careia vantul i-a furat si i-a dus in vartej foita zilelor verii, era incredintata ca minunea ce vazuse se prelungeste dupa dorinta ei si a ramas privind in fumul ce fugea dupa foaia de rasura si zambea inchipuirii sale care o ducea cu repeziciunea intamplarilor unui basm acolo unde isi inchipuia ca se afla ce i-i drag.  "

(M.  Sadoveanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati elementele de relatie din fraza care au si functie sintactica;

c)  construiti enunturi in care adverbul relativ unde sa introduca propozitii subiective, predicative, completive indirecte;

d)  contrageti ultima propozitie;

e)  identificati verbele copulative din text; notati apoi alte asemenea verbe si introduceti-le in enunturi;

f)  propuneti sinonime pentru cuvintele: nestiutoare, a fura, minune, inchipuire. 

9.  ,,Colo unde stau Carpatii cu de stanci inalte coaste,

Unde paltinii pe dealuri se insir ca mandra oaste,

Muntii tapana lor frunte o suiau-n-albastre bolti;

Stau tacuti ostasii Romei ridicand fruntea lor lata. 

Stralucitele lor coifuri, la stancimea detunata,

Unde ultima cetate ridica-n nori a ei colti.  "

(M.  Eminescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultimul vers;

c)  identificati substantivele cu sens colectiv; construiti propozitii ca alte trei asemenea substantive;

d)  indicati antonimele cuvintelor: inalt, tacut, a ridica, lata, stralucit; introduceti in enunturi proprii doua dintre ele;

e)  explicati folosirea in text a virgulei. 

10.  ,,Niculaie se retrase intr-un colt al gradinii pierdut si uitat de toti, fetele plecara nu se stie unde, iar mama, care se gandea ca s-ar putea ca omul ei sa aiba intr-adevar nevoie de ea, nu putu totusi sa uite amenintarea nedreapta si jignitoare care ii fusese adusa inainte de masa si parasi si ea tinda.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  precizati valoarea morfologica a cuvintelor toti, iar, un, apoi construiti propozitii cu alte valori ale acelorasi cuvinte si precizati-le;

c)  realizati expansiunea cuvantului nedreapta;

d)  ilustrati in propozitii sensuri omonime ale cuvantului a uita;

e)  alcatuiti enunturi in care sa ilustrati patru dintre functiile sintactice ale pronumelui nehotarat toti; indicati-le. 

11.  ,,Acolo unde-s nalti stejari

Si cat stejarii nalti imi cresc

Flacai cu piepturile tari

Ce moartea-n fata o privesc,

Acolo unde-s stanci si munti

Si ca si muntii nu clintesc

Voinicii cei cu peri carunti

In dor de tara stramosesc,

Acolo unde-i cer senin

Si ca seninul cer zambesc

Femei ce poarta l-al lor san

Copii ce pentru lupta cresc,

Acolo este tara mea

Si neamul meu cel romanesc,

Acolo eu sa mor as vrea,

Acolo vreau eu sa traiesc!"

(Alexe Mateevici)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati procedeele artistice si precizati-le;

c)  construiti propozitii cu sensuri omonime ale cuvintelor: peri, cer, poarta;

d)  analizati sintactic si morfologic adverbele din prima strofa;

e)  folositi in propozitii cu sens figurat cuvintele: carunt, senin, zambesc;

f)  motivati folosirea in text a cratimei.

Propozitia subordonata circumstantiala de timp (temporala)

1.  ,,Cand navalira peste sat se paru ca pustiul din tipetele lor si palcurile numeroase si inghesuite ce se amestecau de-a valma, vor imprastia norii si vor incepe sa smulga crengile salcamilor, acoperisurile caselor si gardurile fumurii dimprejurul caselor.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  contrageti propozitiile a patra si a sasea;

c)  analizati sintactic si morfologic: inghesuite ce se amestecau de-a valma;

d)  alcatuiti o propozitie in care cuvantul dimprejur sa aiba alta valoare morfologica decat in text; precizati-o;

e)  alcatuiti enunturi in care sa puneti in valoare sensuri diferite ale cuvantului pustiu. 

2. ,,Ar fi iesit in ulita, dar ii era frica sa nu scartie portita si sa se trezeasca tatal sau, care sforaia pe prispa de cand il adusesera acasa oamenii de la hora.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic subiectele exprimate;

c)  alcatuiti enunturi in care verbul a trezi sa fie folosit cu sensuri diferite;

d)  construiti patru fraze in care alte tipuri de subordonate decat in text sa fie introduse prin adverbul relativ cand;

e)  construiti enunturi in care cuvintele portita, care, acasa sa indeplineasca functia sintactica de atribut; indicati felul fiecaruia;

f)  alcatuiti doua fraze in care verbul a iesi sa fie regent pentru o predicativa si o circumstantiala temporala. 

3.  ,,Cand muierile cu care se avea bine pomeneau insa de amenintarile pe care Guica nu inceta totusi sa le raspandeasca prin sat, atunci Catrina se inchina cu inversunare si spunea ca si Isus Cristos a patimit si n-o s-o lase el sa moara pe marginea santului." 

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti fraze in care subordonata temporala sa fie introdusa prin alte elemente de relatie decat in text;

c)  explicati prin sinonime cuvintele a patimi si inversunare; introduceti unele dintre aceste sinonime in enunturi proprii;

d)  analizati sintactic si morfologic complementele;

e)  alcatuiti propozitii in care cuvantul sat sa ilustreze functiile sintactice ale substantivelor in cazurile acuzativ si genitiv. 

4.  ,,Moromete plecase cu Tudor Balosu pe acelasi drum ca si intaia oara, iesisera din regiunea de ses unde nimeni nu avea nevoie de porumb si, dupa ce facura un popas la oborul din Pitesti, o luasera pe soseaua care ducea spre creierul muntilor, cu tinta Rachitele, un sat mare, cunoscut de Tudor Balosu ca fiind o piata buna de desfacere.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  alcatuiti enunturi in care pronumele negativ nimeni sa apara la cazurile genitiv si acuzativ;

c)  ilustrati in propozitii functiile sintactice invatate ale numeralului ordinal intai;

d)  analizati sintactic si morfologic atributele;

e)  construiti doua fraze in care verbul a fi sa fie regent pentru o subiectiva si pentru o predicativa;

f)  exemplificati, in propozitii sau fraze, valoarea copulativa a verbelor a se face si a iesi;

g)  notati cuvinte derivate cu prefixe de la verbul a face si alcatuiti enunturi cu doua dintre ele. 

5.  ,,Dimineata, cand soarele rasare pe malul argesean al Oltului, umbrele turlelor pornesc din sosea si treptat-treptat se rotesc dupa mersul soarelui, plimbandu-se prin ceardacul chiliilor dinspre munti, pana ce spre seara se strang in poienita din dosul manastirii si, in fata arhondaricului intra in pamant odata cu soarele ce apune peste dealul valcean.  "

(Ion Minulescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  explicati folosirea semnelor ortografice si de punctuatie;

c)  alcatuiti enunturi in care cuvintele dimineata, in fata, ce sa fie folosite cu alte valori morfologice decat in text;

d)  analizati sintactic si morfologic propozitia a doua;

e)  alcatuiti fraze in care pronumele relativ ce sa introduca alte tipuri de subordonate decat in text. 

6.  ,,Eu insa nu ma inselam, si dovada era ca ridicam mana si numaidecat ea imi raspundea in acelasi fel si cand ma apropiam, vedeam clar ca ea era.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  precizati felul predicatelor;

c)  alcatuiti trei fraze in care subordonata predicativa sa fie ceruta de alte verbe copulative decat in text;

d)  analizati morfologic si sintactic adverbele;

e)  alcatuiti familia lexicala a verbului a vedea si folositi in enunturi trei dintre derivate;

f)  contrageti propozitia cand ma apropiam. 

7.  ,,Dupa un rastimp apoi domnul strain, care vorbea stricat romaneste, il intreba daca s-a gandit bine ce a facut, iar cand dansul raspunse ca s-a gandit, ii zise ca plangerea lui e mincinoasa si prin urmare, in loc de doua saptamani, acuma poate sa fie inchis doua luni  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: ii zise ca plangerea lui e mincinoasa;

c)  alcatuiti propozitii in care cuvantul stricat sa aiba alte valori morfologice decat in text;

d)  formulati enunturi in care sa folositi cel putin doua sinonime ale verbului a gandi;

e)  inlocuiti in context cuvantul lui cu sa; analizati apoi cele doua cuvinte sintactic si morfologic;

8.  ,,Bogatii satului treierau in tacere si pareau surzi la strigatele pe care le scotea din cand in cand Plotoaga cand ceva i se parea lui ca nu e in regula sau nu se misca bine si numai copiii pareau veseli sau straini de ideea ca au fost pentru intaia oara despartiti de sat printr-o arie speciala."

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultimele doua propozitii;

c)  notati alte trei tipuri de locutiuni decat cele din text si precizati felul lor;

d)  realizati expansiunea cuvantului surzi;

e)  construiti propozitii cu formele l-a si s-au si explicati ortografia diferita fata de formele din text. 

9.  ,,Spre deosebire insa de detectivii care imbina totdeauna perspicacitatea si energia cu umorul special al marilor naivi si care toti poseda negresit anumite ticuri sau obiceiuri caracteristice plus o pipa care se stinge si se aprinde in momentele palpitante, el voia sa pastreze in primul rand demnitatea grava cuvenita magistratului instructor, aceasta urmand sa fie originalitatea lui cand va fi cucerit celebritatea.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti doua fraze in care cuvantul de cu valoare de conjunctie subordonatoare sa introduca, pe rand, o atributiva si o subiectiva;

c)  analizati morfologic si sintactic pronumele;

d)  folositi in diferite enunturi cuvintele: perspicacitate, umor, naiv, a poseda, tic, palpitant, demnitate, originalitate, celebritate;

e)  contrageti doua propozitii din text, la alegere. 

10.  ,,Imi parea chiar ca de cand am invatat sa tin tocul in mana niciodata n-am scris cu mai multa usurinta ca in clipa aceea si niciodata n-am avut mai multa incredere in ceea ce trebuia sa imi iasa din penita si din creier  "

(Ion Minulescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  alcatuiti fraze care sa cuprinda si alte adverbe relative decat in text; precizati felul subordonatelor introduse;

c)  analizati sintactic si morfologic complementele;

d)  folositi in propozitii trei derivate ale verbului a invata;

e)  construiti enunturi cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor: imi, am, de, mult; precizati-le. 

11.  ,,Abia acum pot sa spun ca ideile erau blestemul ei, si cand reusea sa se fereasca si sa nu intre in jocul lor si mai ales cu mine, insemna ca ma iubea foarte tare in acele clipe si se temea de ceva "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  propuneti antonime pentru blestem, a se feri, a reusi, apoi folositi-le in propozitii sau fraze;

c)  ilustrati functiile sintactice invatate ale modului gerunziu, alcatuind enunturi cu verbul a reusi;

d)  alcatuiti doua fraze care sa cuprinda obligatoriu si cate o subordonata temporala introdusa prin elemente de relatie diferite;

e)  analizati sintactic si morfologic ultimele doua propozitii. 

12.  ,,Totusi in noaptea aceea, Laura a visat numai pe Aurel, care parea c-o iubeste nebuneste si vroia sa se impuste din pricina lui Pintea, cu care parea ca danseaza cadrilul al doilea fericita, invidiata de toate fetele, pe cand Pintea statea bosumflat intr-un colt, ca o aratare urata  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  contrageti propozitiile a doua si a treia;

c)  analizati sintactic si morfologic substantivele proprii;

d)  explicati folosirea semnelor ortografice si de punctuatie;

e)  reconstituiti familia lexicala in care se integreaza cuvantul nebuneste;

f)  construiti propozitii in care sa introduceti formele nu mai si a-l; explicati ortografia. 

13.  ,,In general, cand povestesti lucruri atat de intime unui om pe care il vezi a doua oara, inseamna ca esti dominat de nevoia de a te destainui, ca lucrurile au mereu un caracter acut si ca nu te mai intereseaza prea mult cui povestesti.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  ilustrati functiile sintactice ale substantivelor in cazurile dativ si genitiv, alcatuind propozitii cu substantivul lucru;

c)  construiti propozitii in care verbul a destainui sa apara la celelalte trei moduri nepersonale; precizati functia sintactica in fiecare exemplu;

d)  propuneti sinonime pentru cuvintele intim si acut; alcatuiti cu acestea propozitii;

e)  indicati diatezele tuturor verbelor din text;

f)  construiti trei fraze in care verbul a insemna sa devina regent pentru alte tipuri de subordonate. 

14.  ,,Numai dupa ce-a ispravit si a vazut pe preotul Belciug alaturi de judecatorul manios, mai la o parte, si-a dat seama ca s-a pripit si si-a adus aminte cum a fagaduit invatatorului de atatea ori ca nu-l va vinde nici in ruptul capului.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  notati cateva locutiuni care sa includa verbul a da; folositi-le in propozitii la moduri diferite;

c)  identificati locutiunile din text si precizati felul lor;

d)  analizati sintactic si morfologic ultimele doua propozitii;

e)  alcatuiti enunturi in care sa folositi formele: ce-a, cea, s-a, sa, m-ai, mai, v-a, va; motivati ortografierea diferita;

f)  propuneti sinonime pentru cuvintele a ispravi, manios, a fagadui, a se pripi si folositi-le in diferite enunturi. 

15.  ,,M-am uitat si eu la fasole si cand am vazut-o asa incretita pe deasupra si fara nici un pic de abur care sa iasa din ea, mi s-a parut ca e rece si v-am intrebat de ce n-ati incalzit-o.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  contrageti subordonata temporala;

c)  analizati sintactic si morfologic complementele;

d)  desprindeti din context secventa: mi s-a parut ca e rece; propuneti alte elemente regente pentru propozitia subordonata;

e)  alcatuiti propozitii in care verbele a vedea, a intreba si a incalzi sa apara la moduri nepersonale si la diateza pasiva; precizati functia lor sintactica. 

16.  ,,I-ar fi fost greu cuiva din sat sa spuna daca atunci cand statea el asa si fuma, se gandea la ceva, dar nici sa spuna ca nu se gandea nu putea.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti enunturi in care sa ilustrati valorile morfologice ale cuvantului iar; precizati-le;

c)  alcatuiti trei fraze in care conjunctia subordonatoare sa sa introduca alte tipuri de subordonate decat in text;

d)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

e)  construiti fraze in care verbul a spune sa fie regent pentru cate o propozitie subiectiva, completiva indirecta, temporala;

f)  realizati familia lexicala in care se integreaza verbul a fuma. 

Propozitia subordonata circumstantiala de mod (modala)

1.  Cand sosira in fata casei lui Vasile Baciu, amandoi se gandira sa lase asa cum vrea celalalt si sa sfarseasca, si totusi se razgandira repede nadajduind fiecare ca amanarea va aduce apa la moara lui.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  alcatuiti trei enunturi care sa cuprinda si alte locutiuni prepozitionale care cer cazul genitiv; precizati functia sintactica a cuvintelor pe care le insotesc;

c)  analizati sintactic si morfologic primele patru propozitii;

d)  contrageti prima propozitie;

e)  alcatuiti enunturi in care cuvintele celalalt si fiecare, cu valoare de adjectiv pronominal, sa apara in cazurile acuzativ si dativ. 

2.  ,,Se intampla uneori ca in ziua care venea sa nu fie nimic de facut, nimic de lucrat: cu toate acestea, Paraschiv auzea cu groaza acelasi glas infundat si staruitor care punea in miscare toata casa; era un glas care la inceput nu chema pe nimeni pe nume si de aceea era si atat de chinuitor; intra in ureche si turbura odihna dulce a somnului, fara sa fie insa aspru ori hotarat, plutea in aer si se prelungea in ureche dureros  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  precizati si celelalte forme ale pronumelui negativ din limba romana; construiti cu ele enunturi in care sa indeplineasca functiile sintactice de complement indirect in cazurile acuzativ si dativ;

c)  analizati sintactic si morfologic: turbura odihna dulce a somnului, fara sa fie insa aspru;

d)  construiti fraze in care verbul a veni sa fie regent pentru o propozitie subiectiva si una temporala;

e)  realizati propozitii in care substantivul Paraschiv sa indeplineasca functiile sintactice de atribut in cazul genitiv si complement de agent. 

3.  ,,Vorbi mult si se silea sa fie convingator.  Virginia asculta cuminte, cu ochii in gura lui, ca si cand ar fi auzit cuvinte de miere.  Nu intelegea cuvintele, dar din sunetele ce-i ciocaneau timpanele cu unde asidue se deslusea in mintea ei tot mai mult ca toate acestea nu sunt decat minciuni mari si grele care se aseaza una peste alta ca niste pietre de moara  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati neologismele din text si explicati prin sinonime cuvantul asiduu;

c)  construiti propozitii cu antonimele cuvintelor: convingator, cuminte, asiduu, minciuni;

d)  formati diminutivele cuvintelor ochi, cuvinte, pietre; explicati modul cum s-au format;

e)  analizati sintactic si morfologic atributele. 

4.  ,,La fel facuse si al doilea fiu, Nila; intrase in casa si dupa ce se aruncase intr-un pat, incepuse sa geama, ca si cand ar fi fost bolnav.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  precizati valorile morfologice din text ale cuvantului si; construiti o propozitie cu o alta valoare si precizati-o;

c)  ilustrati alte cinci functii sintactice ale numeralului ordinal al doilea;

d)  construiti enunturi in care verbul a geme sa fie folosit in sens figurat;

e)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

f)  motivati folosirea in text a semnelor ortografice si de punctuatie. 

5.  ,,Abia acum aflai, spre marea mea stupoare si bucurie, ca Niculina era o cetitoare, ba chiar ca incepuse si invatatura gimnaziala.  Ma surprinsese cu atat mai zdravan aceasta noutate, cu cat mai demult, cand ma cercetase cu ce-mi petrec ziua si-i vorbisem de carti, ea paruse ca acorda un interes respectuos spuselor mele, dar nu se grabise sa-mi arate ca nici ea nu e o ignoranta, cum ar fi facut orice femeie din lume.  "

(Gib I.  Mihaescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

c)  treceti verbele a incepe si a vorbi la diateza reflexiva si folositi-le ca regente ale unor subordonate diferite;

d)  indicati sinonimele cuvintelor: stupoare, zdravan, cercetase, ignoranta; construiti propozitii cu doua dintre ele;

e)  precizati si alte elemente de relatie prin care se poate introduce propozitia modala si exemplificati. 

6.  ,,Esential pentru mine era sa stiu ca nu facea nici in fata mea si nici in lipsa elogiul omului neinsemnat, cum facusera cei doi colegi ai mei de la catedra de istoria filozofiei.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  folositi in enunturi proprii: esential, elogiu si neinsemnat;

c)  gasiti locutiuni verbale realizate cu ajutorul verbului a face si introduceti-le apoi in propozitii sau fraze;

d)  construiti fraze in care adverbul relativ cum sa introduca, pe rand, cate o propozitie atributiva, predicativa si temporala;

e)  identificati prepozitiile si locutiunile prepozitionale din text si precizati cu ce cazuri se construiesc;

f)  analizati sintactic si morfologic pronumele si adjectivele pronominale. 

7.  ,,Chiril il lamurea acum in beciul anticariei ca si ceilalti, care erau atunci de fata, intrebasera cine spusese asta si ca Puiu Cavadia facuse atunci o pauza, tusind cu inteles, rastimp in care avu grija sa se uite la toti si la fiecare in parte, ca si cum ar fi vorba de o ghicitoare, apoi rostise scurt  "

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  alcatuiti patru fraze in care subordonata modala sa fie introdusa prin elemente de relatie diferite;

c)  analizati sintactic si morfologic: cine, rastimp, in care, la toti;

d)  construiti propozitii in care cuvintele ceilalti, toti, care sa aiba alte valori morfologice decat in text; precizati-le;

e)  puneti la diatezele pasiva si reflexiva verbul a intreba si construiti apoi fraze in care sa fie regentul unor subordonate diferite. 

8.  "Si cu aceasta Moromete se rasuci brusc cu fata spre sat si o lua singur pe drumul de intoarcere, fara sa se uite daca fiul avea de gand sa-l urmeze.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic predicatele;

c)  construiti propozitii in care substantivul fiu sa apara la cazurile acuzativ si genitiv, singular si plural, insotit de articolul hotarat;

d)  realizati familia lexicala a cuvantului drum si indicati afixele;

e)  precizati alte cinci verbe dupa care poate sa urmeze o propozitie completiva indirecta; exemplificati. 

9.  ,,Isi cauta palaria, haina, bastonul, spunea in treacat un cuvant si fugea, fara sa inchida usa, in strada, spre sinagoga de peste drum, unde navalea cu acelasi aer de om fugarit, strangea cateva maini intinse si se oprea in sfarsit in fata pupitrului sau, unde isi regasea aplecat peste o carte deschisa, incordata lui tacere din fata rotitelor de ceasornic.  "

(Mihail Sebastian)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic pronumele si adjectivele pronominale;

c)  identificati locutiunile din text si precizati felul fiecareia;

d)  dezvoltati in propozitii echivalente: de peste drum si intinse;

e)  construiti propozitii cu derivatele substantivale ale verbelor: a cauta, a strange, a navali. 

10.  ,,Intr-un timp de efervescenta lingvistica si istoriografica, cum a fost acela al Scoalei Ardelene, ai carei reprezentanti mai aveau si atat de pronuntate inclinari filozofice, s-ar putea proiecta figura unui ganditor mai speculativ in felul sau decat au fost toti despre a caror existenta stim.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  folosind un dictionar al limbii romane explicati termenii: efervescenta, pronuntate, inclinari, (a)  proiecta, speculativ;

c)  analizati morfologic si sintactic substantivele;

d)  explicati folosirea in text a semnelor ortografice si de punctuatie;

e)  dezvoltati in propozitii echivalente: pronuntate, mai speculativ. 

11.  ,,Am mai intalnit la oameni asemenea reactii, nu uit pe unul care povestea in casa noastra cum i s-a intamplat de-a pierdut un picior, privirea ii stralucea de viata, gura care povestea lasa sa se vada dintii ca si cand ar fi ras, ca si cand piciorul acela care ii fusese taiat, i-ar fi fost pus la loc si acum putea sa fie si el bucuros, cand in realitate, in clipele acelea, mainile lui tineau carjele de care n-avea sa se mai desparta.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic primele trei propozitii;

c)  alcatuiti patru fraze in care conjunctia subordonatoare sa sa introduca subordonate de tip diferit, altele decat in text;

d)  exemplificati alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor un si o;

e)  construiti o propozitie in care sa apara un complement de agent pe langa una dintre formele verbale din text. 

12.  ,,Flacaul, pleca de langa gard si incepu sa injure incet; el veni insa numaidecat indarat si de asta data incepu sa strige fara teama, ca si cand ceea ce spusese inainte l-ar fi rascolit rau, facandu-l sa-si piarda masura.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic adverbele;

c)  construiti o fraza in care verbul a veni sa fie regentul unei propozitii subiective;

d)  dezvoltati in propozitii echivalente: fara teama, facandu-l;

e)  construiti enunturi in care pronumele relativ ceea ce sa fie folosit in cazurile dativ si genitiv; precizati functiile sintactice. 

13.  ,,Paraschiv, Nila si Achim si-au pastrat pentru ei impresia pe care le-a facut-o povestirea tatalui lor, dar cand au aflat ca Balosu a dat totusi porumbul cu saptezeci de lei, nu s-au mai multumit sa observe ca la inceput, ca tatal lor n-a facut mare branza castigand o mie de lei; trebuia sa castige o mie cinci sute, cum a facut Balosu si au inceput sa murmure ca au omorat caii si caruta de pomana si ca si-a batut joc de munca lor.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti enunturi in care sa puneti in valoare alte sensuri ale verbului a da;

c)  contrageti propozitia a doua;

d)  analizati sintactic si morfologic primele doua propozitii;

e)  indicati functiile sintactice ale elementelor de relatie;

f)  identificati locutiunile verbale din text; construiti propozitii in care locutiuni din aceeasi categorie sa fie folosite la moduri nepersonale si precizati-le functia sintactica. 

14.  ,,Criminologul insa ridicase paharul in care lucea un vin limpede, rubiniu, si se apucara cu totii sa manance linistiti, ca si cum s-ar fi aflat intr-o simpla excursie.  "

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  alcatuiti patru enunturi in care pronumele nehotarat toti sa indeplineasca functii sintactice diferite; precizati-le;

c)  contrageti propozitia: sa manance linistit;

d)  analizati morfologic si sintactic adjectivele;

e)  reconstituiti familia lexicala in care se integreaza termenul linistit; folositi cu sens figurat doi dintre termenii derivati;

15.  ,,Ca intotdeauna, Moromete o incurca cum putu cu legatul snopilor, dar cand dupa cateva ceasuri soarele se urca sus si incepu sa-i apese ceafa, el infipse linistit secera intr-un snop si se alunga singur cu un glas de parca s-ar fi pedepsit.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic complementele;

c)  construiti fraze in care subordonata modala sa fie introdusa prin alte elemente de relatie decat in text;

d)  alcatuiti propozitii cu omonimul cuvantului dar;

e)  exemplificati valoarea polisemantica a cuvantului ceas. 

Propozitia subordonata circumstantiala de cauza (cauzala)

1.  ,,Inainte de a afla toate acestea avu timp de mai multe nopti visuri nelinistite pe care le povesti insa fetelor cu o expresie senina, fiindca preotul cel nou, un tanar care nu-si lasa barba, ii spuse la o spovedanie ca foarte rar se intampla ca un vis sa insemne ceva.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  motivati folosirea in text a semnelor ortografice si de punctuatie;

c)  gasiti cinci cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental; indicati si alte categorii de termeni care se integreaza aici;

d)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

e)  construiti fraze in care propozitia subordonata cauzala sa fie introdusa prin alte elemente de relatie decat in text;

f)  dezvoltati intr-o propozitie echivalenta inainte de a afla. 

2.  ,,Cum neplacerile nu vin niciodata singure, in preziua judecatii, pe inserate, tocmai cand se asteptau mai putin si chiar vorbeau de cat se jertfeste bietul baiat intr-o slujba ingrata pentru ambitiile unui poet, iata ca se deschide usa si apare insusi Titu, zambitor, aducand si posta din Jidovita impreuna cu o circulara prin care Herdelea era instiintat ca inspectorul Cernatony, protectorul lui, a trecut la pensie si ca, pana la numirea titularului, a fost insarcinat subinspectorul Horvat sa-i tina locul.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati si apoi analizati sintactic si morfologic toate verbele la diateza pasiva;

c)  construiti fraze in care cate o propozitie subordonata atributiva, predicativa si temporala sa fie introduse prin adverbul relativ cum;

d)  precizati cuvantul de baza si afixele cu care s-au format termenii derivati din text;

e)  construiti propozitii in care cuvintele niciodata, cat, si, care sa indeplineasca functia sintactica de atribut; indicati felul fiecaruia;

f)  contrageti prima si ultima propozitie. 

3.  ,,De fapt, ar fi trebuit ca in toamna, cum era an bun, sa se insoare si el ca orice flacau si sa intre in randul lumii, dar pesemne ca nu gasea fata care sa-i convie lui, adica una care sa aiba pamant mult si de aceea era posomorat.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti patru fraze in care conjunctia subordonatoare ca sa introduca alte subordonate decat in text; precizati felul lor;

c)  schimbati valoarea gramaticala a cuvintelor toamna, care, una, lui, si construiti cu ele propozitii;

d)  folositi in enunturi proprii cuvintele toamna si posomorat cu sensuri figurate;

e)  explicati punctuatia propozitiei cum era an bun. 

4.  ,,Se spunea despre ei doi ca sunt prieteni, fiindca nu putine erau momentele cand acest lucru parea evident pentru multi, dar pentru si mai multi era tot atat de evident ca nu se aveau deloc bine, in special despre Iosif exista aceasta parere, ca ar avea ceva impotriva lui Moromete.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic predicatele nominale;

c)  de la numeralul cardinal doi formati numerale ordinale, multiplicative, distributive, adverbiale corespunzatoare si construiti cu ele propozitii; precizati functia sintactica a fiecaruia;

d)  construiti patru fraze in care alte subordonate decat in text sa aiba ca regent verbul a spune; indicati felul lor;

e)  precizati sinonimele cuvintelor: prieteni, evident, parere. 

5.  ,,Il lauda toata lumea, caci avusese bursa de stat si iesise totdeauna intaiul in clasa.  Se zicea ca-l protejeaza mult subinspectorul, caruia i-a fost recomandat special de catre directorul Scoalei Normale si care i-a fagaduit sa-l propuna ministerului in cel dintai loc vacant, deoarece tanarul nu voia sa se instraineze din judetul lui.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic pronumele din text;

c)  indicati sinonimele cuvintelor: recomandat, a fagaduit, vacant, sa se instraineze; construiti cate o propozitie cu fiecare dintre ele;

d)  contrageti ultimele trei propozitii;

e)  construiti enunturi cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor: toata, a, special, lui. 

6.  ,,Nimeni nu-l vazuse vreodata intristat sau razand in hohote, poate chiar nici nu radea, fiindca in el bucuria de a trai nu cobora si nu urca parca deloc, ci se instalase undeva sus, in sufletul lui, ca o temperatura care nu mai scadea si unde era inutil sa mai razi sau sa te mai intristezi.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  descoperiti antonimele din text;

c)  ilustrati in propozitii alte trei functii sintactice decat in text ale verbului la modul gerunziu razand si precizati-le;

d)  construiti fraze in care subordonatele cauzale sa fie introduse prin adverbe relative si locutiuni conjunctionale;

e)  dezvoltati in propozitii echivalente: razand, si de a trai; indicati felul subordonatelor obtinute;

f)  analizati sintactic si morfologic elementele de relatie care au si functie sintactica. 

7.  ,,Cum insa teologia, de orice soi, era pas cu pas inlocuita prin religia ateismului, nu se putea spune, fireste, despre Stalin ca ar fi singurul organ al revelatiei divine, dar acesta era realmente tonul si fiorul cu care se vorbea despre el in cadrul miscarii ce inainta, cu pumnul strans si ridicat, spre acapararea puterii de stat.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  indicati cinci dintre neologismele din text si explicati-le prin sinonime;

c)  construiti o fraza in care cuvantul fireste sa fie regent al unei propozitii subordonate; indicati felul ei;

d)  analizati sintactic si morfologic predicatele;

e)  construiti propozitii in care substantivul putere sa indeplineasca functiile sintactice de nume predicativ in cazurile nominativ, acuzativ, genitiv si complement circumstantial de mod. 

8.  ,,Balosu se aseza ca si in seara trecuta pe cealalta stanoaga, dar de asta data nu zise nimic, astepta sa inceapa vecinul vorba, fiindca nu era placut sa ti se strige in gura mare ca ai datorii si cum Balosu avea de gand sa-l intrebe din nou despre locul de casa, nu voia sa se lase sa se creada ca il urmareste pe vecin la stramtoare. "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic complementele circumstantiale;

c)  schimbati valoarea morfologica a cuvantului cealalta si apoi construiti propozitii in care sa indeplineasca functiile sintactice de atribut in cazurile acuzativ si genitiv, complement de agent si subiect;

d)  construiti o fraza in care verbul a fi sa fie, concomitent, regent pentru o propozitie subiectiva si o predicativa;

e)  contrageti propozitiile cauzale din text;

f)  identificati locutiunile adverbiale; construiti patru propozitii cu alte patru asemenea locutiuni. 

9.  ,,Cine nu tipa povestea cum se petrecusera lucrurile, cum din pricina cetii caii s-au speriat de un caine care tasnise fara veste dintr-un sant unde manca o cioara, si el a sarit jos fiindca nu mai putea sa-i opreasca din hatisuri, pusese piciorul pe rascruce si alunecase inainte pe sleauri.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic complementele circumstantiale;

c)  construiti fraze in care unele dintre elementele subordonatoare din text sa introduca, pe rand, o completiva indirecta;

d)  introduceti in propozitii sinonimele cuvintelor: povestea, se petrecusera, tasnise;

e)  exemplificati alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor: cine, un, inainte;

f)  precizati functiile sintactice ale pronumelor si adverbelor relative. 

10.  ,,Am simtit ca e in mine insumi ceva calcat in picioare, nu revolta, nu indignare, ci un sentiment intolerabil de neputinta in fata durerii si trebuie sa recunosc ca primul gand a fost pentru ,,ghinionul" de a fi trecut pe acolo, caci as fi vrut sa nu fi asistat la nefericirea asta, sa nu fi stiut ca ea exista, sa nu fi vazut, sa nu fi auzit.  "

(Mihail Sebastian)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  precizati functia sintactica a verbului (de) a fi trecut; ilustrati in propozitii celelalte functii sintactice invatate ale verbelor la modul infinitiv;

c)  construiti propozitii in care cuvintele mine, acolo, nefericire sa indeplineasca functia sintactica de atribut; precizati felul fiecaruia;

d)  identificati toate cuvintele reprezentand antonime formate prin prefixare; indicati si alte asemenea prefixe productive in limba romana;

e)  dezvoltati in propozitii echivalente: calcat in picioare, pentru ghinionul, de a fi trecut; precizati felul subordonatelor obtinute;

f)  folositi in enunturi formele de feminin ale adjectivelor de intarire;

g)  introduceti in alte contexte cuvintele: indignare, intolerabil, neputinta;

11.  ,,Ceilalti baieti jucau bobicul, el insa sta intins pe dulama si se uita neclintit la ei, dar aceasta privire a lui nu-i vedea si se pare ca nici veselia, si glasurile lor nu-i atingeau auzul, fiindca nu zise nimic cand unul dintre baieti il striga intrebandu-l daca nu vrea sa joace  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic propozitia a patra;

c)  formati propozitii in care pronumele negativ nimic sa aiba functiile sintactice de subiect, nume predicativ, complement indirect;

d)  ilustrati prin exemple in propozitii valorile morfologice ale cuvantului un, altele decat in text;

e)  construiti o fraza care sa aiba urmatoarea alcatuire: propozitiile 1 si 5 - principale, 2 si 3 - subiective, 4 - atributiva, 6 - completiva indirecta, 7 - atributiva. 

12.  ,,Baiatul mai mare, cel care povestea, ne-a facut insa un semn de buna primire si cand ne-am apropiat de grup, am bagat de seama cu uimire ca el, copilul asta, adolescentul asta, el trebuie sa fie omul nostru, misionarul palestinian, caci, in timp ce cu stanga batea parca in aer, larg, masura povestii pe care o spunea, putin cantand-o, maneca dreapta a surtucului, goala din umar, era trasa pe langa corp si varata in buzunar.  "

(Mihail Sebastian)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  gasiti alte trei locutiuni verbale in componenta carora sa intre cuvantul seama si formati cu ele propozitii;

c)  realizati familia lexicala a cuvantului om; precizati sufixele si prefixele;

d)  construiti augmentativele cuvintelor baiat si copil, diminutivele de la grup, copil, poveste;

e)  analizati sintactic si morfologic:cand ne-am apropiat de grup, am bagat de seama cu uimire. 

Propozitia subordonata circumstantiala de scop (finala)

1.  ,,Apoi, inainte de a pleca, trimise cativa calareti sa prinda pe toti primarii ce-i vor gasi prin satele Ariesului mare si sa-i adune la Albac unde dansul va veni maine, caci asta seara vrea sa ajunga la Vidra sa ispraveasca niste socoteli.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  contrageti primele trei propozitii subordonate;

c)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

d)  motivati folosirea semnelor ortografice si de punctuatie;

e)  construiti propozitii in care cuvintele cativa si toti, cu alta valoare morfologica decat in text, sa indeplineasca functiile sintactice de complement indirect in dativ si complement de agent;

f)  propuneti cinci conjunctii sau locutiuni conjunctionale care in context ar putea sa inlocuiasca conjunctia caci;

g)  introduceti in enunturi formele: un - unii; un - niste si precizati valoarea morfologica pentru fiecare. 

2.  ,,In ziua cand veni avocatul Lendvay cu sechestrul, fetele si doamna Herdelea, ca sa nu fie obligate a vedea asemenea umilinta, plecara in Armadia la doamna Filipoiu sa se sfatuiasca asupra ultimelor amanunte privitoare la nunta Laurei si sa ia de la tipografie invitatiile tiparite pe hartie sidefata, sa le trimita din vreme tuturor.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti texte in care sa ilustrati alte trei functii sintactice ale verbelor la infinitiv;

c) analizati sintactic si morfologic complementele circumstantiale de timp;

d)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor ziua si asemenea; precizati-le;

e)  precizati ce caz cere prepozitia asupra; dati exemple de alte prepozitii si locutiuni prepozitionale care cer acelasi caz si introduceti in propozitii doua dintre ele;

f)  dezvoltati in propozitii echivalente: a vedea si tiparite;

g)  reconstituiti familia lexicala in care se integreaza substantivul umilinta; alcatuiti enunturi folosind trei dintre cuvintele derivate. 

3.  ,,Cu doua saptamani inainte de sorocul procesului de la tribunal, Herdelea munci o noapte intreaga sa faca doua scrisori frumoase, una subinspectorului Horvat, iar alta deputatului Bela Beck, istorisindu-le pacostea cu judecatorul si rugandu-i sa puna o vorba buna unde cred dansii ca trebuieste, fagaduind in acelasi timp ca va implini si pe viitor, cu un devotament indoit, datoriile patriotice.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic numeralele si pronumele personale;

c)  gasiti sinonimele cuvintelor: soroc, pacoste, a fagadui;

d)  construiti propozitii in care cuvintele dansii si indoit sa indeplineasca functia sintactica de complement; indicati felul fiecaruia;

e)  construiti cinci fraze in care alte subordonate decat in text sa fie introduse prin adverbul relativ unde; precizati felul lor;

f)  contrageti propozitia a doua si realizati expansiunea cuvintelor: de la tribunal si patriotice. 

4.  ,,N-as fi crezut vreodata ca invatatul poate sa-ti faca o placere asa de mare, pastram mai degraba in minte, de cand eram mic, de la scoala primara ideea ca un fel de truda fara nume ti se aseaza pe creier si ti-l strange si iti vine la un moment dat sa uiti si de invatator si de tot si s-o iai la fuga afara sa scapi.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic complementele directe si complementele indirecte;

c)  identificati locutiunile din text, precizati felul fiecareia si apoi gasiti sinonimele lor;

d)  construiti fraze in care conjunctia subordonatoare ca sa introduca alte tipuri de subordonate decat in text; precizati felul lor;

e)  identificati cuvintele compuse, precizati elementele componente si procedeul de formare;

f)  contrageti propozitia a treia. 

5.  ,,Paraschiv Moromete statuse doi ani de zile in armata, dar nu-si aducea aminte ca cel putin intr-o singura dimineata sa se fi simtit atat de rau din cauza goarnei care suna desteptarea, cum se simtea acasa cand tatal sau trezea pe toata lumea cu noaptea in cap, strigandu-i cu staruinta si pe fiecare in parte sa se scoale in sus.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati locutiunile din text si precizati felul lor;

c)  explicati folosirea in text a cratimei;

d)  construiti propozitii in care cuvintele: dimineata, acasa, fiecare, strigand sa indeplineasca functia sintactica de atribut; indicati felul acestora;

e)  analizati morfologic si sintactic pronumele. 

6.  ,,Asculta, copile, ce-mi spune viata:

De-a pururi in umbra sa torci al tau gand,

Cand simti in pleoapa o lacrim-arzand

Ia seama la vreme si acopere-ti fata,

Sa nu fie ochi sa te vada plangand.  "

(Octavian Goga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  explicati folosirea semnelor ortografice si de punctuatie;

c)  analizati sintactic si morfologic versul al treilea;

d)  identificati locutiunile din text si precizati felul lor;

e)  construiti propozitii in care cuvintele: umbra, fata, ochi sa fie folosite in sens figurat. 

7.  ,,Dis-de-dimineata Toma Bulbuc a sculat din pat pe preotul Belciug si i s-a plans ca Ion i-a schilodit feciorul.  Popa s-a indignat, fiindca Toma era un stalp darnic al bisericii, si i-a fagaduit ca dumineca viitoare are sa-l dojeneasca pe batausul Glanetasului de pe amvon, ca sa-l invete omenie.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  specificati prin ce alte elemente de relatie mai poate fi introdusa propozitia circumstantiala de scop si exemplificati;

c)  analizati sintactic si morfologic complementele directe;

d)  explicati folosirea in text a virgulei;

e)  reconstituiti familia lexicala in care se integreaza cuvantul bataus. 

8.  ,,Pe urma Closcut o lua de la inceput, povestind cum a venit la dansul miercuri spre seara un ofiter de husari, tanar si tare de treaba, vorbind romaneste mai bine ca un roman, si l-a intrebat care este pricina rebeliei si care sunt jalbele oamenilor, caci e trimis de mai-marii lui sa caute pacea.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  indicati felul predicatelor;

c)  analizati sintactic si morfologic locutiunile din text;

d)  construiti trei propozitii in care verbe la modul gerunziu sa indeplineasca alte functii sintactice decat in text; precizati-le;

e)  alcatuiti cinci fraze in care subordonate de tip diferit, altele decat in text, sa fie introduse prin adverbul relativ cum; indicati felul lor;

f)  contrageti ultima propozitie. 

9.  ,,Fiindca tot a venit pana aici si padurea era aproape, se duse sa dea o raita, chibzuind c-ar fi bine sa-si mai care cateva sanii de lemne pana ce nu incepe omatul sa se topeasca, cel putin sa nu mai aiba grija asta pana-n iarna viitoare.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic complementele circumstantiale invatate;

c)  folositi in propozitii cu alte valori morfologice decat in text cuvintele:cateva, si, iarna; precizati-le;

d)  explicati folosirea in text a virgulei;

e)  precizati cinci cuvinte derivate de la substantivul padure; construiti propozitii cu doua dintre ele, la alegere;

f)  construiti enunturi in care pronumele demonstrativ asta sa apara la cazurile dativ si genitiv, singular si plural;

g)  exemplificati omonimia cuvantului care. 

10.  "Si Naita ii raspunse din mers, fara sa se intoarca spre ea, ca se duce si ca ar fi cazul sa plece chiar saptamana asta, pe joi sau pe vineri, ca sa apuce targul de sambata de la Scoarta.  Apoi, Naita se opri la stiubei, sa bea apa rece, si cand se apleca sa strecoare oala de pamant in gura stiubeiului se vazu ca intr-o oglinda si baga de seama ca ramasese neras de o saptamana incheiata.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic adjectivele;

c)  schimbati valoarea morfologica a adjectivului demonstrativ asta si cu pronumele obtinut construiti propozitii in care sa indeplineasca functiile sintactice de nume predicativ si atribut pronominal in toate cazurile posibile;

d)  contrageti trei subordonate, la alegere;

e)  construiti enunturi in care sa valorificati alte sensuri ale verbului a apuca;

f)  construiti trei fraze in care subordonatele circumstantiale de scop sa fie introduse prin alte elemente de relatie decat in text. 

11.  ,,Florica, fata vadanei lui Maxim Oprea, care se nemerise a fi cea dintai cand a inceput bataia, vazand acum ca nimeni nu e in stare sa scape pe Ana din ghearele tatalui sau, dadu fuga pana la domnul invatator si-l ruga sa vie degraba sa potoleasca dumnealui pe Vasile Baciu, ca de ceilalti oameni nu mai vrea sa asculte  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic verbele la modurile nepersonale din text, apoi dezvoltati-le in propozitii echivalente si indicati felul subordonatelor obtinute;

c)  identificati cuvintele si fonetismele populare din text;

d)  precizati functia sintactica a elementelor de relatie care si cand;

e)  gasiti cuvintele formate prin derivare si compunere. 

12.  ,,Ciudatenia e ca in cele din urma, prin meritul maistrilor si profesorilor si mai ales prin aplicatii practice, pana la urma incepeau sa inteleaga si majoritatea, fiindca iti arata conductorul sa-l vezi si iti experimenta clar cu aparatele, pana se pricepea nu atat teoria, ca o formula care trebuia invatata papagaliceste, pe dinafara, ci consecintele ei in constructia si intretinerea unei instalatii.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic complementele circumstantiale;

c)  indicati sinonimele cuvintelor: ciudatenia, clar, consecintele;

d)  alcatuiti cinci fraze in care subordonate diferite sa aiba ca regent verbul a intelege; precizati felul subordonatelor;

e)  ilustrati in propozitii alte valori decat in text ale verbului a fi;

f)  contrageti propozitia a treia. 

13.  ,,Zilele scurte de iarna i se pareau nesfarsite si, indata ce se insera, isi pierdea cumpatul, se rosea la fiecare vorba a tatalui ei, isi facea mereu de lucru pe-afara ca sa asculte de n-a sosit cumva Ion, cu frica in inima ca poate n-o sa mai vie, si nu stia cum sa astearna patul mai repede, sa se culce batranul si sa stinga lampa.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  dezvoltati in propozitii echivalente: scurte si nesfarsite;

c)  construiti propozitii cu sensuri omonime ale cuvantului vie;

d)  analizati morfologic pronumele si adjectivele pronominale cu functie sintactica de atribut;

e)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor batran si repede. 

14.  ,,E drept ca niciodata nu se aratase Jupuitul atat de categoric, dar poate ca il lua si pe el la rost perceptorul si intelese ca trebuia sa se duca iar pe la primarie si sa faca ce-o face sa amaie plata pana la toamna.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  contrageti ultima propozitie;

c)  analizati sintactic si morfologic: il lua si pe el la rost perceptorul;

d)  gasiti sinonimele cuvintelor: nu se aratase, categoric, intelese;

e)  propuneti antonime pentru adverbul niciodata si construiti cu ele propozitii;

f)  notati cateva locutiuni verbale, altele decat in text, si folositi-le in propozitii la moduri nepersonale. 

15.  ,,Prinsese de veste ca noul inspector se duce sa supravegheze examenele la scolile unde i se parea ca nu s-au facut destule progrese in limba statului, si astfel era sigur ca are sa vie si la Pripas.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic predicatele;

c)  identificati neologismele din text;

d)  construiti cinci fraze in care alte subordonate decat in text sa aiba ca regent locutiunea verbala a prinde de veste;

e)  construiti o fraza in care doua subordonate circumstantiale de scop sa fie in raport de coordonare prin juxtapunere. 

16.  ,,Sa pui cuiva in sarcina nedepistarea unor astfel de aspecte dupa ce ele s-au manifestat cu o extrema gravitate si dupa ce s-a dovedit ca altii mai direct responsabili de ele decat un responsabil de moara nu le prevazusera si nu luasera nici o masura sa le preintampine insemna sa faci acelui cuiva o nedreptate cu atat mai violenta cu cat pe moment cel nedreptatit nici nu-si dadea seama de ce i se imputa.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic pronumele si adjectivele pronominale nehotarate;

c)  construiti propozitii in care sa folositi formele: sau, sa, m-ai, ce-l; explicati ortografia;

d)  identificati cuvintele formate prin derivare; precizati cuvantul de baza si afixele;

e)  construiti propozitii in care pronumele personal le sa apara in cazul dativ, iar pronumele personal i in cazul acuzativ; precizati functia sintactica a fiecaruia;

f)  construiti trei enunturi in care subordonata predicativa sa aiba ca regent alte verbe copulative decat in text. 

Propozitia subordonata circumstantiala conditionala

1.  ,,Ideea lui fundamentala pe care o formula cu claritate era ca am putea fi un popor mare daca am scapa de lichele si de lichelism si am invata sa renuntam la stupidul nostru humor  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  ilustrati functiile sintactice ale pronumelui relativ, alcatuind enunturi cu pronumele care;

c)  contrageti propozitia: pe care o formula cu claritate;

d)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

e)  indicati sinonimele cuvintelor: fundamental, a formula, cu claritate si folositi-le in enunturi;

f)  integrati textului o noua propozitie realizata prin expansiunea infinitivului fi. 

2.  ,,Ploaia nu avea nici un gand sa stea si Patru se hotari sa nu piarda timpul si sa puna la cale ceea ce s-ar fi cuvenit sa faca de mult, daca starea averii lui ar fi fost alta.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  contrageti: sa stea si sa faca;

c)  ilustrati functiile sintactice ale substantivelor in acuzativ si dativ, folosind pentru exemplificari cuvantul ploaie;

d)  analizati sintactic si morfologic predicatele;

e)  construiti propozitii in care adjectivul negativ nici un sa apara la alte doua cazuri decat in text; indicati apoi echivalentul feminin al acestuia;

f)  dati exemple si de alte locutiuni decat in text si indicati felul fiecareia. 

3.  ,,Dar atunci de ce sa dau eu cu lopata unde zici tu si sa dorm intr-o baraca cand am aici casa mea si daca o fi sa ajung sa muncesc eu insumi ca sa-mi castig o bucata de paine de ce sa n-o castig aici?"

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti propozitii in care cuvintele atunci si aici sa indeplineasca functia sintactica de atribut;

c)  analizati sintactic si morfologic: cand am aici casa mea;

d)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvantului o si precizati-le;

e)  contrageti doua subordonate la alegere;

f)  alcatuiti enunturi in care adjectivul de intarire sa fie folosit la persoanele a doua si a treia , singular si plural, masculin si feminin. 

4.  ,,Cateodata ii venea sa izbucneasca, sa strige in gura mare ca si-a implinit gandul, ca de acum poate avea si pamant si de toate, numai sa vrea dansul, caci toate numai de vointa lui atarna.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic complementele;

c)  alcatuiti familia lexicala a substantivului gand si folositi in enunturi diferite trei cuvinte derivate;

d)  construiti fraze in care verbul a veni sa fie regent al subordonatelor circumstantiale de loc, mod, cauza si scop;

e)  explicati folosirea in text a virgulei;

f)  ilustrati intr-un enunt alta valoare morfologica a cuvantului lui. 

5.  ,,Dupa ce a auzit toate, colonelul le-a spus ca plangerile lor sunt drepte, dar ca nu e buna calea pe care au apucat si daca voiesc sa li se faca dreptate, atunci sa-i fagaduiasca pe sfanta cruce ca vor asculta poruncile lui, pentru ca dansul va face raport la comanda cea mare din Sibiu si va aduce raspunsul negresit.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti o fraza care sa cuprinda si doua subordonate conditionale in raport de coordonare;

c)  analizati sintactic si morfologic pronumele personale;

d)  construiti fraze in care conjunctia subordonatoare daca sa introduca alte cinci tipuri de subordonate decat in text si indicati felul lor;

e)  folosind pronumele personal dansul, ilustrati functiile sintactice invatate ale acestuia in cazul acuzativ;

f)  de la elemente lexicale din text formati cuvinte noi apeland la prefixe diferite. 

6.  ,,Printre fete se mai rataceste si cate o nevasta tanara, cu naframa de matase in cap, gata sa intre in hora, daca s-ar intampla sa-i vie chef barbatului ei sa joace.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

c)  alcatuiti propozitii cu sensuri diferite ale cuvantului cap;

d)  exemplificati in propozitii alte valori morfologice decat in text ale cuvantului si;

e)  construiti enunturi in care sa folositi formele m-ai, sar, sai si explicati ortografia diferita fata de text;

f)  dezvoltati in propozitie echivalenta gata;

g)  contrageti ultima propozitie. 

7.  ,,Ironizand materialismul istoric, parte integranta a doctrinei ce-si recruta adeptii printre salariatii statului amenintati ca vor fi dezbracati de slujba, daca nu-si vor manifesta in chip spontan entuziasmul convingerilor cu care sunt indopati la cursurile serale, si trecandu-mi prin cuget teoria oficiala a fazelor istorice, denumite comuna primitiva, sclavagism, feudalism, capitalism si socialism, aratam intr-o zi advocatului Gruia la un colt de strada, ce putea a latrina, care este situatia noastra concreta  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  indicati cuvintele din text care sunt folosite in sens figurat si explicati intelesul lor;

c)  identificati neologismele si integrati-le altor contexte;

d)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

e)  dezvoltati in propozitii echivalente: amenintati si Gruia;

f)  construiti enunturi in care cuvintele ce si care sa apara ca adjective pronominale in cazul acuzativ;

g)  construiti doua propozitii in care verbul ironizand sa aiba alte functii sintactice decat in text si precizati-le. 

8.  "  de fapt socrul sau avea vreo patruzeci de pogoane de pamant care daca ar fi fost impartit la toti membrii familiei, cum se facea de obicei ca sa se afle zestrea de drept a unei fete, ar fi insemnat sa i se cuvina Polinei cel putin opt pogoane, dar Birica spusese ca un tata are dreptul sa dea unuia mai mult si altuia mai putin; cinci pogoane erau deci atat cat un tata partinitor si nedrept putea sa dea, mai ales ca nici vite, nici unelte si nici altceva nu luasera si Polina spusese si ea la fel, si masurasera si secerasera prin urmare cinci pogoane de grau.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati cuvintele formate prin derivare;

c)  analizati sintactic si morfologic locutiunile;

d)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor a insemna si a fi;

e)  realizati un enunt in care adjectivul relativ cat sa indeplineasca functia sintactica de atribut;

f)  contrageti la alegere doua dintre subordonate;

g)  folosindu-va de cuvantul cinci, ilustrati functiile sintactice invatate ale numeralului cardinal. 

9.  ,,In sfarsit, batranul Stoica i-a raspuns ca-i vine greu sa-si instraineze tocmai fata cea mai iubita care doreau sa le ramana toiag pentru batranete; daca iubeste adevarat pe Virginia, ii propune sa se stabileasca in Alba Iulia, eventual sa deschida biuroul de avocat, poate chiar in tovarasie cu feciorul sau Ovidiu care a si inceput sa aiba clienti; in orice caz trebuie sa astepte cu nunta pana se va casatori fata cea mare, Elena, care se afla in vorba de un an cu profesorul Strungaru de la Aiud  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  indicati alte elemente de relatie prin care se poate introduce propozitia conditionala si construiti cu ele enunturi;

c)  analizati sintactic si morfologic: sa-si instraineze tocmai fata cea mai iubita;

d)  indicati cel putin zece cuvinte din text care fac parte din vocabularul fundamental;

e)  justificati folosirea in text a semnelor de punctuatie;

f)  alcatuiti propozitii in care grupul fata cea mare sa apara la cazurile acuzativ si dativ, singular si plural. 

10.  ,,Notarul ii spuse cu parere de rau ca nu-l poate lua cu el in Armadia, ca trebuie sa umble negresit prin comuna, sa zoreasca strangerea birurilor si sa puna sechestre celor ramasi prea mult in urma, deoarece perceptia il ameninta cu amenda daca nu va varsa in trei zile macar sumele de pe semestrul trecut.  " (Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic complementele circumstantiale de mod;

c)  indicati sinonimele cuvintelor: parere de rau si sa zoreasca; construiti cu ele propozitii;

d)  construiti propozitii cu alte trei functii sintactice decat in text al substantivului comuna in cazul acuzativ;

e)  alcatuiti trei fraze in care subordonata subiectiva sa fie ceruta de alte verbe decat in text;

f)  sporiti fraza cu cel putin doua subordonate realizate prin expansiunea unor parti de propozitie. 

11.  ,,Daca nu m-as fi decis o data pentru totdeauna sa-mi sanctionez prostiile, as rupe foaia, dar a tine un jurnal ar fi o treaba prea usoara, daca ai avea facultatea de a-l modifica in urma, dregand ceea ce din capul locului a fost prost gandit.  "

(Mihail Sebastian)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  explicati prin sinonime cuvantul facultate cu sensul din text;

c)  dezvoltati in propozitii echivalente a tine si a modifica;

d)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

e)  construiti propozitii in care sa ilustrati celelalte functii sintactice invatate ale verbelor la modul gerunziu. 

12.  ,,Se certara pe seceri, fiecare dintre ei vrand sa aiba pe cea mai buna; daca i se pare cumva ca secerea lui cutare e mai noua si cu zimti mai bogati, cel mai mare dintre copii i-o schimba cu forta, atunci acesta o schimba si el cu altul mai slab si de obicei celui mai mic ii ajunge in mana o ghioarsa subtire si tocita cu care va trebui mai mult sa rupa decat sa taie.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: de obicei celui mai mic ii ajunge in mana o ghioarsa subtire;

c)  construiti propozitii in care cuvintele atunci, altul, cel mai mic sa indeplineasca functia sintactica de atribut; indicati felul fiecaruia;

d)  realizati fraze in care propozitiile conditionale sa apara atat inainte, cat si dupa regenta;

e)  construiti enunturi in care cuvintele cel si cea, cu valoare de articol adjectival, sa fie folosite in cazurile dativ si genitiv. 

f)  propuneti antonime pentru cinci cuvinte din text, la alegere. 

13.  ,,Se vedea ca pe celalalt nici macar nu-l intreba cine e si ca daca nu l-ar fi recunoscut pe Geaca si n-ar fi stiut ca e un om cumsecade, s-ar fi rastit la ei si i-ar fi gonit pe amandoi de la poarta, inainte chiar ca vreunul din ei sa apuce sa deschida gura.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  propuneti alte categorii de elemente regente pentru subordonata subiectiva din text;

c)  analizati sintactic si morfologic primele trei propozitii;

d)  explicati folosirea in text a semnelor ortografice si de punctuatie;

e)  identificati cuvintele formate prin derivare si compunere si precizati structura lor lexicala;

f)  reduceti fraza prin contragerea a doua dintre subordonate, la alegere. 

Propozitia subordonata circumstantiala concesiva

1.  ,,Interventia doamnei Gotcu la ministru l-a linistit, dar nu deplin, desi n-a mai spus nimanui nimica, afara de Didina, ca sa nu ajunga la urechile coanei Raluca si sa creada ea ca e nerecunoscator.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti cinci fraze in care subordonate diferite, altele decat in text, sa aiba ca regent verbul a spune; precizati felul lor;

c)  construiti o propozitie in care verbul a ajunge sa aiba valoare copulativa;

d)  analizati sintactic si morfologic ultimele doua propozitii;

e)  precizati structura lexicala a cuvantului nerecunoscator;

f)  contrageti antepenultima si penultima subordonata. 

2.  ,,Cand ajunse la poarta casei, vazu cu uimire ca aceasta se afla inchisa, si incercand s-o impinga ca sa intre inauntru, observa ca fusese proptita cu un par si desi ar fi vrut sa-l ia pe Nita pe neasteptate, caci cainele acestuia il cunostea si nu-l latra, n-avu incotro si striga cu glasul sau ragusit si pierit, ca al unui om care vazuse lupul si nu se mai trezise din spaima  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  dezvoltati in propozitii echivalente: incercand si ragusit; indicati felul subordonatelor obtinute;

c)  construiti propozitii cu alte valori decat in text ale cuvintelor: aceasta, inauntru, care;

d)  analizati sintactic si morfologic: cainele acestuia il cunostea;

e)  alcatuiti o fraza in care verbul a ajunge sa fie regent al unei propozitii predicative;

f)  introduceti in enunturi trei locutiuni adverbiale formate dupa modelul pe neasteptate. 

3.  ,,Aici asa era, si faptul ca intorcandu-se de la inchisoare Tugurlan nu-l amenintase si nu-i facuse nimic lui Aristide, cum prevestise Moromete, arata ca intr-adevar cei doi, chiar daca nu se impacasera in fundul sufletului, incercau sa se uite unul pe altul ca si cand n-ar fi fost nimic intre ei.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b) analizati sintactic si morfologic complementele circumstantiale;

c)  identificati locutiunile din text si precizati felul lor;

d)  construiti fraze in care subordonatele cauzala, temporala, predicativa si atributiva sa fie introduse prin adverbul relativ cum;

e)  explicati folosirea in text a virgulei;

f)  alcatuiti trei propozitii in care verbul intorcandu-se sa aiba alte functii sintactice decat in text; precizati-le;

g)  reconstituiti familia lexicala in care se integreaza verbul a povesti si construiti propozitii cu trei dintre cuvintele derivate. 

4.  ,,Mai astepta doar manifestarea maniei divine fata de doamna Herdelea, ca l-a ocarat pe dansul, si apoi o lovitura deosebita pentru Herdelea fiindca chiar ieri a aflat ca umbla sa-i smulga cativa alegatori in favoarea candidatului de deputat ungur, desi stie bine ca el doreste sa arunce un bloc, mic dar solid, in cumpana reprezentantului roman.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic pronumele si adjectivele pronominale;

c)  identificati neologismele din text;

d)  construiti propozitii in care cuvantul roman cu valoare de substantiv si adjectiv sa indeplineasca functia sintactica de nume predicativ;

e)  realizati propozitii cu formele la si sai si explicati ortografia diferita fata de formele din text;

f)  propuneti antonime pentru cuvantul solid si construiti cu ele propozitii;

g)  construiti fraze in care subordonatele concesive sa fie introduse prin alte elemente de relatie decat in text. 

5.  ,,Luxita tipa ca o nasa inaltand deasupra capului gasca vie legata la gat cu o panglica rosie, saltand-o s-o vada lumea, desi cei carora le era harazita nu prinsesera chip inca din tramba de pulbere galbena ce venea vertiginos.  "

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti propozitii cu sensuri omonime ale cuvantului vie;

c)  identificati procedeele artistice;

d)  formati, la alegere, diminutive, luand ca baza doua dintre substantivele din text;

e)  formulati enunturi in care de, cu valoare de conjunctie, sa introduca doua tipuri diferite de subordonate; precizati felul lor;

f)  contrageti propozitiile a doua si ultima;

g)  ilustrati in propozitii alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor cei si deasupra. 

6.  ,,Dar cu toate ca nu trantise in urma lui acea usa, nimeni din cei trei nu se ridicase sa-l urmeze sau macar sa-l insoteasca si sa-i balbaie vreo promisiune, semn ca, macar daca nu mai puteau sa faca lucrul acela care li-l cerea el, tineau la el si-l intelegeau.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic primele doua propozitii;

c)  exemplificati alte patru functii sintactice decat in text ale pronumelui relativ care;

d)  folositi in propozitii, cu alte valori morfologice decat in text: in urma, lui, acela, si; precizati-le;

e)  motivati folosirea virgulei;

f)  folositi intr-un enunt sensul figurat al cuvantului a insoti;

g)  construiti enunturi in care sa folositi trei locutiuni conjunctionale si trei locutiuni prepozitionale; subliniati-le diferit. 

7.  ,,Din cand in cand Patru incepea o poveste de cand era el mai tanar sau de cand era el pe front, insa nu o termina niciodata, avand impresia ca ea nu-l asculta si ca pe ea nu o intereseaza, si atunci o fura cu coada ochiului sau incerca sa se uite mai indeaproape la ea, dar tot pe furis, pentru ca, desi se luasera de cateva luni bune, nu se legase nimic intre ei, iar Patru nu simtea fata de ea nici o slabiciune.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, pecizati felul lor, raporturile sintactice, si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic locutiunile adverbiale;

c)  folositi ca substantive cuvintele: tanar, si nimic, construind cu ele propozitii;

d)  explicati folosirea in text a primelor doua virgule;

e)  construiti propozitii in care cuvintele: niciodata, avand, atunci sa indeplineasca functia sintactica de atribut; indicati felul fiecaruia;

f)  gasiti alte cateva locutiuni adverbiale formate dupa modelul din cand in cand si construiti enunturi cu doua dintre ele;

g)  precizati antonimele cuvantului niciodata. 

8.  ,,Starea lui de spirit se strecura insa in sufletul meu ca o realitate inexorabila de care nimeni n-avea de gand sa ma elibereze, caci intelesei ca oamenii cu care muncea el acolo in uzina, chiar si prietenii, gandeau astfel, si el, tatal meu, nu era deosebit de ei, desi in cauza era propriul sau fiu.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic atributele;

c)  exemplificati functiile sintactice de atribut, subiect, nume predicativ si complement direct ale pronumelui relativ care;

d)  identificati sase substantive care fac parte din vocabularul fundamental;

e)  construiti trei fraze in care propozitiile concesive sa fie introduse prin locutiuni conjunctionale diferite;

f)  alcatuiti enunturi in care sa folositi pronume negative, altele decat in text; transformati-le apoi in adjective negative;

g)  alcatuiti familia cuvantului suflet si folositi in propozitii cu sens figurat, doua dintre derivate. 

9.  ,,Insasi doamna Herdelea consimti ca fetele sa-i lucreze o rochie moderna, desi ea era vrajmasa luxului si se incapatana sa se imbrace in haine de acum zece ani si pastrate bine, fiindca le purta cu multa simtire.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic pronumele si adjectivele pronominale;

c)  ilustrati in propozitii alte functii sintactice decat in text ale pronumelui personal ea in cazul nominativ;

d)  contrageti ultima propozitie;

e)  alcatuiti enunturi in care adjectivul de intarire, forma de feminin, sa fie folosite pe langa pronume personale, persoanele I si a II-a, singular si plural;

f)  explicati prin sinonime sensul din text al verbului a consimti; folositi apoi in propozitii cateva antonime ale aceluiasi verb. 

10.  "Si din pricina asta cuvintele si lucrurile din jurul sau parca se lipeau de el si el, cu labele lui tinere si blande le dadea la o parte ingaduitor, constient ca nu le poti alunga, orice ai face, si ca cel mai bun lucru e sa te feresti cat mai practic de ele si sa tragi de pe urma lor foloasele care-ti revin.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor: din jurul, lui, ai, cel; precizati-le;

c)  alcatuiti propozitii in care sa apara formele: cei, ce-i, mai, m-ai, c-ai, l-ai; explicati ortografia;

d)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

e)  precizati antonimele cuvintelor: se lipeau, constient, alunga, foloase;

f)  construiti fraze in care propozitiile concesive sa fie introduse prin alte elemente de relatie decat in text; precizati-le;

g)  dezvoltati in propozitie echivalenta din jurul sau;

h)  refaceti familia lexicala in care se incadreaza cuvantul constient si folositi in propozitii derivatele substantivale. 

11.  ,,Pe atunci tot timpul se vorbea in casa numai despre Bebe din pricina examenului de admitere ce trebuia sa-l dea la liceul Lazar si de care le era frica tuturor fiindca copilul, desi avea certificatul de clasa a patra primara foarte bun, nu stia nimic si nici nu citea, sa se pregateasca putin, bizuindu-se doar pe protectia taticului.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b) analizati sintactic si morfologic complementele circumstantiale;

c)  precizati structura lexicala a cuvantului tatic; dati exemple de alte sufixe diminutivale;

d)  aratati la ce grad de comparatie este adjectivul bun din text; dati exemple de cinci adjective care nu au grade de comparatie;

e)  alcatuiti propozitii in care substantive sau pronume in genitiv sa se construiasca cu alte locutiuni prepozitionale decat cele din text;

12.  ,,In acel an secerisul incepu tot dupa legile agrotehnice nescrise ale satului, adica indata dupa San-Petru, cu toate ca dupa parerea specialistilor de la raion graul era deja copt si trebuia secerat putin verde, sa nu se scuture.  "

(Marian Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  contrageti ultima subordonata;

c)  construiti cinci propozitii in care alte subordonate decat in text sa fie introduse prin conjunctia sa; precizati felul lor;

d)  dezvoltati in propozitie echivalenta secerat;

e)  construiti un enunt in care sa folositi cu sens figurat verbul a scutura. 

13.  ,,Bocetul si blestemul femeii parea sa nu se mai opreasca, desi aceasta intrase in cunia mica si se apucase sa mestece mamaliga cu o inversunare plina de ura, si Naita nu mai putea sa auda bine ce mai scorneste mintea infierbantata a femeii lui.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  explicati folosirea in text a ghilimelelor si a virgulei;

c)  dezvoltati in propozitii echivalente: plina de ura si infierbantata;

d)  ilustrati in propozitii functiile sintactice ale pronumelui demonstrativ acesta in cazurile dativ si genitiv;

e)  construiti doua propozitii in care substantivul femeie, nearticulat, in cazul nominativ, sa indeplineasca functii sintactice diferite; precizati-le;

f)  alcatuiti trei enunturi in care adverbul bine sa apara la grade de comparatie diferite;

g)  contrageti propozitia a cincea. 

14.  ,,A te abtine ar fi ca si cand cineva ti-ar da branci in apa si tu, desi stii sa inoti, nu vrei sa dai din brate sa te salvezi, pe motiv ca nu-ti place sa fii aruncat in apa.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  ilustrati in propozitii alte patru functii sintactice decat in text ale verbelor la modul infinitiv si precizati-le;

c)  analizati sintactic si morfologic subiectele exprimate;

d)  folositi in propozitii, cu sensuri figurate, cuvintele apa si brate;

e)  gasiti alte patru locutiuni verbale decat in text si construiti cu ele enunturi;

f)  folositi intr-o propozitie verbul a salva la diateza pasiva cu functie sintactica de complement circumstantial;

g)  alcatuiti familia lexicala a cuvantului brat si folositi in enunturi doua derivate. 

15.  "Ofiterii se uitau unul la altul cu niste priviri intrebatoare, desi nici unul dintre ei n-ar fi putut spune ce anume il intreba pe celalalt, dar era limpede ca un sambure de teama patrunsese ca umezeala igrasioasa a ploii in sufletele lor, si simteau, sigur, ca ceva anume nu-i poate desparti, cum ar fi vrut, de aceste sute de tarani muti, plutind parca in aburii care ieseau din dimia saina a hainelor lor". 

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic atributele din ultimele trei propozitii;

c)  identificati cuvintele formate prin derivare; indicati pentru fiecare radicalul si afixele;

d)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor: nici unul, un, poate, aceste; precizati-le;

e) construiti propozitii in care substantivul priviri sa indeplineasca functiile sintactice de nume predicativ in nominativ si genitiv si de subiect;

f)  dezvoltati in propozitii echivalente: intrebatoare si spune;

g)  indicati antonimul cuvantului nici unul; construiti cu el o propozitie si analizati-l. 

16.  ,,Desi era adevarat ca nu i-ar fi stricat un pogon de la maica-sa daca ramanea la ea, totusi nu l-ar fi vrut cu pretul unei rupturi atat de adanci in familie, cu toate ca unii erau in stare pentru mult mai putin sa se instraineze de ai lor pana la mormant si sa traiasca invrajbiti si singuri ca niste lupi.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti propozitii in care verbele a fi si a ramane sa aiba alta valoare decat in text;

c)  motivati folosirea in text a semnelor ortografice si de punctuatie;

d)  analizati sintactic si morfologic propozitia a doua;

e)  construiti o propozitie in care pronumele personal i sa fie folosit in cazul acuzativ; indicati functia sintactica;

f)  reconstituiti familia lexicala in care se integreaza verbul a instraina; alcatuiti propozitii cu trei dintre termenii derivati;

g)  construiti patru fraze in care conjunctia subordonatoare daca sa introduca alte tipuri de subordonate decat in text; precizati-le;

17.  ,,Studentul Ionescu, pe care l-a cunoscut deunazi la Cumpanasu, l-a salutat de doua ori foarte respectuos, iar el a raspuns sovaind fiindca nu-si amintea cine o fi, desi stia ca il cunoaste.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: pe care, de doua ori, foarte respectuos, cine;

c)  contrageti propozitiile a doua si a patra;

d)  construiti un enunt in care cuvantul iar sa aiba alta valoare morfologica decat in text; precizati-o;

e)  realizati familia lexicala in care se integreaza cuvantul respectuos;

f)  identificati forme ale viitorului popular si alcatuiti enunturi cu forme similare. 

Propozitia subordonata circumstantiala consecutiva

1.  ,,Asa a aflat ca Toma s-a certat si cu Rotaru de vreo doua saptamani, incat Rotaru nici nu mai voia sa auda de el, considerandu-l un om extrem de primejdios.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  dezvoltati in propozitii echivalente: considerandu-l si extrem de primejdios;

c)  alcatuiti doua fraze in care subordonatele consecutive sa fie introduse prin conjunctii diferite;

d)  analizati sintactic si morfologic: considerandu-l un om extrem de primejdios;

e)  construiti propozitii in care numeralul cardinal doua sa indeplineasca functiile sintactice de subiect, nume predicativ si complement indirect;

f)  alcatuiti enunturi in care adjectivele nehotarate sa fie folosite in cazurile acuzativ si dativ. 

2. ,,In unele legende cosmogonice, cari circula in popor in diverse variante, ni se spune bunaoara ca Cerul ar fi fost ,,la inceput" foarte aproape de pamant, atat de aproape, ca l-ai fi putut atinge cu mana, daca te-ai fi urcat pe un gard.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti patru fraze in care conjunctia subordonatoare daca sa introduca alte tipuri de subordonate decat in text; precizati-le;

c)  analizati sintactic si morfologic: unele, cari, ni, la inceput, te;

d)  alcatuiti familia lexicala a cuvantului pamant;

e)  contrageti propozitia a doua;

f)  construiti enunturi in care sa ilustrati valorile morfologice ale cuvantului un. 

3.  ,,Zecile de perechi bat Somesana cu atata pasiune, ca potcoavele flacailor scapara scantei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se invaltoreste, se aseaza in straturi groase pe fetele brazdate de sudoare, luminate de oboseala si de multumire.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati formele populare si regionale;

c)  construiti propozitii cu sensuri diferite ale verbului a bate;

d)  analizati sintactic si morfologic primele doua propozitii;

e)  alcatuiti fraze in care subordonata consecutiva sa fie introdusa prin conjunctia subordonatoare de. 

4.  ,,Casatoria durase atat de putin, incat cei ce-l vedeau ceva mai rar, nici nu stiau ca avusese nevasta, in afara faptului ca scurtimea vietii conjugale nu reusise sa-i dea acel aer de om cu familie, contrar in toate privintele infatisarii sau modului de a fi potrivite unui celibatar.  "

(ConstantinToiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  propuneti alte conjunctii subordonatoare care ar putea sa inlocuiasca in text conjunctia incat;

c)  analizati sintactic si morfologic subiectele exprimate;

d)  construiti enunturi in care sa apara grupurile: cel, cei, cea, al, ai, ce-l, ce-i, ce-a, a-l, a-i; explicati folosirea cratimei;

e)  alcatuiti propozitii in care pronumele nehotarat ceva sa indeplineasca functiile sintactice de nume predicativ, complement direct si complement indirect. 

5.  ,,Sufletul insa imi era inert, ascuns si tacut, incat ma ferii de aceasta privire, ma uitai intr-o parte, inchisei usa pe care o bateau rafalele viscolului si uitai ca sosisem acasa, desi sosisem aievea si intr-o fractiune de secunda vazusem ochii ei incarcati de iubirea de altadata.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic atributele;

c)  contrageti una dintre subordonate, la alegere;

d)  treceti trei dintre verbele din text la diateza pasiva si folositi-le apoi in diferite enunturi la moduri nepersonale;

e)  explicati prin sinonime cuvintele inert si aievea. 

6.  ,,Asta, vitejia necunoscuta a comandorului semana cu orgoliul lui ascuns, pe care numai el il stia si pe care sovaia totdeauna sa-l arate, astfel incat te puteai intreba ce folos ii aduce lui acest orgoliu, pentru ca orgoliu fara rasplata, fara un castig, macar moral, nu exista.  "

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

c)  indicati sinonimele cuvintelor: orgoliu, rasplata, moral si folositi-le in enunturi proprii;

d)  construiti fraze in care subordonata consecutiva sa fie introdusa prin alte elemente de relatie decat in text;

e)  asociati cu alte cuvinte prepozitia fara, astfel incat sa obtineti diferite locutiuni conjunctionale; folositi-le in fraze. 

7.  ,,El deschise si inchise usa in asa fel incat sa nu se bage de seama ce ascundea in mana de dinapoi; facea miscari sfielnice si daca un strain ar fi vazut cum inchidea usa, ar fi crezut ca omul se temea grozav sa nu sparga ceva, ca si cand lucrurile pe care punea mana ar fi fost facute din ceva foarte plapand, foarte fragil.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  descoperiti antonimele din text; propuneti si alte antonime care sa fie, ca parti de vorbire, substantive, adjective, locutiuni verbale, adverbe;

c)  identificati locutiunile din text si precizati felul lor;

d)  analizati sintactic si morfologic: ce, cum , grozav, pe care;

e)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor: de dinapoi, grozav, care;

f)  realizati fraze in care conjunctia de sa introduca, pe rand, subordonate conditionale, concesive si consecutive. 

8.  ,,Tu, draga sefule, si cei obositi ca si tine de raspunderile unei guvernari tumultuoase, ati ajuns sa-mi invidiati virginitatea intr-atata, ca maine-poimaine va trebui sa va fiu recunoscator ca am ramas un mameluc anonim.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

c)  indicati sinonimele cuvintelor: tumultuos, anonim; construiti cu fiecare cate o propozitie;

d)  indicati cuvintele de baza de la care s-au format: obositi, tumultuoase, recunoscator;

e)  contrageti ultima propozitie. 

9.  ,,Am vrut sa-mi reiau lucrul, dar multele luni cand statusem nemiscat ca sa mi se faca chirurgia plastica, ma slabisera asa de tare, incat nu puteam pur si simplu tine patentul in mana si m-am dus la directie si am cerut un concediu de o luna sa-mi revin complet.  " (Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b) analizati sintactic si morfologic complementele circumstantiale;

c)  reconstituiti familia lexicala in care se incadreaza cuvantul nemiscat;

d)  folosind substantivul concediu, ilustrati functiile sintactice invatate in cazurile nominativ si genitiv;

e)  construiti fraze in care subordonatele subiectiva, completiva directa, completiva indirecta, concesiva si consecutiva sa aiba ca regent verbul a face;

f)  apelati la diferite modalitati de realizare a superlativului absolut, ilustrandu-le cu ajutorul adverbului tare. 

10.  ,,Fiindca in asemenea imprejurari pricinasii n-au indraznit sa se invoiasca acasa, Belciug a venit cam in sila la judecata, muncit de gandul cum ar putea potrivi toate asa incat sa ramana cu fata curata.  Isi facuse, plictisindu-se in sala de asteptare, o cuvantare bine simtita prin care sa apeleze la inima judecatorului pentru a dobandi iertarea vinovatului daca fagaduieste sa se indrepte.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: isi facuse, plictisindu-se in sala de asteptare, o cuvantare bine simtita;

c)  propuneti antonime pentru cel putin cinci cuvinte din text, la alegere, si construiti cu ele propozitii;

d)  dezvoltati in propozitii echivalente: plictisindu-se si pentru a dobandi;

e)  construiti propozitii in care verbul plictisindu-se sa indeplineasca functiile sintactice de atribut si complement circumstantial de cauza. 

11.  ,,Toata copilaria mea am baut cafea cu lapte dintr-o frumoasa ceasca de portelan, cu flori rosii si albastre.  Miscarile mainilor mamei, cand mi-o punea inainte, erau atat de incetinite si imi sugerau atat de curios sentimentul ca aceasta ceasca nu e un simplu obiect care putea fi schimbat, incat fara sa stiu de ce (fiindca mama nu-mi spunea nimic)  impulsurile mele de copil se armonizau si-mi beam cafeaua aplecat cu grija asupra mesei.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  precizati procedeul de formare a urmatoarelor cuvinte si structura lor lexicala: copilarie, incetinite;

c)  explicati folosirea in text a cratimei si a parantezei;

d)  analizati sintactic si morfologic complementele circumstantiale ;

e)  alcatuiti enunturi in care cazul genitiv al unor substantive si pronume din text sa fie impus de prepozitii si locutiuni prepozitionale. 

12.  ,,Dar incetul cu incetul, an de an, au venit fel de fel de dari deosebite, unele in bani, altele in munca, asa ca acum noi suntem mai oropsiti chiar decat iobagii de pe mosiile nemesilor, ca in muntii nostri mai mult de jumatate din oameni n-au deloc pamant roditor si nici fanete, si totusi birurile trebuie sa le plateasca, intocmai ca si cand ar avea pamant.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati locutiunile; construiti propozitii cu alte tipuri de locutiuni invatate, dar care nu apar in text;

c)  analizati sintactic si morfologic: noi suntem mai oropsiti chiar decat iobagii de pe mosiile nemesilor;

d)  realizati un derivat verbal de la substantivul munca si construiti propozitii in care acesta sa indeplineasca functiile sintactice de predicat, nume predicativ si subiect;

e)  construiti enunturi cu sensuri omonime ale cuvintelor: dar, noi, mai. 

13.  ,,Batranii binecuvantau numele Domnului care se indurase si le daduse aceasta fericire nemaivisata, iar tinerii capatasera o incredere asa de mare intr-insii, incat devenisera mai seriosi decat cei batrani; pareau mai tacuti si mai gravi decat un general in ajunul unei batalii decisive, iar cand se intalneau cu prietenii lor de altadata, asteptau totdeauna sa fie salutati, ca si cum superioritatea lor fata de ceilalti fusese decretata de o fiinta supraomeneasca.  "

(Ion Minulescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare propozitie;

b)  precizati procedeul de formare a urmatoarelor cuvinte si structura lor lexicala: binecuvintau, nemaivisata, altadata, totdeauna, supraomeneasca;

c)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

d)  dezvoltati in propozitii echivalente: asa de mare, decat cei batrani;

e)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor: iar si cei batrani;

f)  formati si alte cuvinte care sa aiba aceeasi structura lexicala cu nemaivisat; folositi-le apoi in propozitii. 

14.  ,,Parca nici nu auzise bine ce-i povesteam, si nici nu mai intelegea daca baiatul din fata ei era acelasi cu cel de mai inainte, care stiuse sa dea raspunsurile lui asa de bine ca o hotarase apoi, cand batusem la usa ei, sa ma primeasca, sau  ma inlocuise cu un smecher oarecare?"

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  alcatuiti fraze in care subordonata consecutiva sa aiba ca regent verbele: a hotari, a delecta, a prisosi, a elucida;

c)  analizati sintactic si morfologic: baiatul din fata ei era acelasi cu cel de mai inainte;

d)  reconstituiti familia lexicala in care se integreaza cuvantul intelegere;

e)  explicati folosirea in text a cratimei si a semnului de intrebare. 

15. ,,A doua zi Vasile Baciu se aseza de dimineata in carciuma si bau pana tarziu, singur, incruntat, tacut, izbind doar in rastimpuri cu pumnul in masa atat de strasnic, ca Avrum tresarea dupa tejghea si repede se uita daca n-a spart cumva vreo sticla sau vreun pahar, pe urma plati cinstit pana la ultimul ban, trecu acasa si se napusti iar asupra Anei, plina de vanatai, si o batu pana ce o scoasera vecinii din mainile lui.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic adverbele;

c)  alcatuiti fraze in care subordonata consecutiva sa fie introdusa prin alte elemente de relatie decat in text;

d)  dezvoltati in propozitie echivalenta: de dimineata;

e)  gasiti alte trei cuvinte derivate cu ajutorul prefixului ras- si construiti cu ele propozitii;

f)  de la cuvinte existente in text derivati cel putin doua augmentative si introduceti-le in propozitii sau fraze. 

,,Curios era faptul ca nici situatia aceasta nu-i pusese direct fata in fata, astfel incat viitoarea lor prietenie sa-si fi gasit in anii studentiei un reazem comun, desi in acei ani cele doua maini iti erau arhisuficiente ca sa-i numeri, culcand deget cu deget in palma, pe toti comunistii celulei.  "

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti fraze in care subordonata consecutiva sa aiba ca regent, pe rand, un verb, un adjectiv, un adverb;

c)  dupa modelul fata in fata, gasiti si alte locutiuni adverbiale si construiti cu ele propozitii;

d)  contrageti ultima propozitie;

e)  indicati sinonimele cuvintelor situatie si reazem;

f)  folosind prefixul arhi-, formati alte trei cuvinte derivate si introduceti-le in enunturi. 

II.  TEXTE CU PROPOZITII INCIDENTE

1.  ,,Dupa acest parastas - avusese dreptate preotul acela - Niculaie zacuse vreo cateva zile si crezura chiar ca o sa-l tina si mai mult, fiindca nu putea sa manance si ce manca cu sila ii facea rau.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b) analizati sintactic si morfologic complementele circumstantiale;

c)  contrageti: fiindca nu putea; explicati modificarile survenite;

d)  schimbati valoarea morfologica a adjectivelor pronominale acela si cateva in pronumele corespunzatoare si construiti cu ele propozitii in care sa indeplineasca functia sintactica de atribut in cazurile acuzativ si genitiv;

e)  exemplificati alte modalitati decat in text de construire a timpului viitor. 

2.  ,,Ion, imbufnat, cum ramasese toata ziua dupa ce pleznise pe Ana, nu zise nimic, ci se uita doar uneori cu ura la noul mancau care-i cade in spinare din senin.  Credea totusi ca Dumitru se va intoarce acasa maine-poimaine, stiindu-se ca nu poate trai fara Paraschiva, singura femeie - se zice - pe care a iubit-o el cu adevarat si care, de aceea, l-a si invartit cum i-a placut.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: Dumitru se va intoarce acasa maine-poimaine, stiindu-se;

c)  ilustrati in propozitii celelalte valori morfologice ale cuvintelor o si a, in afara celor din text; precizati-le;

d)  folositi in cateva expresii cu sens figurat cuvantul senin;

e)  construiti propozitii in care adverbele uneori si acasa sa indeplineasca functia de atribut. 

3.  ,,Nu cumva e adevarat, gandi Niculaie, ce i-am spus eu mamei doar in gluma, ca sa-i arat ca nu e nimic de laudat nici in fapta ei, care la drept vorbind nu prea se deosebeste de a celor mai rele muieri din sat cand ajung si ele la astfel de rascruci ale vietii?"

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  explicati folosirea semnelor de ortografie si de punctuatie;

c)  analizati sintactic si morfologic atributele;

d)  dezvoltati in propozitii echivalente: de laudat si din sat;

e)  introduceti in propozitii verbul de laudat cu functiile sintactice de subiect, atribut si complement indirect. 

4.  ,,Desi intre timp ungurul se mutase din Armadia intr-un orasel din Ungaria, fiindca - cum spusese dansul la plecare - nu se putea aclimatiza in atmosfera nepatriotica de-aici, sarcina lui Herdelea se agravase, caci acuzatia judecatorului s-a parut atat de intemeiata procurorului, incat si-a insusit-o din oficiu si deci procesul trebuia sa continue negresit, chiar daca partea civila s-ar fi retras.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  gasiti sinonimele cuvintelor: a (se)  aclimatiza, se agravase, sarcina, negresit;

c)  precizati procedeul de formare a cuvantului nepatriotic si structura lui lexicala; indicati alte cateva sufixe productive in limba romana si formati cu acestea derivate;

d)  analizati sintactic si morfologic atributele substantivale si adverbiale;

e)  treceti primele doua verbe la diateza pasiva;

f)  exemplificati functia de predicat a cuvantului negresit. 

5.  ,,Tu ai gonit-o, raspunse Niculaie, fiindca una e sa spui niste vorbe care poate sa nu-ti placa si alta e sa te prefaci bolnav zile intregi, ca sa poti, pe urma, sa pui mana pe par si sa te iai dupa ea s-o gonesti.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor ai, te, pe urma; precizati-le;

c)  precizati punctuatia propozitiei incidente;

d)  gasiti alte trei locutiuni verbale in componenta carora intra verbul a pune si folositi-le in enunturi;

e)  ilustrati functia sintactica de atribut a pronumelor reflexive in dativ, forma neaccentuata si in acuzativ, forma accentuata. 

6.  ,,Batranii dovedeau fetelor ca Aurel Ungureanu e o puslama care-si pierde vremea facand curte Laurei, fara sa-i treaca macar prin minte s-o ia de nevasta; si chiar de-ar fi om de treaba si ar avea ganduri serioase, tot nu l-ar putea infaptui decat peste vreo cinci ani, cand va termina studiile, daca le va termina, si inca si atunci va pretinde ceva zestre, iar de nu-i vor putea da nimic, ii va intoarce spatele repede-repede.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic locutiunile din text;

c)  construiti enunturi in care pronumele relativ care sa indeplineasca functiile sintactice de atribut, nume predicativ, complement direct si complement indirect;

d)  realizati expansiunea cuvintelor infaptui si da;

e)  construiti fraze in care propozitiile atributive sa fie introduse prin alte elemente de relatie decat in text. 

7.  ,,Fintana voia sa dovedeasca, intelegeti, ca n-a fost bine ca l-au schimbat pe el din functia de secretar si si-a zis ca o sa faca el gospodarie colectiva in sat si o sa vada atunci tovarasul secretar Ghimpeteanu de la raionul de partid cat a gresit in ceea ce-l privea. "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultimele doua propozitii;

c)  construiti cinci fraze in care pronumele relativ cat sa introduca alte tipuri de subordonate decat in text; indicati felul lor;

d)  contrageti propozitia a doua;

e)  treceti trei verbe din text la infinitivul lung; folositi-le in propozitii cu valoare de substantiv si functii sintactice diferite; precizati-le;

f)  construiti enunturi in care sa valorificati sensuri diferite ale verbului a schimba. 

8.  ,,Naita Lucean facea acelasi lucru, desi era furat mereu de ideea ca ei toti, acele cateva sute de tarani care stateau nemiscati sub ploaia marunta si mirosind a caine sau a par de vaca inecacios si mucegait, sunt toti urati, si constata acum, absent la cele ce spuneau ofiterii, ca taranul nu e frumos decat la hora si la nunta si la botez, si la vreo petrecere, de Sfintul Dumitru, cum ar veni, cand s-au facut ceva bucate si ai alta stare, iti vine sa te culci la amiaza, in zi de lucru, si sa nu te scoale nimeni, ca-l omori.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic primele doua propozitii;

c)  identificati adjectivele cu valoare de epitet;

d)  ilustrati in propozitii alte parti de vorbire prin care se exprima numele predicativ;

e)  gasiti sinonimele cuvintelor: nemiscat, absent, bucate; construiti cu ele propozitii;

f)  construiti o fraza in care verbul a veni sa fie regent al unei subordonate subiective. 

9.  ,,Parintii fierarului fusesera lautari, dar Iocan era un baiat urat - avea o buza peste masura de groasa si lasata in jos - si chiar daca ar fi izbutit sa invete sa scartaie la vioara, tot n-ar fi facut nimic, fiindca n-avea deloc glas.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic primele doua propozitii;

c)  folositi in doua-trei contexte cuvantul buza cu sensuri secundare;

d)  derivati substantive de la cuvintele: urat, gros, nimic si construiti cu ele propozitii;

e)  precizati valoarea cuvantului tot din text; construiti propozitii cu alte valori morfologice ale aceluiasi cuvant. 

10.  ,,Are sa vie vremea vierului, zicea el, si neaparat se gaseau doi-trei care sa se uite in gura lui si sa-l asculte cu luare-aminte, desi pana la urma ramaneau destul de nedumeriti, fiindca el nu izbutea sa termine mai niciodata ce avea de spus.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  exemplificati alte modalitati de izolare decat in text a propozitiei incidente;

c)  analizati morfologic complementele directe;

d)  identificati locutiunile din text si precizati felul lor; construiti texte cu alte tipuri de locutiuni invatate (adjectivale, prepozitionale, conjunctionale);

e)  motivati folosirea in text a cratimei;

f)  realizati expansiunea cuvantului de spus si precizati modificarile survenite. 

11.  ,,Eu, continua ea cu o veselie extraordinara pe chip, desi am cultura, sunt o analfabeta care rad de el ca nu poate dormi fiindca nu gaseste aici la noi in oras doua carti despre care se face valva in Franta si vrea sa se duca la Bucuresti sa le caute  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti propozitii cu adjective apartinand aceleiasi familii ca si substantivele: veselie, cultura, oras;

c)  precizati felul predicatelor;

d)  contrageti ultima propozitie;

e)  analizati sintactic si morfologic prima si ultima propozitie. 

12.  ,,Nu m-am grabit catusi de putin sa ma duc sa-i fac inginerului Dan o vizita, dar imi dadeam seama ca intr-adevar ma aflam la o raspantie, simteam ca lumea se schimba, asta o spunea si tata, si nu eram sigur ca in viitor vor mai fi case cu acoperisuri de tabla, care sa aiba nevoie din timp in timp, sa fie vopsite.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, pecizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic locutiunile;

c)  explicati folosirea in text a cratimei;

d)  declinati in propozitii, la celelalte cazuri, substantivul Dan; precizati functiile sintactice;

e)  gasiti sinonime pentru locutiunile verbale si adverbiale din text. 

13.  "Cand n-ai voie sa vorbesti insa decat de tine insuti, iti pare ca ai ramas singur pe lume, ca nu esti decat semnul de intrebare al celui care ai fost sau ca traiesti intr-o lume de surdo-muti, cu care - ceea ce este mai trist - nu poti comunica nici macar prin semne.  " (Ion Minulescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic atributele;

c)  folositi adjectivul de intarire, in propozitii, pe langa formele de plural ale pronumelor la masculin si feminin;

d)  construiti propozitii in care verbul a vorbi si substantivul lume sa fie folosite in sens figurat;

e)  alcatuiti cinci fraze in care alte subordonate decat in text sa fie introduse prin adverbul relativ cum; precizati felul lor;

f)  contrageti propozitia ca ai ramas singur pe lume. 

14.  ,,Era o femeie deosebita si multa lume stia ca daca lui Tugurlan, inrait si dusmanos cum era, nu i se intamplase inca nici o nenorocire, era din pricina sora-si, care fara sa fie mai putin ingaduitoare cu lumea - uneori era chiar mai cumplita decat fratele ei - se intelegea totusi mai bine cu oamenii decat el si avea grija ca din cand in cand sa-l tina de rau.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  dezvoltati in propozitie echivalenta: decat fratele;

c)  analizati morfologic si sintactic substantivele;

d)  precizati antonimele cuvintelor: deosebita, dusmanos, ingaduitoare;

e)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvantului si; precizati-le. 

15.  ,,Aceasta nu inseamna ca noi trebuie sa dam inapoi, numai fiindca am constatat pe parcurs ca in partid au intrat si niste elemente necinstite.  Rolul unui bun membru de partid e sa mearga cu adevarul lui, si cu al celorlalti, daca se loveste cu al lor, pana la capat, ori, cum zic toti la sedinte, pana-n panzele albite de atatea spalaturi, chiar daca urzeala intre timp se mai rupe  "

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  contrageti propozitia a patra;

c)  analizati sintactic si morfologic primele trei propozitii;

d)  construiti trei fraze in care verbul a insemna, cu valoare predicativa, sa fie regentul a trei subordonate diferite; precizati felul lor;

e)  folositi in propozitii, cu alte valori morfologice decat in text, cuvintele: inapoi, lui, toti. 

16.  ,,Evident ca nimeni nu se gandeste, asa cred cel putin ca taranul o sa-si indemne boii sa se repeada cu coarnele in tractor, zise Vaintrub.  Numai ca tractorul, divinizat, o sa treaca precum tavalugul peste o intreaga civilizatie taraneasca si intrebarea e daca o sa aduca una mai buna, daca e insotita de ideea unei agriculturi colectiviste.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: intrebarea e daca o sa aduca una mai buna;

c)  dezvoltati in propozitii echivalente: divinizat, precum tavalugul; indicati felul subordonatelor rezultate;

d)  construiti propozitii in care pronumele negativ nimeni sa indeplineasca functiile sintactice de atribut in cazul genitiv, complement indirect si complement de agent;

e)  declinati in propozitii, la singular si plural, cu articol hotarat, substantivul idee;

f)  reconstituiti familia lexicala in care se integreaza verbul gandeste; precizati radicalul si afixele. 

III.  TESTE PENTRU CONSOLIDAREA SI FIXAREA CUNOSTINTELOR

1.  ,,Raionul isi trimisese in aceste zile prin sate toti activistii organizatiilor de masa si Niculaie intalni pe cineva chiar in acea dimineata a campaniei cand porni pe camp de la locul tatalui sau, dupa rasaritul soarelui.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  folositi in diferite enunturi formele accentuate de dativ sau acuzativ ale pronumelui reflexiv cu functiile sintactice de atribut, complement direct si complement circumstantial de loc;

c)  analizati sintactic si morfologic adjectivele pronominale;

d)  construiti propozitii in care substantivul Niculaie sa apara in cazurile dativ si genitiv; precizati functiile sintactice;

e)  treceti verbele trimisese si intalni la diatezele reflexiva si pasiva. 

2.  ,,Dim umbra falnicelor bolti

Ea pasul si-l indreapta

Langa fereastra, unde-n colt

Luceafarul asteapta. 

Privea in zare cum pe mari

Rasare si straluce,

Pe miscatoarele carari

Corabii negre duce"

(Mihai Eminescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati procedeele artistice;

c)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

d)  construiti propozitii in care cuvintele umbra si bolti sa fie folosite in sens figurat;

e)  construiti trei fraze in care completivele directe sa fie introduse prin alte elemente de relatie decat in text. 

3.  ,,Ma-ntreb ce s-a putut schimba

In mine

Si-n credinta mea,

In care stiu ca n-am schimbat nimic,

Nici chiar mandria mea de ucenic,

Pe care si-azi mi-o mai gasesc

In cele cateva volume

In care n-am scris decat glume

De teama sa nu-mbatranesc!  "

(Ion Minulescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultimele doua propozitii;

c)  construiti trei propozitii in care pronumele personal mine sa indeplineasca alte functii sintactice decat in text; precizati-le;

d)  construiti enunturi cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor: ma, mea, am, cele;

e)  introduceti in enunturi proprii cuvintele care si mandre cu functia sintactica de nume predicativ. 

4.  ,,Presupunerea nu se confirma, dar era adevarat ca arata foarte senin si se uita pe drum ceasuri intregi exact ca pe vremuri, fara sa aiba nevoie de nimic din afara ca sa se simta traind.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: se uita pe drum ceasuri intregi exact ca pe vremuri;

c)  construiti fraze in care subordonatele subiective sa aiba elemente regente diferite, altele decat in text;

d)  folosindu-va de pronumele negativ nimic, ilustrati functiile sintactice invatate ale acestuia;

e)  propuneti antonime pentru cuvintele: a confirma, exact, afara si introduceti-le in enunturi;

5.  ,,Groaza vesnica in care ma zbateam de un an de zile, amenintarea chinuitoare sub care imi taram viata, nu-mi daduse ragaz sa-mi inchipuiesc ca cei de la care nadajduiam mantuirea s-ar putea sa raspunda prin ura la iubirea noastra cea mai scumpa si mai inaltatoare, pentru care cheltuim toata caldura inimilor noastre robite  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic elementele de relatie care indeplinesc si functie sintactica;

c)  motivati folosirea in text a semnelor ortografice si de punctuatie;

d)  gasiti antonimele cuvantului vesnic si construiti cu ele propozitii;

e)  identificati cuvintele din text formate prin derivare. 

6.  "Si o sa ajungi sa fii si multumit dupa una si alta, nici n-o sa-ti mai dai seama ce rau ai ajuns si o sa ti se para ca ti se face o mare cinste daca o sa primesti cu chiu cu vai ceea ce ti se cuvine de drept, adica rodul muncii tale.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic predicatele;

c)  realizati familia lexicala a verbului a multumi;

d)  identificati locutiunile adverbiale din text; gasiti alte patru asemenea locutiuni si introduceti-le in enunturi proprii;

e)  exemplificati in propozitii omonimele cuvantului drept;

f)  construiti patru fraze in care conjunctia subordonata daca sa introduca alte tipuri de subordonate decat in text. 

7.  ,,As fi fost curios sa stiu cam ce pareri avea Girneata in chestiune.  Insa nu-mi dam osteneala sa fac aluzie; faptul ca el, care-mi soptea totul la ureche, intarzia sa-mi mai dea si aceasta noutate, ma lamurea deplin.  Fiind cu neputinta sa nu fi aflat nimic si cunoscand bine la ce limita se opreste spiritul lui de camaraderie fata de Cebuc, nu ramanea decat sa fiu incredintat ca Garneata nu-i tocmai incantat de marele succes al camaradului sau.  "

(Gib I.  Mihaescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati neologismele din text;

c)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

d)  pornind de la expresia nu-mi dam osteneala, gasiti altele in structura carora sa intre verbul a da;

e)  precizati structura lexicala a verbului incantat; folositi in propozitii si alti termeni de la radicalul respectiv. 

8.  ,,Ii tinea fara sa clipesca sub privirea taioasa a ochilor lui negri si parea ca are sa scoata curand la iveala ceva decisiv din comportarea lor si sa-i culce jos cu o lovitura ca pe niste fiinte greoaie la minte care nu sunt bune decat de pus sa maie boii, dar nu sa indeplineasca functii al caror nume il repeta mereu cu aceeasi ironie biciuitoare.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic verbele;

c)  construiti enunturi cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor i (trei valori), care, aceeasi; precizati-le;

d)  construiti propozitii in care substantivul fiinte, nearticulat, sa indeplineasca functiile sintactice de subiect , apoi de complement indirect in cazul dativ;

e)  dezvoltati in propozitii echivalente: taioasa si de pus;

f)  ilustrati alte trei functii sintactice decat in text ale verbului de pus;

g)  alcatuiti propozitii in care adjectivul demonstrativ aceeasi sa apara la cazurile nominativ, dativ si genitiv;

h)  precizati structura lexicala a formelor: sa indeplineasca si biciuitoare. 

9.  ,,Macedon Cercetasu, indata ce iesi din biserica, aduse invatatorului Herdelea stirea ca popa umbla sa impace pe Ion cu Vasile Baciu si ca chiar i-a chemat la dansul acasa pentru dupa-amiaza sa-i puie fata in fata.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  alcatuiti enunturi in care sa apara patru locutiuni conjunctionale; subliniati-le;

c)  realizati familia lexicala in care se integreaza cuvantul a impaca;

d)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

e)  explicati folosirea in text a virgulei;

f)  folositi in propozitii doua dintre verbele din text la diateza pasiva. 

10.  ,,Ajuns la inchisoare el se pregatise dinainte pentru ceea ce stia toata lumea ca e o inchisoare, adica o incapere cu pereti intunecosi unde erai bagat si niste oameni infricosatori la vedere care te pazeau si erau gata sa te impuste daca ai fi incercat sa fugi. "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  dezvoltati in propozitii echivalente: ajuns si infricosator;

c)  analizati sintactic si morfologic predicatele;

d)  alcatuiti trei fraze in care conjunctia subordonatoare daca sa introduca alte tipuri de subordonate decat in text; indicati felul lor;

e)  construiti propozitii in care substantivul oameni, articulat cu articolul hotarat si cu articolul nehotarat, sa fie folosit in cazul genitiv, cu functii sintactice diferite. 

11.  ,,Acum istorisea cum fusese el cu popa Sofronie, cand acesta mai era popa, la o inmormantare la Sacot, unde plasau ei toate draciile, fiindca era un catun aruncat pe niste coaste si pe sub niste rape unde intarcase dracul copiii, si acolo se putea petrece orice intamplare, cat ar fi fost ea de neinchipuita, si nici o lege si nici o regula nu te putea apara de nimic, fiindca ce lege putea sa ajunga pana la Sacot.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  ilustrati in propozitii toate functiile sintactice invatate ale pronumelui demonstrativ aceasta in cazul acuzativ;

c)  exemplificati alte valori gramaticale decat in text ale verbelor a fi si a ajunge;

d)  analizati sintactic si morfologic atributele;

e)  identificati cuvinte formate prin derivare si precizati felul cum s-au format. 

12.  ,,Asta putea sa insemne ca toate nelinistile lui priveau doar un viitor la care el nu va mai lua parte si ca macar atat cat va mai avea el de trait avea sa fie scutit sa verifice daca ceea ce spunea Niculaie al lui avea sa se intample sau nu.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic primele doua propozitii;

c)  alcatuiti familia lexicala a cuvantului liniste;

d)  construiti trei propozitii in care verbul la modul supin de trait sa indeplineasca alte functii sintactice decat in text;

e)  precizati formele pe care le ia pronumele demonstrativ asta la cazurile acuzativ si dativ, singular si plural. 

13.  ,,Vasile incuviinta prin aceeasi miscare a capului, iar ochii lui posomorati spuneau: tot una e daca spun eu sau spui tu, dar poti sa spui tu tot, fiindca tu ai suferit poate mai mult decat mine de cand au intrat in viata noastra oameni ca asta de-aici care i-au ferit pe cei de dincoace a caror casa se vede in fata aleii noastre, mare si cu zidul din spate lat si strivitor, semn al puterii lor nemasurate; da-i drumul si plesneste-l, da-i lupului in cap cu ciomagul, daca a venit aici crezand ca pielea lui de oaie cu care e imbracat poate sa ne insele pe noi.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  precizati felul predicatelor;

c)  analizati sintactic si morfologic atributele din primele zece propozitii;

d)  motivati de ce s-au folosit in text doua puncte, punctul si virgula;

e)  precizati antonimele cuvintelor: posomorat, aici, putere;

f)  propuneti sinonime pentru: a incuviinta, posomorat, a feri, nemasurat, a insela si folositi-le in enunturi. 

14.  ,,Lasand Jidovita, drumul urca intai anevoie pana ce-si face loc printre dealurile stramtorate, pe urma insa inainteaza vesel, neted, mai ascunzandu-se printre fagii tineri ai Padurii-Domnesti, mai poposind putin la Cismeaua-Mortului, unde picura vesnic apa de izvor racoritoare, apoi coteste brusc pe sub Rapele-Dracului, ca sa dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic adjectivele si verbele la modul gerunziu;

c)  construiti patru fraze in care alte subordonate decat in text sa fie introduse prin adverbul relativ unde; precizati felul lor;

d)  dezvoltati in propozitii echivalente: lasand si pitit;

e)  explicati folosirea virgulei in text;

f)  ilustrati in propozitii functiile sintactice ale substantivului dealuri la cazurile dativ si genitiv;

g)  folositi in enunturi, la moduri nepersonale, alte trei locutiuni verbale si precizati functia lor sintactica;

h)  precizati valoarea morfologica a cuvintelor: anevoie, vesnic si brusc, apoi propuneti sinonime pentru fiecare;

i)  alcatuiti propozitii in care sa folositi formele: a-i m-ai, l-a, a-ti; justificati folosirea cratimei. 

15.  ,,El nu canta, pentru ca nu stia sa cante, nu facea glume, pentru ca nu stia sa le nimereasca, nu spunea minciuni, pentru ca n-avea de unde sa le scoata; le tinea insa celor ce cantau isonul mormaind si el din cand in cand, radea de se prapadea cand faceau altii glume si asculta cu gura cascata minciunile altora.  Treaba lui era sa adune snopii si sa-i aseze in cruci bine incheiate, ca nici vantul sa nu le rastoarne si nici ploaia sa nu le strice bobul.  Si de cate ori lua cate un snop in furca si simtea ca e greu, inima ii radea de bucurie, si pentru ca bucuria sa-i fie mai mare, lua cate doi si trei snopi deodata si se ducea cu ei tinand furca-n sus ca un steag.  "

(Ioan Slavici)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  contrageti propozitiile a doua si a treia;

c)  analizati sintactic si morfologic: treaba lui era, bine, bucurie, cate doi;

d)  treceti doua verbe, la alegere, care sunt la diateza activa, la diateza reflexiva si pasiva;

e)  construiti propozitii in care cuvintele vant, greu, cate doi sa indeplineasca functia sintactica de complement circumstantial de mod;

f)  alcatuiti familia lexicala a cuvantului cruce si construiti propozitii cu doua cuvinte formate prin prefixare. 

16.  ,,Adunarile cele mai zgomotoase aveau loc pe poiana fierariei, mai ales duminica dimineata, iar daca la ele lipseau Moromete si Cocosila, nu erau prea reusite; Moromete era abonat la ,,Miscarea", Iocan la ,,Curentul", iar Cocosila primea ,,Dimineata" si daca veneau fara ziare insemna pentru ceilalti ca Moromete si Cocosila erau suparati si n-aveau chef sa discute politica.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti propozitii in care sa ilustrati celelalte grade de comparatie ale adjectivului zgomotoase;

c)  construiti fraze in care subordonata conditionala sa fie introdusa prin alte elemente de relatie decat in text;

d)  analizati sintactic si morfologic ultimele doua propozitii;

e)  explicati folosirea in text a semnelor de punctuatie. 

17.  ,,Temandu-se ca ne vom folosi de intuneric si vom fugi peste camp, sa ne ascundem in padurea de porumb care se vedea la o aruncatura de bat, patru soldati nemti se dadusera jos dintr-un vagon, de cum se oprise trenul, ne inconjurasera si ne pazeau cu pustile cumpanite, gata sa traga.  "

(Zaharia Stancu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: temandu-se, care, la o aruncatura de bat, patru, ne inconjurasera;

c)  construiti propozitii in care substantivul soldat sa fie pe rand nume predicativ in nominativ, acuzativ si genitiv, complement indirect si apozitie;

d)  dezvoltati in propozitie echivalenta: temandu-se;

e)  ilustrati in propozitii valorile morfologice ale cuvantului ne;

f)  alcatuiti un scurt text in care sa folositi adjective pronominale demonstrative, posesive, interogative si nehotarate; subliniati-le diferit. 

18.  ,,Caldura incepea numaidecat dupa rasaritul soarelui si daca in timpul noptii se mai intampla ca norii sa acopere cerul, acesti nori dimineata se faceau nevazuti si lasau sa se reverse din adancurile limpezi, dogoarea necontenita si grea a zilei de vara.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic atributele;

c)  construiti propozitii in care adjectivele limpede si grea sa apara in cazurile acuzativ si dativ;

d)  propuneti antonime pentru: limpede, dogoare, a acoperi si alcatuiti cu acestea propozitii;

e)  treceti, la alegere, unul dintre verbele din text la modul gerunziu si ilustrati apoi functiile sintactice invatate ale acestuia. 

19.  ,,Guvernul national deocamdata, fara sa se impresioneze de ofensiva zvonurilor, se ocupa de pregatirea alegerilor parlamentare.  Belcineanu, noul ministru de interne, se afla in mare activitate, desi era secondat de doi subsecretari de stat, fiindca asupra lui apasa raspunderea alegerilor.  Fata de persistenta colportarii stirilor vadit mincinoase, a trebuit sa convoace intr-o zi pe directorii ziarelor si sa-i roage sa se abtie de-a mai da ospitalitate tuturor micilor infamii, amenintand politicos ca altminteri va strange surubul cenzurii  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  explicati folosirea in text a cratimei si a punctelor de suspensie;

c)  analizati sintactic si morfologic: asupra lui apasa raspunderea alegerilor;

d)  dezvoltati in propozitii echivalente: noul ministru de interne si de a da o ospitalitate;

e)  indicati sinonimele cuvintelor: secondat, vadit, sa convoace. 

20.  ,,In minele de plumb de la Baia-Sprie omorasem pe unul, fiindca il vazusem la fata, ii suportasem ura, ne priviseram ochi in ochi si gandul uciderii se nascuse in mine cu o forta coplesitoare; cand se implinise, nicicand nu simtisem un sentiment atat de puternic de libertate, desi stiam bine ca eram inchis intr-un lagar si silit sa cobor in mina si sa muncesc din greu cate saisprezece ore pe zi.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

c)  schimbati valoarea morfologica a cuvintelor puternic si bine in substantive si folositi-le in contexte diferite;

d)  construiti propozitii cu omonime ale cuvantului mine;

e)  exemplificati functiile sintactice ale pronumelui nehotarat unul in cazul acuzativ;

f)  notati si alte locutiuni adverbiale formate dupa modelul ochi in ochi. 

21.  ,,Hai, murgule, ia-ma pe greabanul tau,

Asterne-te zarii si vantului rau,

Cum nu mi-e de stare si nu mi-e de duca

Ia-mi inima franta si fa-te naluca. 

As vrea tot ce-i munte si boala de mei

Sa-ncapa de-a-ntregul in tainita ei,

Iar daca nu-ncape, cu genele moina

Iau holda-ntr-o paine si tara-ntr-o doina.  "

(Nichifor Crainic)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti patru fraze in care adverbul relativ cum sa introduca alte subordonate decat in text; precizati felul lor;

c)  identificati cateva dintre procedeele artistice folosite;

d)  analizati sintactic si morfologic primele doua versuri;

e)  construiti propozitii cu trei cuvinte derivate din familia in care se incadreaza si frant. 

22.  ,,Era adevarat ca nu stia, de pilda, sa spuna clar ce gandea.  Cand i se intampla sa fie nevoie sa ia cuvantul, se balbaia complet, se facea galagie in adunare, nimeni nu-l mai asculta si parasea tribuna exact parca in acel moment cand chiar daca ai fi dat un premiu ca sa spuna cineva ce-a inteles din cuvantarea lui si tot n-ai fi gasit unul  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati sase categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental;

c)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor clar si tot; precizati-le;

d)  analizati morfologic si sintactic pronumele relative si nehotarate;

e)  construiti doua fraze in care verbul a face sa fie, pe rand, regent pentru o propozitie subiectiva si una cauzala. 

23.  ,,Patru cel scurt, care luase o tuica, doua mai mult si care de la o vreme se facuse mai vorbaret, se apucase sa insire cum are el grija oilor, cum adica se scoala el si mai de noapte, ca sa vada ce fac oile, si cum are el de gand, cand s-o mai incalzi, sa le tunda si se interesa la Simion Popescu daca are el o foarfeca pentru asa ceva. "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  simplificati fraza prin contragerea, la alegere, a doua propozitii subordonate;

c)  precizati antonimele cuvintelor: vorbaret, a incalzi, a se interesa;

d)  analizati sintactic si morfologic propozitia a doua;

e)  indicati si alte locutiuni verbale formate cu ajutorul substantivului gand si construiti cu ele propozitii. 

24.  ,,Continuara insa sa mearga alaturi parand sa fie amandoi de acord ca impinsesera prea departe aceasta istorie care privea un lucru atat de important cum era invatamantul de partid, si care nu putea fi deloc fara urmari in asemenea situatii cand o vorba aruncata in vant putea sa-i determine pe cei in drept sa-ti opreasca drumul la alte studii si sa-ti schimbe deci cu timpul si natura sarcinilor in cadrul comitetului.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  dezvoltati in propozitii echivalente: fi si aruncata;

c)  analizati sintactic si morfologic: alaturi, amandoi, asta, fara urmari, asemenea, alte;

d)  realizati familia lexicala a cuvantului istorie; construiti cate o propozitie cu un derivat adjectival si unul adverbial;

e)  construiti patru fraze in care subordonate diferite sa fie introduse prin adverbul relativ cand; indicati felul lor. 

25.  ,,Dupa amiaza a vazut intr-adevar pe Nina Georgescu care a fost cuminte, a plans putin, s-a jurat ca iubeste pe Rotaru si-l va iubi, chiar daca va trebui sa renunte ca sa nu-i complice viata.  Consoland-o cum i se ceruse, Pahontu se gandea ca intamplarea l-a pus sa faca o repetitie a scenei pe care poate s-o traiasca si el in curand aievea  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  exemplificati alte trei functii sintactice decat in text ale pronumelui relativ care;

c)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

d)  construiti patru fraze in care subordonata concesiva sa fie introdusa prin alte elemente de relatie decat in text;

e)  indicati antonimele verbului a complica. 

26.  ,,Unul dintre ei, care parea sa fie un ins gras, dar care tot asa de bine putea sa fie doar voinic, statea mai in fata, iar celalalt, inalt si slabanog, ceva mai in spatele lui avand parca aerul sa spuna ca desi rolul lui este acelasi cu al celuilalt, pozitia nu e aceeasi, el fiind un ins fara vreo importanta anume, putea doar sa intareasca cele ce avea sa spuna grasul, fara sa adauge insa ceva nou.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  contrageti propozitiile a doua si ultima;

c)  analizati sintactic si morfologic predicatele nominale;

d)  identificati locutiunile din text si precizati felul fiecareia;

e)  alcatuiti o propozitie in care cuvantul iar sa aiba alta valoare morfologica decat in text; precizati-o;

f)  construiti patru enunturi in care locutiunile prepozitionale sa se construiasca cu cazul genitiv; precizati functia sintactica a cuvintelor insotite de acestea. 

27.  "Si, desi eram incredintat, ca, in cele din urma, biruinta va cumpani spre partea Pisicutii, ma hotarai totusi sa intru la mijloc in aceasta epopee mareata si crancena ce se desfasura ochilor mei, si dezlegand-o, deci, din pripon, o condusei, ca o alta zeitate antica, sub egida-mi ocrotitoare, inlauntrul sacrosant al intariturilor mele. "

(Calistrat Hogas)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: aceasta, ce, mei, dezlegand, alta;

c)  explicati prin sinonime sensul cuvintelor: biruinta, crancen, egida, sacrosant;

d)  construiti propozitii in care substantivul epopee sa indeplineasca, pe rand, functiile sintactice de nume predicativ, atribut in cazul genitiv, complement indirect, apozitie;

e)  contrageti: sa intru la mijloc in aceasta epopee mareata si crancena. 

28.  ,,Gandul ca s-ar putea sa-l apuce toamna fara casa il nelinistea atat de mult, incat, fara sa se mai sfatuiasca cu familia, se hotari sa faca rost de bani numai in singurul fel in care putea sa faca atat de repede, si anume sa vanda de indata jumatate din pogonul lui de pamant.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic predicatele;

c)  alcatuiti patru fraze in care subordonate diferite sa aiba ca regent verbul a ajunge; precizati felul fiecareia;

d)  notati alte cinci locutiuni adverbiale decat in text si folositi-le in enunturi proprii;

e)  ilustrati functiile sintactice ale modului infinitiv, construind propozitii cu locutiunea verbala a face rost. 

29.  ,,Simion Lungu se jura pe copiii lui ca-l va trage in judecata si nu se va lasa pana ce nu-l va vedea in temnita, chiar de-ar sti ca-si cheltuieste si opincile, ca sa-l invete sa mai intre alta data in locurile oamenilor de treaba.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati locutiunile si analizati-le morfologic si sintactic;

c)  treceti trei dintre verbele din text la diateza pasiva si apoi construiti cu ele propozitii in care sa apara si complemente de agent;

d)  ilustrati si alte functii sintactice decat in text ale formelor neaccentuate ale pronumelui personal; precizati-le;

e)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie. 

30. ,,Guica o porni spre drum si cand o lua pe langa garduri isi aduse aminte de salcam si incepu sa spuna in gura mare, sa auda toata lumea ce i-a facut alde frate-sau.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti propozitii in care substantivul Guica sa fie folosit in cazurile dativ si genitiv;

c)  analizati sintactic si morfologic ultimele doua propozitii;

d)  construiti cinci fraze in care verbul a spune sa fie element regent pentru alte tipuri de subordonate decat in text;

e)  ilustrati in propozitii valorile morfologice ale cuvintelor un si o. 

31.  ,,Raspunse surazand cucernic la toate intrebarile, simtindu-se curat ca floarea spinului si nevrand sa para ca e cuprins de vreo pornire dusmanoasa fata de nimeni, desi in sufletul lui fierbea impotriva lui Ion care a cutezat sa-l parasca.  De altfel ii veni foarte usor sa se lamureasca avand doar sa-si repete declaratiile facute cu prilejul procesului din care se intelegea ca feciorul Glanetasului este un element periculos pentru ordinea legala din Pripas si ca, in interesul obstesc, trebuie negresit scuturat putin, ca sa-si vie in fire. "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic verbele la modurile nepersonale;

c)  construiti propozitii in care cuvintele: surazand, nimeni, usor, fecior sa indeplineasca functia sintactica de atribut; precizati felul fiecaruia;

d)  explicati folosirea in text a cratimei;

e)  identificati procedeele artistice;

f)  folositi in propozitii alte doua pronume negative decat in text. 

32.  ,,Din ziua aceea de seceris, cand plansese pe miriste fiindca fratii isi batusera joc de el, intelese ca intr-adevar tatal sau nu era un tata din aceia pe care un copil, ca sa i se indeplineasca dorinta, trebuie sa-l sacaie mereu cu acelasi lucru.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti enunturi in care forme diferite ale adjectivelor demonstative de identitate sa fie folosite in cazurile dativ si genitiv;

c)  analizati sintactic si morfologic ultimele trei propozitii;

d)  identificati atributele adjectivale din text exprimate prin adjective pronominale; construiti propozitii in care, prin schimbarea valorilor morfologice, ele sa indeplineasca functia de atribut pronominal;

e)  formati diminutive de la doua dintre substantivele din text, la alegere. 

33.  ,,Cand am sosit la Iasi, cel dintai gand al lui a fost sa ma duca la Copou si apoi la Socola, ca sa-mi arate vederile ce se deschideau spre lunca Bahluiului, si sa ma plimbe prin crangurile de prin prejurime, ca sa ma-ncant si eu de frunzisul piscat de bruma si sa iau parte la placerea lui de a calca pe frunzele scuturate de vant, care fasaie la tot pasul.  "

(Ioan Slavici)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: ce, cel dintai, spre lunca, de bruma, de a calca;

c)  exemplificati valorile morfologice ale cuvantului ma;

d)  construiti propozitii cu doua derivate substantivale ale verbului a canta;

e)  dezvoltati in propozitii echivalente: de a calca, de prin prejurime. 

34.  ,,Tot atunci am vazut si cat de nerod era dispretul meu pentru celelalte meserii de care imi vorbise acel domn, fiindca in realitate n-am ras deloc cand el a inceput sa-mi vorbeasca ce s-ar intampla cu mine daca as lasa pe seama altora acoperisurile mele si m-as duce dupa el.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  precizati felul predicatelor;

c)  analizati sintactic si morfologic atributele;

d)  indicati antonimele cuvintelor: nerod, vorbise, a inceput, m-as duce;

e)  realizati enunturi in care cuvintele acoperis si a vorbi sa fie folosite in sens figurat. 

35.  ,,Daca ofiterul nu a fost de buna credinta, apoi vineri, chiar daca va veni, are sa amaie din nou raspunsul si in vremea asta domnii si dregatorii si catanele vor incepe sa sperie pe oameni si sa-i ameninte si poate chiar sa-i schingiuiasca, incat sa le treaca pofta si curajul de a se mai scula.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  dezvoltati intr-o propozitie echivalenta de a se scula; precizati felul acesteia si modificarile survenite;

c)  construiti propozitii sau fraze in care sa folositi diferite forme de viitor popular;

d)  construiti fraze in care propozitiile subordonate sa fie introduse prin alte locutiuni conjunctionale decat in text; indicati felul lor;

e)  alcatuiti enunturi in care substantivul compus buna-credinta sa fie folosit cu articole hotarate si nehotarate in cazurile dativ si genitiv. 

36.  ,,Isosica se afla in a doua zi de treieris la raion de unde se intoarse pe seara cu stirea pe care o comunica lui Plotoaga si lui Zdroncan ca Bila nu declarase la primirea sa in partid ce rol jucase el in evenimentele din '46 din fata primariei si ca era momentul sa se trimeata la raion declaratiile respective si sa fie curatat.  "

(Marin Preda)

a)  indicati felul predicatelor;

b)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

c)  sporiti fraza prin dezvoltarea, la alegere, in propozitii echivalente, a trei parti de propozitie;

d)  analizati sintactic si morfologic complementele directe si complementele indirecte;

e)  exemplificati alte trei functii sintactice decat in text ale numeralului ordinal. 

37.  ,,Tot ce graia moldoveneste era ales si drumul i se deschidea spre apus: chiar daca vreunul mai incherba acolo cateva fraze mai mult ori mai putin romaneste, si daca ochii-i erau limpezi si cugetul senin, mai ales daca parea sa fi umblat pe la noi, indulgenta se cumpanea asupra-i, atingandu-l indata sau dupa vreo zi, doua de gandire.  "

(Gib I.  Mihaescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: indulgenta se cumpanea asupra-i;

c)  alcatuiti cateva adverbe derivate din substantive, dupa modelul: moldovean-moldoveneste;

d)  ilustrati functiile sintactice ale pronumelui nehotarat vreunul in cazul acuzativ;

e)  identificati formele populare din text si apoi explicati-le prin sinonime. 

38.  "Si mesterul incepea sa-mi spuna porcarii, dar eu nu-l auzeam, dar in felul asta ma ducea el cu vorba ori de cate ori ii ceream sa-mi spuna cum face el rost de clienti si cum se tocmeste, fiindca astea erau doua lucruri care nu stiam cum sa le fac si ma tineau legat de el, nu ca as fi vrut sa-l las, dar mi se parea asa de greu ca imi inchipuiam ca or sa treaca multi ani pana o sa invat si eu.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  gasiti si alte locutiuni verbale decat in text care sa includa verbul a face; folositi-le in diferite enunturi la moduri nepersonale si precizati functia sintactica a fiecareia;

c)  analizati sintactic si morfologic: as fi vrut sa-l las, dar mi se parea asa de greu;

d)  indicati sinonimele verbului a (se)  tocmi;

e)  ilustrati alte trei functii sintactice decat in text ale pronumelor reflexive. 

39. " Acuma Grangur iese, la staul grabeste

Si-alege-un soim a carui copita straluceste

De-argintul din potcoava; apoi blandul fecior

Incaleca si pleaca cu ganduri si cu dor

Sa capete pe fata craiasa de sotie  "

(G.  Cosbuc)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: la staul, a carui, din potcoava, de sotie;

c)  construiti o fraza in care verbul a iesi sa aiba alta valoare decat in text;

d)  folosindu-va de verbul a alege, ilustrati functiile sintactice ale modului gerunziu;

e)  explicati folosirea semnelor de ortografie si de punctuatie. 

40.  ,,Nu-i venea sa creada si nu putea sa-si dea seama daca e bucurie ori intristare simtamantul viu care o cuprinde cand se gandeste ca tot ar fi cu putinta sa se intoarca la ea copilul iubit.  "

(Ioan Slavici)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  indicati valorile morfologice ale cuvantului si din text;

c)  analizati sintactic si morfologic: viu, care, o, cand;

d)  alcatuiti propozitii in care substantivul copil sa fie folosit in cazurile nominativ si genitiv, cu toate functiile sintactice invatate;

e)  propuneti sinonime pentru bucurie si a (se)  gandi. 

41.  ,,In zadar striga-mparatul ca si leul in turbare,

Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare;

In zadar flamura verde o ridica inspre oaste,

Caci cuprinsa-i de pieire si din fata si din coaste,

Caci se clatina rarite siruri lungi de batalie;

Cad asabii ca si palcuri risipite pe campie,

In genunchi cadeau pedestrii, colo caii se rastoarna

Cand sagetile in valuri, care suiera, se toarna

Si lovind in fata,-n spate, ca si crivatul si gerul,

Pe pamant lor li se pare ca se naruie tot cerul  "

(Mihai Eminescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic adjectivele;

c)  identificati cateva dintre valorile stilistice ale substantivelor din text;

d)  explicati folosirea cratimei;

e)  identificati locutiunile si precizati felul lor; exemplificati si alte tipuri de locutiuni invatate. 

42.  ,,Intr-o vreme incepuse sa-i povesteasca despre ceea ce se intamplase in timpul diminetii la scoala; cum la examen domnul invatator Teodorescu o laudase si ii daduse sa invete o poezie; cum pregatisera ei serbarea, care va avea loc chiar maine, de Simpetru, si sfarsise parandu-i rau ca el n-o s-o auda cand o sa spuna poezia. "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic propozitia a patra;

c)  construiti o propozitie in care verbul a lauda sa fie urmat de un complement de agent; analizati verbul sintactic si morfologic;

d)  precizati valorile din text ale cuvantului o; construiti propozitii cu celelalte valori si precizati-le;

e)  exemplificati toate tipurile de subordonare care pot fi introduse prin conjunctia subordonatoare sa. 

43.  ,,Insa ce-l facea sa-si piarda rasuflarea de tot era ce auzea de la Naita, cu care fusese duminica trecuta la vulpi  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  alcatuiti o propozitie in care cuvantul ce sa aiba alta valoare morfologica decat in text; analizati-l;

c)  analizati sintactic si morfologic: cu care, trecuta, la vulpi;

d)  introduceti in diferite enunturi alte verbe copulative decat cele din text;

e)  reconstituiti familia lexicala in care se integreaza substantivul rasuflare; indicati cuvantul de baza. 

44.  ,,Ce era limpede, luindu-se dupa flerul sau, era ca omul nu venise dupa niste referinte obisnuite, cum se obtin de pe la vecini, de la institutia unde lucrezi, persoana lui Chiril suscita un interes diferit  " (Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati neologismele din text;

c)  analizati morfologic si sintactic pronumele si adverbele

d)  construiti fraze in care verbele a ajunge si a insemna sa fie in acelasi timp copulative si impersonale; analizati-le;

e)  alcatuiti o propozitie cu alta valoare morfologica decat in text a cuvantului lui. 

45.  ,,Intr-o vreme, un vecin din fundul gradinii, care de cele mai multe ori trecea prin curtea Morometilor ca sa iasa spre sosea, se oprise langa el si ii adusese aminte ca astazi dupa-amiaza popa Petrica are comitet de banca si ca Moromete sa fie si el acolo, ca fiind membru in comitetul bisericesc.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  ilustrati functiile sintactice ale modului infinitiv, alcatuind enunturi cu locutiunea verbala a-si aduce aminte;

c)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

d)  propuneti antonime pentru patru cuvinte din text, la alegere, si folositi-le apoi in propozitii sau fraze;

e)  realizati expansiunea a doua parti de propozitie; indicati felul subordonatelor rezultate. 

46.  ,,Daca m-as fi marginit sa-l compatimesc numai ar fi insemnat sa nu-i fiu prieten adevarat.  De altfel, de zece ani de zile de cand il cunosc, n-am simtit niciodata ca in clipa aceea nevoia sa-mi bat joc de el.  "

(Ion Minulescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic predicatele;

c)  alcatuiti fraze in care conjunctia subordonatoare daca sa introduca, pe rand, cate o propozitie subiectiva, predicativa, atributiva, completiva directa;

d)  explicati folosirea in text a cratimei si a virgulei;

e)  ilustrati si alte elemente de relatie decat in text prin care poate fi introdusa propozitia subiectiva. 

47.  ,,Dar nu la toti li se dadea mult de baut, ci numai la cei chemati si asezati intr-un loc anume al mesei si acestia nu erau prea multi fata de numarul celor obisnuiti sa colinde nechemati la toate pomenile; copii zdrentarosi si cu ochii mari si chipurile negre, insi a caror ocupatie principala era cum sa-si astampere foamea, batrani invechiti in saracie, vaduve prapadite, toti amestecati la un loc cu cei mici, mancau pana se umflau.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

c)  identificati cuvintele formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului;

d)  introduceti in propozitii formele ce-i si l-a; motivati ortografia diferita fata de formele din text;

e)  folositi in propozitii cu sens figurat doua dintre cuvintele din text. 

48.  "- Domnule, el e la Arlos, preciza socrul lui Naita Lucean, care, fiind surd, abia se dumerise despre cine vorbeau ei, si interventia lui facu oarecare liniste, caci locul acela unde spunea ca lucreaza Budurica le impunea la toti un fel de respect, dublat si de o anume ingrijorare, asa ca doua-trei secunde se lasa o liniste grea si Naita se grabi sa o sparga, caci precizarea nu mai suporta nici un fel de adaosuri.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: interventia lui facu oarecare liniste;

c)  identificati articolele din text; exemplificati prin enunturi celelalte categorii de articole din limba romana;

d)  contrageti ultimele doua propozitii;

e)  construiti propozitii sau fraze cu sensuri predicative ale verbului a fi. 

49.  ,,Plotoaga se uita la el total nedumerit si pe de alta parte si dispretuitor, iar Isosica fuma si il asculta cu o curiozitate imprastiata si absenta; se vedea ca nici macar nu-i trece prin cap sa fie atent la cele ce le-ar putea spune Bila, chiar daca din intamplare responsabilul Arlus ar fi descoperit in evenimentele viitoare o anumita fisura.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  dezvoltati in propozitii echivalente: absenta si responsabilul;

c)  analizati morfologic si sintactic pronumele din text;

d)  precizati valorile morfologice din text ale cuvintelor: si, alta, iar, i; construiti propozitii cu alte valori ale acelorasi cuvinte si precizati-le;

e)  construiti propozitii in care derivate de la verbul a spune sa indeplineasca functiile sintactice de atribut si subiect. 

50.  ,,Chiar si doamna Herdelea, careia nu-i placea sa se coboare intre prostime, acum ii primea cu inima deschisa ca pe niste neamuri scumpe, radea cu ei, ii poftea sa seada pe scaunele cele bune, nu se uita ca-i murdaresc scoartele cu opincile lor naclaite de noroaie, se plangea si ocara Armadia si pe cei ce au silit-o sa-si paraseasca ea odihna si linistea din Pripas.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic pronumele relative si demonstrative;

c)  gasiti sinonime pentru cuvintele: prostime, scumpe, naclaite, au silit;

d)  construiti o fraza in care verbul a cobori sa fie, in acelasi timp, regent pentru o circumstantiala de timp si o concesiva;

e)  explicati folosirea cratimei. 

51.  ,,In realitate imi spuneam ca daca unde ma duce n-o sa am ocazia sa stau cu el atatea ore, cele pe care le petreceam acum impreuna puteau sa-mi ajunga multa vreme, chiar daca mai tarziu printre atatia altii cati avem sa fim acolo, abia m-ar mai fi recunoscut.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: atatia, cele, impreuna, mai tarziu, cati;

c)  alcatuiti un enunt in care cuvantul impreuna sa faca parte dintr-o locutiune prepozitionala; analizati partea de propozitie pe care o insoteste;

d)  indicati sinonimele cuvintelor ocazie si stau;

e)  indicati procedeul de formare a cuvantului recunoscut si structura lui lexicala;

f)  folositi in propozitii cu alte valori morfologice decat in text cuvintele imi si altii. 

52.  ,,Mi s-a parut totusi ca soldatii sopacaiesc ceva si privesc cu inteles la Cebuc, care, foarte ingrijorat la inceput si foarte zelos la aceasta cercetare nocturna, s-a intors sa-mi dea raportul negativ, intr-o dispozitie si cu un exces de vorbire care n-au putut sa-mi scape.  "

(Gib I.  Mihaescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  exemplificati alte modalitati decat in text de realizare a superlativului absolut;

c)  construiti fraze in care subordonata subiectiva sa fie introdusa prin alte elemente de relatie decat in text;

d)  indicati antonimele cuvintelor: ingrijorat, nocturn, negativ, dispozitie;

e)  construiti enunturi in care sintagma aceasta cercetare sa fie folosita in cazurile dativ si genitiv; precizati de fiecare data functia sintactica a celor doua elemente. 

53.  ,,Lui i se parea ca pe ce pune mana se prinde, si chiar asa si era, insa tot ce facea si tot ce planuise si tot ce punea la cale se petrecea si in sufletul lui cu o frica nelamurita si cu o neincredere ca va ajunge el sa se bucure de vreun rod.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: se petrece si in sufletul lui cu o frica nelamurita;

c)  identificati locutiunile din text; construiti propozitii cu alte trei locutiuni care au in structura lor verbul a pune;

d)  construiti o fraza in care substantivul suflet sa fie regent pentru cele doua subordonate atributive aflate in raport de coordonare;

e)  construiti propozitii in care cuvintele asa si tot sa indeplineasca functia sintactica de atribut; precizati felul fiecaruia. 

54.  ,,Aceasta insemna ca n-o interesa sa afle explicatia de la el, ci s-o gaseasca pe-a ei, fiindca ii venea greu sa-si inchipuie ca ce n-a inteles ea din ce-a facut, a inteles altul mai bine; daca era sa iei drept adevarate vorbele ei ca se gandea chiar la lucrul acela.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic atributele;

c)  construiti enunturi in care pronumele relativ ce sa indeplineasca functiile sintactice de nume predicativ si subiect;

d)  motivati folosirea in text a semnului exclamarii; exemplificati si alte situatii care impun folosirea acestui semn de punctuatie;

e)  construiti propozitii in care adjectivul pronominal demonstrativ acela sa fie folosit la cazurile dativ si genitiv, singular si plural. 

55.  ,,Se insera, se lasase intr-adevar racoare si mai ales umed, incat ii era frica sa nu raceasca, fiindca racea indata si facea cate-un guturai care-l chinuia trei-patru zile obligandu-l sa traga tuica pe nas pana se imbata de-a binelea.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic predicatele;

c)  identificati locutiunile din text; gasiti cateva locutiuni verbale in structura carora sa intre verbul a trage si folositi-le la modurile infinitiv si gerunziu;

d)  exemplificati alte functii sintactice decat in text ale numeralului cardinal;

e)  dati exemple de alte verbe unipersonale ca forma si impersonale in privinta continutului. 

56.  ,,Capul cerbului are sa te strige pana atunci mereu pe nume, ca sa te vada, dar tu nu cumva sa te indupleci de rugamintea lui si sa te itesti la dansul, ca are un ochi otravit si, cand l-a pironi spre tine, nu mai traiesti.  "

(Ion Creanga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

c)  construiti trei propozitii in care pronumele personal dansul, la cazul acuzativ, sa indeplineasca alte functii sintactice decat in text; precizati-le;

d)  alcatuiti cinci propozitii cu sensuri diferite ale cuvantului cap;

e)  identificati cuvintele formate prin derivare. 

57.  ,,Se intetise un vant iute si plesnea dinspre magura de unde mai inainte numai cu doua zile parea ca vine primavara, uscase stresinile, care crescusera in nestire sub un soare bezmetic, ingramadise niste nori fumurii ca niste bolovani si cum se inserase, se pusese cu biciul pe ei si-i tot gonise pana incepuse sa fulguiasca. "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti propozitii in care sa ilustrati toate gradele de comparatie ale adjectivului iute;

c)  identificati trei prepozitii din text si precizati rolul lor in planul propozitiei;

d)  analizati sintactic si morfologic pronumele si adverbele

e)  folositi intr-o propozitie, cu sens figurat, adjectivul fumuriu. 

58.  ,,Furtuna avusese macar partea buna ca facea sa te bucuri mai mult de ceea ce proverbul intelept spune ca urmeaza in mod normal, decat zilele cand, obisnuit cu binele, crezi usuratic ca asa va fi totdeauna si ca totul ti se cuvine.  "

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  alcatuiti patru fraze in care adverbul relativ cand sa introduca subordonate diferite; precizati felul lor;

c)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

d)  realizati un scurt text in care sa folositi forme accentuate si neaccentuate ale pronumelor reflexive in cazurile dativ si acuzativ;

e)  folositi cu sens figurat substantivul furtuna. 

59.  ,,Nu o data era auzit raspunzand cu aceasta referire, la socoteala ciobanului a carei sursa cei mai tineri n-o cunosteau si nici el nu le spunea cand il intrebau ce inseamna, uitase ori nu-i statea in obicei sa explice lucruri care daca n-au fost traite, nu pot fi intelese.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  dezvoltati in propozitie echivalenta: mai tineri;

c)  realizati familia lexicala a substantivului lucru si construiti propozitii cu trei dintre cuvintele derivate;

d)  analizati sintactic si morfologic: a carei sursa cei mai tineri n-o cunosteau;

e)  construiti propozitii cu celelalte tipuri de numerale, in afara celui din text, si analizati-le. 

60.  ,,L-am intrebat zilele trecute daca nu crede ca arhitectura ma condamna la preocupari prea particulare, daca nu ma va izola intr-un cerc de probleme cu totul profesionale si daca nu-mi va lua ceea ce, oricare mi-ar fi meseria, mi se pare deasupra tuturor, esential; sa fii in legatura cu ceea ce se plamadeste in timpul tau, cu sensibilitatea acestui timp, cu cautarile lui, cu sensul lui general.  "

(Mihail Sebastian)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: oricare mi-ar fi meseria;

c)  construiti propozitii cu alte valori morfologice decat in text ale cuvintelor: am, deasupra, acestui;

d)  alcatuiti o fraza in care o propozitie conditionala si o completiva indirecta sa aiba ca regent verbul a intreba;

e)  identificati cuvintele formate prin compunere si precizati elementele din structura fiecaruia. 

61.  ,,Iesii din oras pe jos fiindca, desi trecusera atatia ani, constructorii tot nu facusera in el o strada ca lumea, pe care sa poti sa te plimbi fara sa te dai jos de pe trotuar la fiecare douazeci de metri; urma un colt care corespundea unei noi cladiri si dupa aceea alt trotuar; iti venea s-o iai tot pe sosea, care daca ar fi avut paralel o promenada intre ea si padure, ar fi fost foarte potrivita sa iasa lumea duminicile si dupa-amiezele.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic atributele;

c)  treceti la plural substantivul colt si construiti propozitii cu diferite sensuri ale acestuia;

d)  ilustrati in propozitii alte patru functii sintactice decat in text ale substantivului padure;

e)  explicati de ce s-a folosit ca semn de punctuatie punct si virgula;

f)  ilustrati functiile sintactice de complement circumstantial de timp si complement circumstantial de cauza ale verbului a iesi la modul gerunziu. 

62.  ,,Era asa de preocupata de cele ce scria, ca nici nu si-a ridicat capul sa vada cine a venit.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti fraze in care subordonata consecutiva sa fie introdusa prin alte elemente de relatie decat in text;

c)  analizati sintactic si morfologic primele doua propozitii;

d)  demonstrati, prin folosirea in diferite contexte, ca substantivul cap este un cuvant polisemantic;

e)  contrageti propozitia: sa vada. 

63.  ,,Ca sa netezeasca putin calea, Liana i-o lua inainte cu imputari ca, dupa ce atunci a fost atat de grabit, incat aproape s-o oblige sa raspunda, fara a-i da ragaz sa-si scruteze inima, a putut totusi sta deoparte saptamani multe, nepasator si necurios macar sa o vada.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  gasiti alte locutiuni verbale in care sa se integreze verbul a lua si introduceti-le in enunturi;

c)  analizati sintactic si morfologic ultimele doua propozitii;

d)  construiti un scurt text in care sa folositi formele: ai si a-i, al si a-l, ati si a-ti; motivati ortografia diferita;

e)  identificati cuvintele folosite in sens figurat si precizati sensul fiecaruia. 

64.  ,,Se impotrivira cu grija, sa nu afle fratii; ii explica tatalui ca nu vor avea ce sa manance in timpul secerisului si ca mult mai bine ar fi ca o parte din laptele oilor sa fie facut branza aci acasa si vandut apoi la Bucuresti, daca e vorba ca la Bucuresti sunt preturi bune.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: nu vor avea ce sa manance in timpul secerisului;

c)  identificati substantivele din text care fac parte din vocabularul fundamental;

d)  exemplificati toate tipurile de propozitii subordonate care pot fi introduse prin conjunctia subordonatoare ca;

e)  realizati expansiunea cuvantului vandut. 

65.  ,,Gruia incearca sa ma asigure in fel si chip ca a cantarit cazul meu din toate punctele de vedere, si-mi mai prezenta o situatie, pe care fara de sumbrul vazduh de pana azi trebuie s-o numesc trandafirie.  "

(Lucian Blaga)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

c)  alcatuiti un scurt text in care sa folositi alte patru tipuri de adjective pronominale decat in fraza;

d)  exemplificati o alta valoare decat in text a verbului a numi;

e)  precizati structura lexicala a cuvantului trandafirie; indicati alte cateva sufixe productive in limba romana si exemplificati. 

66.  ,,Atunci vad si globurile perfecte sferice, din aluminiu, din spatele combinatului de cauciuc, si mi se par atat de mari, ca imi trebuie cateva secunde ca sa-mi aduc aminte la ce folosesc; nu ma invat cu ele, sau mai bine zis le-as desface si m-as apuca pe urma sa le montez la loc, sa vad si eu cum sunt facute  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

c)  identificati locutiunile din text si precizati felul lor;

d)  gasiti antonimele cuvintelor: perfect, a desface, a apuca;

e)  contrageti, la alegere, doua subordonate din fraza. 

67.  ,,Naita mai ales tinea foarte mult sa se stie ca el este un om foarte socotit si, de cand se intorsese din razboi si avea ceva de pus la cale cu cineva, incepea prin a-l intreba pe acel cineva cam la ce data si cam la ce ora ar fi fost cazul sa se apuce ei de acea treaba.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic pronumele si adjectivele pronominale;

c)  construiti propozitii prin care sa evidentiati sensuri diferite ale verbului a tine;

d)  exemplificati cate doua functii sintactice ale pronumelui nehotarat cineva in cazurile nominativ si genitiv;

e)  dezvoltati in propozitie echivalenta: foarte socotit. 

68.  ,,Astazi sunt inclinat sa cred ca nu, fiindca abia acum, in linistea celulei mele, imi dau seama cu adevarat ca in sufletul ei cuvantul pacat insemna tot ceea ce era impur, murdar, abject, fara sa fi banuit vreodata ca putem savarsi ceva abject ramanand curati, daca, bineinteles, curati suntem si, dimpotriva, putem fi puri in faptele noastre si murdari in noi insine.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti fraze in care subordonatele atributiva, predicativa, cauzala, temporala si concesiva sa fie introduse prin conjunctia subordonatoare daca;

c)  analizati sintactic si morfologic: in sufletul ei cuvantul pacat insemna tot ce era impur;

d)  construiti propozitii in care doua adverbe din text, la alegere, sa indeplineasca functia sintactica de atribut;

e)  identificati cuvintele formate prin compunere si specificati elementele constitutive. 

69.  ,,Nu intrebase ce vor face ei, taranii, si nu intreba nici ce vor face cu pamantul lor, pe el il intesera ce se va intampla cu boii, desi nu avea, insa visul lui era sa-si faca rost de un car si de o pereche de boi, singura dovada si cea mai categorica privind intemeierea trainica a gospodariei lui.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  identificati apozitiile din text si precizati felul lor;

c)  construiti trei fraze in care alte subordonate decat in text sa fie introduse prin pronumele relativ ce; indicati felul fiecareia;

d)  analizati sintactic si morfologic: pe el il interesa ce se va intampla cu boii;

e)  gasiti sinonime pentru cuvantul categoric si construiti cu ele propozitii. 

70.  ,,Nu l-as fi crezut, orice-ar fi zis!  Fiindca una e sa te iai dupa ce poate sa zica cineva la un moment dat si tu sa crezi o vreme ca e adevarat, si alta e sa vezi cu ochii tai ca nu se cheltuie nici un ban in felul asta.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic primele doua propozitii;

c)  ilustrati in propozitii functiile sintactice ale pronumelui nehotarat alta in cazul acuzativ; precizati-le;

d)  simplificati fraza prin contragerea, la alegere, a doua propozitii subordonate;

e)  exemplificati omonimia cuvantului ochi. 

71.  ,,In vreme ce Solomia totusi ii povestea ce-a descoperit doamna si cum a trimis-o sa-l cheme, Spiru isi aduse aminte iar de sora-sa Aretia la care se gandise si azi-noapte ca ar fi trebuit s-o instiinteze.  " (Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic predicatele;

c)  alcatuiti propozitii sau fraze in care cuvantul noapte sa fie folosit in sens figurat;

d)  realizati un text in care sa includeti cateva locutiuni verbale;

e)  alcatuiti o fraza in care adverbul relativ cum sa introduca o propozitie temporala. 

72.  ,,Bineinteles insa ca Paraschiv si Nila nu trebuiau nici ei sa mai aiba pretentii la grau, adica din vanzarea care se va face curand; pentru targul de la 6 august trebuiau sa-si cumpere numai fetele, urmand ca la targul din vinerea mare, cand se va intoarce Achim cu banii, sa-si cumpere ei, sa-si ia numai ei de imbracaminte. "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti doua fraze in care propozitia subiectiva sa fie introdusa prin pronume si adverbe

c)  analizati sintactic si morfologic: la grau, care, pentru targul, cu banii;

d)  dati exemple de alte adverbe si locutiuni adverbiale predicative; introduceti doua dintre ele in enunturi;

e)  construiti trei propozitii in care verbul sa cumpere sa fie folosit la moduri nepersonale diferite; precizati functiile sintactice. 

73.  ,,Nu-i place sa fie contrazis si, daca se intampla sa facem vreun haz de vorbele si de severitatea lui, nu mai incape indoiala ca asa ceva nu poate sa se petreaca decat dupa o repede privire spre usa, sau chiar o scrutare fugara a ferestrelor.  "

(Gib I.  Mihaescu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  folositi in enunturi cuvintele: a contrazice, severitate, indoiala, a scruta, fugar;

c)  analizati sintactic si morfologic ultimele doua propozitii;

d)  explicati folosirea in text a primelor doua virgule si a cratimei;

e)  identificati cuvintele formate prin derivare si compunere; precizati structura lor. 

74.  ,,Il puse pe Niculaie la munca si cand vazu ca baiatul nu se misca il lovi si-l ameninta: daca nu vrea sa asculte, sa se duca de-acasa, s-o ia pe urmele celor care au ajuns bine  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  dezvoltati in propozitie echivalenta: la munca si contrageti propozitia cand vazu;

c)  analizati morfologic si sintactic substantivele;

d)  construiti patru propozitii in care predicatele nominale sa fie realizate cu alte verbe copulative decat in text;

e)  introduceti in enunturi proprii derivatele substantivale ale verbelor a lovi si a ameninta. 

75.  ,,Oprise pe flacau, fara sa stie cine este, numai ca sa-si racoreasca necazul schimband doua vorbe.  Acum insa i se paru ca ar fi nepotrivit cu slujba lui domneasca sa taifasuiasca cu un baietandru.  "

(Liviu Rebreanu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: sa-si racoreasca necazul schimband doua vorbe;

c)identificati augmentativul din text; precizati felul cum s-a format si apoi construiti propozitii cu alte cateva asemenea derivate;

d)  de la numeralul cardinal doi formati celelalte tipuri de numerale, introduceti-le in enunturi proprii si indicati functia sintactica a fiecaruia;

e)  contrageti propozitia a doua. 

76.  ,,Dupa felul cum le vorbi era lesne de inteles ca pentru asta fusese el chemat ieri la raion si exemplele pe care le dadu confirmara imediat aceasta presupunere.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic: era lesne de inteles ca pentru asta fusese el chemat ieri la raion;

c)  folositi in propozitii sinonime ale cuvantului imediat;

d)  dezvoltati intr-o propozitie echivalenta de inteles si precizati felul subordonatei obtinute;

e)  construiti propozitii in care cuvintele de inteles, ieri, care sa indeplineasca functia sintactica de atribut; precizati felul fiecaruia. 

77.  ,,Carul mergea greu si incet si ea vorbea din susletele carului cu cine se nimerea si spunea ce avea de spus dintr-o rasuflare si facand pe blestemata sa nu se mai termine niciodata, ca si cand nu ei vrusesera aceasta casa, ii pusese cineva fortat sa o ridice, si acum nu mai puteau scapa de ea si de grijile ei.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati morfologic si sintactic adverbele; indicati-le pe cele care nu au grade de comparatie;

c)  modificati regenta in asa fel incat propozitia ce avea de spus sa fie, pe rand, subiectiva, predicativa, completiva indirecta;

d)  identificati partile de vorbire din structura cuvantului compus niciodata; exemplificati si alte procedee ale compunerii;

e)  construiti doua fraze in care subordonatele circumstantiale de timp si de cauza sa fie introduse prin locutiuni conjunctionale. 

78.  ,,Avea expresia intratabila a celor care stiu ca a venit ora cand li se va cere si chiar li se va cersi ceea ce ei socotesc ca nu mai pot da si sunt hotarati sa fie duri si nemilosi.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  construiti enunturi in care pronumele relativ compus ceea ce sa apara la cazurile dativ si genitiv;

c)  alcatuiti propozitii cu sinonimele verbului a socoti;

d)  analizati sintactic si morfologic ultimele trei propozitii;

e)  identificati cuvintele formate prin derivare si precizati structura lor lexicala. 

79.  ,,Dar tot el, cuprins de remuscari, ca si cum ar fi gresit masura unui blestem, impingandu-i intentia dincolo de ceea ce iti este ingaduit sa-i doresti unui om, ca suferinta si nenorocire, se aratase cel mai inimos si mai plin de zel, venind personal acasa sa ma tina la curent cu lectiile, vorbindu-mi in legatura cu experientele lui de savant ratat din lipsa de conditii, si despre anatomia si comportamentul sobolanilor, atat de omenesti ca ti-e sila, se stramba el, tinuti in stare de arest; unul dintre ei, pe care-l botezase cu pasiunea lui pentru istoria antica, Vercingetorix si pe care il adusese intr-o zi sa-l vad, inchis intr-un borcan de varza, organiza - Naitescu jura - evadari imposibile, adunari de protest, constituindu-se intr-un fel de sef siret si temut al fratilor sai de captivitate.  "

(Constantin Toiu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  explicati punctuatia in text a propozitiei incidente; precizati si alte modalitati de izolare a acesteia;

c)  realizati expansiunea cuvintelor cuprins si venind;

d)  analizati morfologic si sintactic formele neaccentuate ale pronumelui personal;

e)  construiti propozitii cu sinonimele cuvintelor zel si ingaduit. 

80.  ,,Nu puteam totusi sa ma impac, fiindca nu-mi placea deloc incotro ma atragea ea si as fi parasit-o in cele din urma daca n-as fi simtit ca ea insasi este impinsa parca de la spate spre umbrele acestea groase ale tristetii ca si cand zilnic i s-ar fi soptit la ureche lucruri care o speriau atat de tare, incat ii era frica pana sa-mi si spuna.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, pecizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic predicatele;

c)  construiti trei fraze in care alte subordonate decat in text sa fie introduse prin adverbul incotro; precizati felul lor;

d)  folositi forma de feminin a adjectivului de intarire pe langa pronume personale la plural;

e)  construiti o fraza in care verbul a placea sa fie regent al unei subordonate subiective. 

81.  ,,Puse peschirul jos, pe marginea cerdacului, si se facu ca asculta, desi era sigur ca nu i se paruse, si chiar asa si era caci se auzea bine cum cineva batea cu o nuia in peticul de geam al bucatariei de vara.  "

(Dinu Sararu)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  alcatuiti propozitii in care pronumele nehotarat cineva sa apara la cazurile acuzativ si dativ; indicati functiile sintactice;

c)  contrageti propozitia a treia;

d)  analizati sintactic si morfologic ultima propozitie;

e)  propuneti alte elemente de relatie potrivite concesivei din text. 

82.  ,,Cu toate ca Niculaie daduse toata ziua cu furca la spatele masinii si se simtea zdrobit de oboseala, cand se facu liniste deplina peste sat, el deschise din nou ochii langa spinarea tatalui sau si, ca si data trecuta cand se hotarise plecarea lui Achim la Bucuresti, bucuria ii lua cu mana oboseala si ramase treaz, cu privirea deschisa spre stelele de pe cer.  "

(Marin Preda)

a)  delimitati propozitiile, precizati felul lor, raporturile sintactice si elementul regent pentru fiecare subordonata;

b)  analizati sintactic si morfologic prima propozitie;

c)  dezvoltati in propozitii echivalente: de oboseala, de pe cer;

d)  identificati procedeele artistice si precizati-le;

e)  dovediti prin exemple ca ochi este un cuvant polisemantic. 

IV.  TEXTE PROPUSE

1.  ,,Pe urma Marioara iesi din sat si scapa de sub ochii oamenilor, ajunse in vale la Cotigeoaia unde se vedea podul cel vechi de lemn, cu schelaria lui care in singuratatea care navalea parca din padure asupra raului, parea, impreuna cu o cruce mare si o fantana de prin apropiere, la fel de veche ca s-ar fi zis ca e parasita daca jgheabul ei urias cu scoarta de muschi crescut din coaja fostului copac din care fusese facut, n-ar fi aratat ca vitele si poate si oamenii continuau inca sa bea apa din ea.  "

(Marin Preda)

2.  ,,Patru cel scurt ramasese cu gura cascata de ce auzea si, fara sa vrea, furat de sedinta popilor se trezise inauntru langa peretele din spatele bancii pe care statea protopopul si uitandu-se de tot si fiind si obosit, se asezase amarat pe banca langa acesta, incat, cand se trezira nitel din incurcatura in care se aflau, caci maica stareta isi aduse aminte ca are ochelarii legati cu un snur de gat si ca-i alunecasera pe sub anteriu, sfintii parinti vazura in prezidiul sedintei lor alaturi de protopop pe Patru cel scurt, care pusese coatele pe masa si mai sedea si cu palaria in cap.  "

(Dinu Sararu)

3.  ,,Inca de ieri il populasem cu autorii mei, pe care ii imprastiasem peste tot, pe canapea, pe birou si chiar pe jos pe covor, fiindca in ciuda dorintei mele de a citi sistematic, se intampla uneori sa fiu prins de cate-o carte cu atata putere, incat o sorbeam acolo unde ma aflam, fara sa ma dezbrac, fara sa mananc si fara sa schimb locul.  "

(Marin Preda)

4.  ,,Frumoasa e campia cu dulcea-i linistire

Pentru acel ce fuge de-a lumei amagire,

Pentru acel ce cauta un trai neinsemnat!

Placut, placut e ceasul de griji ne-ntunecat

Si dulce este viata ce curge lin, departe

De-al omenire-i zgomot, de-a ei fumuri desarte.  "

(Vasile Alecsandri)

5.  ,,Viata mea cu Matilda fusese cumva atat de greu fisurata incat, in ciuda faptului ca acum ea ma iubea ca la inceput cand ne cunoscuseram, fisura nu se lipea si imi dadea aceasta durere adanca pe care eu voiam s-o ignor, dar nu ma ignora ea pe mine?"

(Marin Preda)

6.  ,,De la primele cuvinte insa il coplesi plansul, continua mereu plangand si sfarsi intr-un hohot de durere, incat toata lumea fu miscata, iar Niculina, ingrijorata, isi facu drum printre oameni pana la dansul, sa-l calmeze si sa-l dojeneasca in soapta ca se lasa biruit de slabiciune.  "

(Liviu Rebreanu)

7.  ,,In acest timp, asa cum spusese, mama incepu sa se indeparteze din ce in ce mai mult de casa, stapanita acum de o ura care nu se mai vedea, insa mai amenintatoare, fiindca tocmai in acea vreme se mai petrecuse in familia ei ceva care parea parca menit sa-i iasa in intimpinare.  "

(Marin Preda)

8.  ,,Inca din faza incipienta a controlului din umbra, cand luasera masuri de reforma a ideilor, si cand libertatea universitara inca nu era ingradita in chip oficial, am fost odata invitat la Dalai-Lama acasa care, sprijinindu-se pe rapoartele primite din partea unor studenti, angajati cu salar ca sa-si spioneze dascalii, tinu sa-mi atraga atentia ca in mai multe dintre lectiile mele as fi facut elogiu metafizicii.  "

(Lucian Blaga)

9.  ,,Fara sa-si dea seama daca se insala sau nu, vecinul lui Moromete avu pentru intaia oara banuiala ca Moromete se gandeste la el, la Balosu, cum s-ar gandi Balosu la nimic, adica asa, ca si cand Balosu nici n-ar fi.  Se hotari sa-l intrebe totusi despre loc si isi spuse ca daca si acum va glumi - si gandind astfel Balosu simti deodata ca il uraste pe acest om si ca ii doreste sa-l vada venind la el la poarta sa se roage, iar el Tudor Balosu, sa se uite surd, dispretuitor, in aer, asa cum se uita de asta data Moromete - daca deci nici acum Moromete nu va sta cinstit de vorba, niciodata nu-i va mai da el cel dintai buna-ziua, asa cum se intamplase pana azi si niciodata n-o sa-i mai treaca cu vederea glumele lui tampite si felul lui de a fi care totdeauna l-au zgandarit.  "

(Marin Preda)

10.  ,,Tata ii cunostea, stia ca sunt oameni inteligenti si cu logica si s-ar fi dus la ei sa le explice ca ce aveau ei de gand era curata sinucidere, disperarea insa iti ia mintile.  "

(Constantin Toiu)

11.  ,,Daca el indraznea insemna ca el stia ceva care ei nu stiau si infrigurati sa afle acest ceva nou si nebanuit care aparuse in mijlocul lor, lasara carutele fara paza si incepura sa se apropie din toate partile.  "

(Marin Preda)

12.  ,,Sufletul lui, strivit ani de zile in canonul singuratatii, redus ca orice detinut la un spectru de neom prin toate privatiunile ce despart total de viata, umilit, batjocorit, terorizat fata de demnitatea ce o avusese afara, se razbuna in aceasta evocare artistica, izbucnea in aceasta fantana arteziana cu jerbe stralucitoare de melodii, care ne incanta si pe noi, dar si pe el, dandu-i satisfactia ca nu suferea zadarnic.  "

(Nichifor Crainic)

13.  ,,Tarziu de tot, spre sfarsitul iernii, cu multe ocolisuri si prefacandu-se interesati numai de datoriile care amenintau gospodaria, ei dadura de inteles tatalui lor ca n-ar fi o afacere rea, indemnandu-l sa se intereseze la al lui Catanoiu si sa se convinga singur ce bine s-ar putea castiga la Bucuresti.  "

(Marin Preda)

14.  ,,Astepta procesul cu incapatanare si se ducea mereu-mereu pe la Victor Grofsoru sa-i dea zor, incat avocatul trebui sa-l ocarasca si sa-l ameninte sa se astampere.  "

(Liviu Rebreanu)

15.  ,,Ca alta data s-ar fi facut negru la fata si numai aruncandu-i omului acela o privire l-ar fi facut sa-i ramana vorba in gat si sa mearga de-a-ndaratelea era adevarat, dar tot atat de adevarat era ca de asta data nici macar prin minte nu-i trecuse sa se supere.  "

(Marin Preda)

16.  ,,Georgeoiu, care murea de frica si de scarba, nu se lasase pana nu-l trezise de tot si, ca sa-l linisteasca, acest prieten artist ii pusese prima data, la patefonul pe care-l punea sa cante si cand lucra, simfonia a noua de Beethoven  "

(Constantin Toiu)

17.  ,,Imi parea dintr-o data foarte probabil ca conducerea partidului, afland despre ce se discuta la academia care de zeci de ani decerna premiile, considerate drept cea mai mare distinctie ce poate fi acordata unui om al spiritului, s-a grabit sa ia contact cu mine pentru ca eventuala mea incoronare cu laurii de la Miaza-Noapte sa nu ma gaseasca cufundat cu desavarsire in anonimatul artificial, in care eram tinut de atatia ani din si prin bunavointa noului regim.  "

(Lucian Blaga)

18. "Vroiam sa i-l alung, sa-si ia palma de la gura, fiindca nu stiam cum sa raspund la suferinta ei, in timp ce pentru tata pregateam, mintal, ceva violent, sa-l invat minte pentru totdeauna sa mai ridice bratele in aer si sa-mi spuna el mie ce este si ce nu este nenorocire pentru mine.  "

(Marin Preda)

19.  ,,Veselia lua proportii atat de mari incat, mai tarziu, uitand neintelegerile ce-i desparteau de Belciug, se carabanira cu totii sa-i faca o surpriza cu o colinda batraneasca pe care doamna Herdelea o stia din copilarie si pe care pe-aici nimeni n-o cunostea.  "

(Liviu Rebreanu)

20.  "Si se lasa iar o tacere, care de asta data se lungi destul pentru ca in clipa cand oricare dintre ele ar fi deschis gura, sa poata sa spuna ca e tarziu si ca era timpul sa se duca fiecare la casa ei.  "

(Marin Preda)

21.  ,,Cel mai mult ma usturasera vorbele invatatorului Naitescu care aparuse pe mal, dupa inec, dupa ce Sterica si Ciciu fusesera scosi din apa inclestati unul de altul, cu greu despartiti si culcati alaturi cu fata in sus intre catini, din stansoarea lor disperata, ca si cum ei acolo, sub vartejul garlei ar fi incercat sa realizeze o alta forma a corpului omenesc, mai rezistenta (proiectul refuzat al unui zeu betiv si ursuz)  - pentru ca asta, Ciciu, idiotul targului, venind beat de la culesul viilor de la Manasia, pe poteca de pe malul inalt paralela cu sarma ghimpata, sarise sa-l scape in timp ce eu goneam spre targ sa strig ajutor, si se inecasera amandoi" 

(Constantin Toiu)

22.  ,,M-am simtit zilele trecute asa de caraghios intr-o imprejurare care ma confrunta brusc cu viata si cu multimea, gandindu-ma ca exista astazi oameni tineri, ca mine, care si-au lasat cartile si s-au dus sa lucreze cu tarnacopul  , ma intreb daca despartirea asta este, cum crezi probabil tu, un act de eroism sau este numai un act de disperare.  "

(Mihail Sebastian)

23.  ,,Vaca lingea intr-adevar cu lacomie din copaie, dar cu capul dispus in asa fel incat ochiul ei mare sa vada si ce se petrece sub ugerul ei si pesemne ca era ceva care nu-i placea fiindca si pielea de sub burta avea cutremuraturi dese si prelungi, desi in staul nu se trezise inca nici o musca, iar coada nu inceta sa bata aerul plesnind-o din cand in cand si pe fata pe spinare.  "

(Marin Preda)

24.  ,,Criminologul avea aerul unui profesor care a scris pe tabla ecuatia si care acum cata spre clasa, sa vada cine se incumeta s-o rezolve.  "

(Constantin Toiu)

25.  ,,Dezamagirea insa nu fu prea mare, fiindca, la urma urmei, copiii oamenilor nu erau mai breji decat ai lui, incat ii intelese si pe ei si cum caii se ingrasasera, umplu caruta cu porumb si pleca la munte; avea datorii fata de copii sa castige si sa-i imbrace ca erau goi.  "

(Marin Preda)

26.  ,,Desi nimic din firea si infatisarea lui nu-l manau pe Hangiu spre baluri mascate, el se gasea totusi acum in anul cunostintelor si al incercarilor.  Un om care tinea neaparat sa-si faca o situatie sigura si o familie potrivita cu ea nu trebuia sa lipseasca, isi spunea Jurubita, de la balul acesta, unde, cu toata neseriozitatea lui, putea sa intalneasca pe un viitor cumnat, sau pe orice alta mai indepartata ruda barbateasca din partea unei viitoare sotii, ruda ce avea sa-l pretuiasca de doua ori: si ca pe un om vesel, si ca pe un om de lume buna.  "

(I.  M.  Sadoveanu)

27.  ,,Ceea ce il uimise insa pe Tugurlan si il facuse sa paraseasca gandul de a-si bate joc de ei, era faptul ca ei pluteau pe apa aceasta a lor cu atata seninatate, incat era cu neputinta sa nu-ti dai seama ca acest fel de a fi era de fapt bucuria si libertatea lor.  "

(Marin Preda)

28.  ,,Cum s-au putut resemna asa de repede, atat de usor, acesti oameni, acele rusoaice mandre din romanele pe care le cunoastem cu totii, incat vedem ca incoace, la noi nu incearca sa treaca decat lume de jos, mujici ori muncitori, pentru care noul regim nu poate in orice caz fi rau, ca unul ce s-a realizat pentru binele lor, pentru stapanirea lor, ca unul ce este al lor?"

(Gib I.  Mihaescu)

29.  ,,Cand se despartise de Tita lui Moromete, lui Birica numai de cantat nu-i ardea; se grabise sa se duca acasa, sa stea la masa si sa plece pe urma s-o cheme pe Polina la poarta.  Se duse acasa dar nu putuse sa manance si plecase devreme, nu mai avusese rabdare sa astepte pana dupa mancarea oamenilor.  "

(Marin Preda)

30.  ,,De fapt, cam asta era toata parabola, insa pe ei ii infricosa, fiindca chestiunea misterioasa era ce o sa-i intrebe pe ei vierul.  "

(Dinu Sararu)

31.  ,,La astfel de raspunsuri se vedea ca Moromete se stapanea din rasputeri sa nu uite ca era fiul cel care ii spunea aceste lucruri, si nu un dusman si ca urmarile schimbului de cuvinte sa nu ajunga acolo in adancul lui unde totdeauna se luptase sa fie liniste si nu cumva din pricina a ceea ce se intampla pe lume sa-si indeparteze de tot si pe acest baiat, desfacea bratele ca si cand s-ar fi lasat rastignit pe aceste mari neintelegeri ale acestor timpuri, numai sa nu se supere copilul.  "

(Marin Preda)

32.  ,,Ii cer Margai sa vina, ii cer sa plece, o chem cateva zile in sir, pentru ca alteori s-o evit saptamani de-a randul joc care ar putea fi atroce daca n-ar fi intre noi amandoi nu stiu ce pact de libertate si de lene.  "

(Mihail Sebastian)

33.  ,,Am ras de m-am prapadit cand am citit prima oara Hagi-Tudose al lui Delavrancea, care zicea ca sa se taie coada pisicii ca e prea lunga, pana intra ea in casa se facea frig si trebuia sa cheltuiasca cu un lemn mai mult ca sa faca iarasi cald  "

(Marin Preda)

34.  ,,Vant mare bate peste lume

Veni-va vremea si acum e

Cand lanturi n-o sa mai auzi

Ca n-or avea pe cin-sa stranga

Si-au sa dispara ochii uzi

Ca nimeni n-o mai fi sa planga.  "

(Nichifor Crainic)

35.  ,,Se pare ca nimeni nu intelegea ca hotarandu-se in sfarsit plecarea lui Achim la Bucuresti insemna ca trebuia sa li se faca celor trei pe plac pana la capat, sa nu se mai atinga nimeni de oi si cum altceva n-aveau ce vinde, salcamul trebuia taiat.  Mai ciudat era ca nici cei trei in cauza nu intelegeau; incat raspunsul lui Moromete ca a taiat salcamul ca ,,sa se mire prostii" nu era o batjocura intamplatoare la adresa fiilor.  "

(Marin Preda)

36.  ,,Odaia din fata era mai mare, podita si mobilata numai cu cateva mese lungi si de doua ori atatea banci de brad, pe care slujnica le freca cu nisip si le spala in fiecare vineri de se faceau albe ca varul pentru duminicile cand satenii veneau sa-si inece necazurile in bautura.  "

(Liviu Rebreanu)

37.  "Stia ca n-are sa iasa, ca trebuia sa vina seri de-a randul la poarta ei pentru ca ea sa aiba timp sa se gandeasca si abia dupa mai multe seri din acestea ea sa iasa in sfarsit si sa-i spuna - sa-i dea de inteles - ca s-a gandit la el si ii place, sau s-a gandit si n-o lasa maica-sa.  "

(Marin Preda)

38.  ,,Ii indic in ce anume as primi mai bucuros sa ma loveasca si in ce as voi sa ma crute si, de altminteri, ceea ce ii dau este mult mai mult decat sa pastrez, caci ce ii dau este de la mine, iar ce pastrez este de la altii, putinii altii pe care ii iubesc.  "

(Mihail Sebastian)

39.  ,,De asta data nu mai intra in casa, se chema ca il lasa sa doarma, dadea insa tarcoale pe-afara si se oprea de-atatea ori in dreptul ferestrei, unde il apuca tusea si incepea sa vorbeasca singur (ca altadata), incat Niculaie arunca iar patura de pe el si se da jos din pat.  "

(Marin Preda)

40.  ,,Eu sunt metalul cel mai nobil pe care l-au plamadit creuzetele acestor vremi, zicea ea uneori, numai pentru sine insa, sunt ca o sabie din otel de Damasc si daca e sa ma infig in buboiul care a crescut si tot creste aicea, ca un musuroi al subteranelor, trebuie sa ma infig pana la maner, trebuie sa rascolesc tot buboiul, chiar daca voi fi orbita de chiaburi pe urma, chiar daca ma voi sufoca din cauza scursorilor emanate de posedatii acestui sfarsit de mileniu  "

(Ion Lancranjan)

41.  ,,Anticarul marturisi ca se gandise la inceput sa nu-i comunice tanarului sau prieten vestea; mai intai ar fi vrut sa se intereseze, sa verifice si apoi sa-l anunte, sa-i explice exact cum sta situatia, ca sa nu-l alarmeze degeaba.  "

(Constantin Toiu)

42.  ,,Tineam atat de mult la meseria mea, ca mi se parea cu adevarat un lucru foarte hazliu sa vina unul sa-mi spuna ca nu fac eu mare branza umbland pe acoperisuri cu oala cu vopsea dupa mine si ca mai bine as face daca m-as duce cu el, sa ma invete el alta.  " (Marin Preda)

43.  ,,Urcase scarile primariei schiopatand, cu piciorul lui soldit de cand cazuse in copilarie de pe o claie de fan careia mai ramasese sa-i puna motul si el, intinzand furca sa ia o ultima pala de fan, trecuse dincolo de varful claii si alunecase, oprindu-se intr-un gard.  Acum, insa, se vedea ca nu numai piciorul soldit il face sa urce scarile greu, caci pe la jumatatea lor fusese nevoit sa se ajute si cu mainile, spre marele haz al lui Patru cel scurt, care se repezi inaintea lui.  "

(Dinu Sararu)

44.  ,,Ideea, zicea el, este sa stii cu cine vorbesti, ca sa stii pe cine sa apuci la o nevoie.  "

(Marin Preda)

45.  "Si deoarece cand era beat uita tot, se imbata din ce in ce mai des.  "

(Liviu Rebreanu)

46.  ,,Cand eram singuri, vream s-o fac sa-mi impartaseasca temerile pe care ar fi putut sa le aibe, dar ea-mi primea cuvintele cu sclipisuri ironice in rasul ei nepasator, ba chiar uneori se prapadea de haz cu atata zgomot, ca nu stiam daca trebuie sa rad voios la fel cu dansa sau sa ma consider de-a dreptul jignit de putina pasare ce arata cand era vorba de mine.  "

(Gib I.  Mihaescu)

47.  ,,Poti sa ma si injuri, zic, prapaditule, numai sa te faci bine, ca daca v-am spus si v-am invatat, vedeam eu ca nu e lesne, dar, zic, lasa, cand s-or face ei mari or sa-si aduca aminte.  "

(Marin Preda)

48.  ,,Mai erau multe de facut pe langa aceasta casa noua si Patru le vedea pe toate, insa nu mai avea puterea visului de mai inainte, le vedea ca si cand n-ar fi fost visele lui, nu mai avea sufletul si viata de mai inainte, erau seci si mohorate, si cum le ridica in picioare, cu puterea mintii lui, niste cotete si niste adaposturi pentru lemne si pentru un car pe care vrea el sa si-l intocmeasca si o cunie de vara si o magazioara pentru cate nu se strang la casa omului, toate se surpau si se faceau musuroaie de pamant si ramanea curtea asa cum era de fapt si cum i se parea si lui ca este, golasa si cu cele doua amarate de oi ascunse de stiva de lemne de fag.  "

(Dinu Sararu)

49.  ,,Cu toate acestea, daca ma gandesc bine, nu sunt totusi acestia anii care mi-au lasat in suflet urmele cele mai adanci si daca mi-amintesc totusi de ei in oarecare ordine e pentru ca in realitate nu eram vesel, sau mai bine zis nu eram eu.  "

(Marin Preda)

50.  ,,Cand isi aduse iar aminte ca-i in Pripas, la parintii ei, cauta pricina lui Herdelea pentru ca n-a votat pe Grofsoru, spunand ca si George a aflat si e suparat ca socrul sau e un renegat.  Ba mai tarziu, aprinzandu-se mai rau de indignare, gasi ca bine i-au facut ungurii de l-au osandit si c-asa trebuie sa pateasca toti renegatii.  "

(Liviu Rebreanu)

51.  ,,Dar si atunci se are in vedere nu numai ca o sa-ti toace averea sa le imbraci, dar ca si tu o sa capeti cu aceasta ocazie de pilda patima risipei si a petrecerilor de care n-o sa te mai lasi pana la ruina totala, sau o sa te apuci sa furi pentru ele, sau sa omori pe cineva si sa ajungi la puscarie.  "

(Marin Preda)

52.  ,,De fapt, frica aceea a lui, care avea sa-l paralizeze pe peronul garii, peste o jumatate de ora, dupa ce strabatuse tot bulevardul, incepuse chiar de aici, de pe strada principala a orasului, inundata de vin, de pe Corso, promenada provinciala, cand, ca sa ajunga mai repede la gara, n-avusese de ales alta cale mai scurta si mai sigura decat de a intra in sirul lung de soldati, care, prinsi brat la brat, strabateau bulevardul de-a curmezisul, din trotuar, el, tata, si cu siretlicul lui, fiind stransi cu putere in brate, din dreapta si din stanga, de doi soldati, care nici macar nu se uitasera la el cand intrase in rand.  "

(Constantin Toiu)

53.  ,,Dimineata la ora zece a venit sora secretarei directorului, sa-i dau cheia, dupa ce aseara o gasisem asteptandu-ma ca sa ma intrebe daca sa-si despacheteze ca la ea acasa, iar eu am plecat sa-mi ridic actele si restul de salariu pe care il mai aveam de incasat de la combinat.  "

(Marin Preda)

54.  ,,Era visul lui Patru cel scurt sa se aseze la casa lui, si cand s-o mai incherba nitel sa faca si el de Sfanta Marie mica praznic si o pomana in amintirea batranilor la usa carora crescuse el, desi aceasta era numai pretextul, ambitia lui din copilarie fiind sa ajunga sa faca si el un praznic cum faceau mai toti oamenii mai avuti si sa cheme si el lumea sa se vada ca a iesit si el la lumina, are nitica dare de mana si la un sfant poate intinde si el o masa cu peschire albe pe ea si poate aprinde si el focul sub niste oale de pamant cu ciorba dulce si ciorba acra, cu varza dulce si varza acra si intr-o vatra cu berbecul pus la fript in tast,  si cand e masa pusa si lumea asezata, catre pranzisor sa vie popa si sa-si puie patrafirul sa sfinteasca pomana si sa-i pomeneasca pe-ai lui morti, sa se vada adica bine ca se trage si el de undeva, ca are si el un mort al lui, ca un parinte, si ca nu e numai Patru cel scurt, saracu de el  "

(Dinu Sararu)

55.  ,,De altfel, asa facura si ceilalti acum cand nimeni nu mai astepta nimic nou din partea celor doi, presedintele si secretarul: se limpezise in ceea ce ii privea pe ei, n-avea nici un rost sa mai stea sa-i mai asculte.  "

(Marin Preda)

56.  ,,George se chinuia ca, pe cand satul fierbea ca merge la Ana, el era nevoit sa petreaca toate serile ascultand palavrele lui Vasile despre razboiul din Bosnia unde povestea c-ar fi facut atatea vitejii de l-a pupat insusi imparatul.  "

(Liviu Rebreanu)

57.  ,,Ii venea greu sa creada ca peste cateva zile n-are sa se mai scoale cu noaptea-n cap, sa scoata oile din obor si sa plece cu ele la izlaz.  "

(Marin Preda)

58.  ,,Daca vine insusi vladica sa povatuiasca poporul sa se lepede de Horia si sa-l afuriseasca, s-a sfarsit tot, caci poporul pe vladica are sa-l asculte si nu pe Horia.  A nu se supune vladicii ar insemna sa fii urgisit si alungat din legea crestineasca si sa pierzi chiar viata de-apoi, singura nadejde a omului oropsit.  "

(Liviu Rebreanu)

59.  ,,De aseara vrusese sa nu se mai gandeasca la Polina, dar nu izbutise decat sa-si dea seama - iarasi ca si in seara trecuta - ca nu poate decat sa doreasca s-o vada si de asta data atat de mult incat faptul ca s-ar putea cu adevarat sa n-o vada nici azi i se parea infricosator.  "

(Marin Preda)

60.  " In orice experienta personala e de ajuns sa cunosti talgerul pe care, in loc de greutati, se ingramadesc armele aruncate de-a valma de un adversar; (e)  de ajuns sa cunosti acest drept teribil, ca sa intampini clipa cu o stoica intelegere.  "

(Constantin Toiu)

61.  ,,Cand, dupa razboi, Moromete deveni proprietar, el trai atat de deplin bucuria de a fi scapat de mosier, incat nu baga de seama, sau mai bine zis nu vroi sa bage de seama in ce masura era el liber fata de loturile pe care le stapanea.  "

(Marin Preda)

62.  ,,La temelia asta e cazul sa mai cantam si noi, sa intre cantecul in inima casei, si cine o stapani-o sa ne pomeneasca.  "

(Dinu Sararu)

63.  ,,Nu-l negai, ca sa inteleaga si ea ce inseamna sa aluneci in zone care trebuie sa ramana intangibile.  "

(Marin Preda)

64.  ,,Ofiterul insa zise ca el nu vrea si nu poate sa aiba tocmeli si invoieli cu asemenea multime de oameni, caci oamenii trebuie sa stea pe-acasa, sa-si vada de treburi si de munca, ci invoiala are s-o faca numai cu capitanii si cu batranii si mai ales cu Horia, daca el este mai-marele tuturor.  "

(Liviu Rebreanu)

65.  ,,Am stat si m-am gandit cum as fi putut interveni si l-am asteptat pe Vasile sa vorbesc cu el si sa vad el ce spune.  "

(Marin Preda)

66.  ,,Daca n-ar fi ura aceasta, eu m-as fi pierdut, as fi devenit o fiinta obscura si timorata, mi s-ar fi parut, toata viata, ca traiesc din mila altora si ca e bine daca sunt lasata sa traiesc de catre cei ce s-au instalat, singuri, ca stapani ai vietii!.  .  "

(Ion Lancranjan)

67.  ,,Isosica isi incetini nu se stie de ce pasii, si nu se grabi sa raspunda, dar celalalt nu si-i incetini si atunci se creie deodata intre ei o distanta care nu putea fi micsorata decat ori de Niculaie care ar fi trebuit sa stea sa-l astepte, ori de secretarul organizatiei care ar fi trebuit sa-si incetineasca mersul.  "

(Marin Preda)

68.  ,,Nu vorbeau intre ei, cum nu vorbisera mereu, cu toate ca in vremea din urma simteau si unul si altul ca e ceva care pare sa-i lege.  Era mai ales grija lui Patru de cand fusese la Naita Lucean, si acolo aflase ca acesta vorbise ceva cu primul-secretar al raionului, si cu toate ca nu izbutise sa afle de la Naita cine stie ce, si cu toate ca nici nu putea crede ca Naita ar fi pus ceva la cale fara stirea lor si impotriva lor, numai sa scape el din ce scapase, o grija se strecurase in sufletul lui Patru cel scurt, cu atat mai mult acum cand stia ca Naita vrea sa zideasca o casa in Valea cu Pietre.  "

(Dinu Sararu)

69.  ,,Se uita mereu drept inainte cu acea expresie des intalnita la tarani cand merg in carutele lor prin orase, ca sunt numai ei singuri pe lume cu caii lor chiar daca trec prin mijlocul unei mari multimi sau pe strazile cele mai aglomerate: astea sunt asezari efemere, ei sunt stapanii pamantului si nu astia care au apa in perete si nu mai vad lumina soarelui de-atatea etaje.  "

(Marin Preda)

70.  "Si cum spuneam mai inainte, se stie ce efecte au interdictiile asupra oamenilor care, si-asa, nu sunt prea liberi in cugetul lor.  "

(Constantin Toiu)

71.  "Si toate acestea nu erau o justificare a posteriori, pentru ca nu exista in mine curajul s-o las sa plece, chiar daca asi fi fost gata sa accept in sinea mea ca nu avusesem atunci pe loc chiar intuitia tuturor acelor variante; simteam insa ca nu era bine s-o abandonez pe Matilda pe un drum de ale carui consecinte nu era constienta in pornirea ei  "

(Marin Preda)

72.  ,,Dar apararea se va lupta totusi din rasputeri sa dovedeasca vinovatia lui Pahontu ca astfel sa se micsoreze vina asasinatului si bietul Pahontu, de- acolo din mormant, nu va putea riposta si va risca sa-i ramaie memoria murdarita, sa apara intr-adevar ca un om care s-a lasat cumparat, care si-a comercializat convingerile.  "

(Liviu Rebreanu)

73.  ,,Moromete alerga si el din rasputeri, cu parul in aer, dar era departe de a o prinde, insa era limpede ca o zapacise, nu voia deloc sa paraseasca imprejurul casei, cu toate ca de cateva ori Moromete fusese gata sa arunce dupa ea cu parul  "

(Marin Preda)

74.  ,,O informai ca sentinela mea l-a condus, fara nici o bataie de cap, pana la postul central si ca el s-a lasat dus bland ca un miel; imi dadui cu parerea ca daca pana acolo n-a facut nici o miscare de scapare, de-acolo inainte nu mai putea fi nici o nadejde.  "

(Gib I.  Mihaescu)

75.  "Si cu aceasta se ridica, facu din brate gesturi ca si cand tot soiul de obstacole s-ar fi ridicat in calea lui si el le dadea la o parte cu miscari exagerate si teatrale, porni spre usa, o deschise larg, o lasa asa deschisa si incepu sa coboare scarile.  "

(Marin Preda)

76.  "Si atunci, ca sa-i dea o lovitura zdravana, vazandu-l ca umbla cu Florica si zvonindu-se chiar c-ar fi vorba s-o ia de nevasta, se hotari repede, o peti si facu indata tocmeala vesel ca i-a suflat-o. "

(Liviu Rebreanu)

77.  ,,Ingrijorate, fetele se sfatuira intre ele ce sa faca, fiindca le era frica de maica-sa; cea mare, Tita, primise ea doua pogoane cand se maritase, dar Catrina, prevazatoare, nu i le trecuse pe nume nici pana acum si nu voia sa se certe cu ea fiindca Niculaie plecand de acasa declarase ca el n-are nici o pretentie la pamant si deci puteau spera ca mama sa le mai dea cate-un pogon in folosinta, adica fiecareia cate trei, daca nu-i ieseau din vorba.  "

(Marin Preda)

78.  ,,Un barbat trebuie sa aiba cateva lucruri de calitate, imi explica el, desi asta suna mai curand ca o justificare a cochetariei si pedanteriei, slabiciunile sale.  "

(Constantin Toiu)

79.  ,,Ei nu numai ca nu doreau cartea, dar incercau chiar sa-i dea de inteles ca daca el o doreste, asta n-o sa le schimbe lor parerea despre el, tot la munca o sa-l puna si tot ,,testosul ala de Niculaie care trebuie luat de urechi" o sa-l numeasca.  "

(Marin Preda)

80.  "S-apoi, vezi d-ta, nu-i de vina cine face, ci de vina-i cine-l pune sa faca! 

(Liviu Rebreanu)

81.  ,,Lasa dumneata unde si-a facut dracul cuibul si bea-ti tuica, plateste si salutare, intervenea.  Difuzor grijuliu sa nu se intinda cumva discutia asta, pe care ei o intelegeau altfel decat o lasau cuvintele sa se inteleaga, fiindca la toti le parea rau de ce i se intamplase lui Alexandru lui Gore si pe toti ii mahnea retragerea lui din lume si infatisarea de vaduva a nevestei lui, care nu mai iesea nici ea nicaieri, nici la lucru cu imprumut, nici la cimitir sa-si planga mortii, cum faceau toate femeile, nicaieri, si nici ferestrele casei lor nu se mai deschideau nici usa de la intrare nu mai fusese deschisa.  "

(Dinu Sararu)

82.  ,,Dar ceea ce il chinuia mai mult era faptul ca cei mari il sileau sa se ia la lupta cu alti copii, chiar daca n-avea nici un chef. "

(Marin Preda)

83.  ,,Mai daduse pe la magazin in zilele urmatoare, sperand ca cel care-l luase, daca-l luase cineva, il adusese; fie ca la mijloc era o greseala, o neatentie, o confuzie, caietul lipindu-se, agatandu-se pur si simplu de pachetele, de lucrurile, de hainele unuia dintre clientii de care vorbea vanzatorul, daca intr-adevar vreun client, si nimeni altcineva, vazuse mai intai obiectul pierdut; fie ca acel cineva, oricare ar fi fost el, curios sa vada ce scria in caiet, il luase sa-l citeasca si vazand ca nu era nimic interesant pentru el, nimic amuzant, in orice caz, il restituise a doua, a treia zi; fapt e ca in ciuda staruintelor si revenirilor lui, care incepusera sa-i sacaie pe vanzatorii magazinului, Chiril trebui sa considere caietul definitiv pierdut.  "

(Constantin Toiu)

84.  ,,Preotul vorbea cu primarul si cu ceilalti tarani despre mersul vremii, toti fiind intelesi ca ar fi bine sa mai dea Dumnezeu o gura de ploaie, sa se mai inmoaie pamantul, caci altfel ramane porumbul nesapat de-al doilea  "

(Liviu Rebreanu)

85.  ,,Nu-mi aminteam sa fi fost vreodata atat de vulgar, nu fata de cineva, ci fata de mine insumi, fiindca mi se intamplase nu o data sa gandesc: sunt vulgar cu asta sau cu asta, cu intentia de a insulta, desi eu sunt acela care le rostesc.  "

(Marin Preda)

86.  ,,Dar asa, pentru ca am socotit arestarea si condamnarea ta ca o mare marsavie, m-am tinut dreapta, am devenit de neindoit, tutule, am mers sa stii, pe urmele tale, am citit toate cartile care au ramas de la tine, n-am pus nici un pret pe ceea ce invatam la scoala (ma refer la romana si la istorie), mi-am facut propria mea cultura, iar acum ma pregatesc sa-mi fac o profesie, vreau sa fiu impecabila din punctul acesta de vedere si cred ca voi reusi si ca nu e nimic rau in asta!  "

(Ion Lancranjan)

87.  ,,Nu era chiar atat de rau cum credeau ei, care il socoteau venetic si pus pe capul lor sa-i iscodeasca si sa-i jumuleasca de cote, insa nitica dreptate aveau si ei, fiindca acest Craina nu-i privea cu incredere si chiar nu avea incredere in ei, asa fusese el invatat, sa nu aiba mare incredere, caci taranul e sovaitor, nu se poate pune cine stie ce baza pe el atata timp cat el este proprietar, oricat de mic proprietar ar fi, mentalitatea tot aia este.  "

(Dinu Sararu)

88.  ,,Nu poate sa-i spuna ce-a auzit, fiindca ii e frica de Dumnezeu, sunt fapte care se pedepsesc si Isus Cristos nu da voie sa amesteci copiii in blestemul parintilor, cand s-o face mai mare o sa auda si el, dar atunci ei vor fi morti si cu rasplata data.  "

(Marin Preda)

89.  ,,Regret mult ca nu-i pot satisface placerea de a-i incuviinta trecerea pe teritoriul nostru, dar sunt lacom, sa aud de la dansul ce s-a facut cu toata lumea buna surprinsa de revolutie, cu atatia oameni de seama ori numai de treaba, cu atatea  femei respectabile, cum se impaca ele cu noul regim, cum poate toata aceasta lume sa rabde stapanirea care a deposedat-o sa nu-si gaseasca o iesire, sa razbeasca, oricate obstacole i-o sta impotriva, la lumina si la civilizatie.  "

(Gib I.  Mihaescu)

90.  ,,Ma hotarai ca nu trebuie s-o vorbesc decat de bine, desi glasul ei care imi placea atat de mult ma indemnase sa incep a povesti despre ea razand.  "

(Marin Preda)

91.  ,,De la batranul a aflat Remus ca parintii ar fi cei mai fericiti daca Liana s-ar marita, ca sa scape de o grija mare, ca au pus multe sperante in aviatorul Dandu, dar ca acela nu le mai inspira incredere, desi se tine mereu de capul fetei, ca Liana are o perspectiva stralucita in Constantin Alistar, director general si barbat solid din toate punctele de vedere, care e indragostit nebun de Liana, a inceput sa-si sporeasca vizitele, sa-i trimita flori si mici cadouri, si ca Alistar ar cere-o oficial cu siguranta daca ea ar fi mai draguta cu dansul.  "

(Liviu Rebreanu)

92.  ,,Baiatul n-o intreba  si s-ar fi parut ca nici nu auzise bine ceea ce mama ii spuse, fiindca nu zise nimic, se uita doar intr-o parte, cu privirea rece si neclintita, ca un animal tanar adus din padure, prea crud ca sa inteleaga ca a cazut in cursa si ca nu mai e liber sa sara gardul si s-o ia la fuga acolo de unde ar fi trebuit sa auda chemarea.  "

(Marin Preda)

93.  ,,Sa vedem, sa urmarim care sunt aparentele, spuse el, intrucat din moment ce ele exista, inseamna ca ele sunt necesare si trebuie sa te pui mereu la curent cu mersul lor.  "

(Constantin Toiu)

94.  ,,Ascultand, pierdut, Apostol Bologa se pomeni deodata cu o intrebare infricosatoare, pe care stia deslusit ca a purtat-o in suflet toata viata fara sa o priveasca vreodata drept in fata, ca si cum i-ar fi fost rusine si groaza de ea.  Straniu era insa ca intrebarea cuprindea si raspunsul pe care Apostol il dorea cu patima si de care totusi se ferea, ca un copil incapatanat care a savarsit greseli peste greseli si nu mai indrazneste sa apara in ochii parintilor, poate tocmai fiindca e sigur de iertarea greselilor.  Vru sa se fereasca si acuma, inchise pleoapele, dar atunci intrebarea ii aprinse in suflet o flacara alba, in jurul careia se insiruira toate gandurile vietii lui, de la crampeiele cele mai infime ce i-au murit in creieri inainte de a se limpezi, pana la cugetarile grele, ordonate, pe care le alesese cu incredere drept calauze de viata, si toate deopotriva de palide si de supuse, ca niste robi in jurul stapanului atotputernic  "

(Liviu Rebreanu)

95.  ,,Se vede ca ii placea acest om foarte tare si doar o expresie de neliniste, dar si de fascinatie, mai acoperea in privirea lui bucuria ca il cunoscuse, ca timpul trecea si ca celalalt nu facea nici el nici o miscare sa se ridice si sa plece: simtea si el pesemne aceeasi atractie pentru ascultator.  "

(Marin Preda)

96.  ,,Petre al lui Toma si cu Patru cel scurt asteptau smeriti si facand pe nestiutorii sa le arate ce aveau de facut si cum aveau sa faca, si Petre al lui Toma fluierand usurel, fara nici o graba, ca lucratorul care stie ca nu are de ce sa se grabeasca, fiindca ziua curgea pentru el, nu pentru cine platea.  "

(Dinu Sararu)

97.  ,,La steaua care-a rasarit,

E-o cale-atat de lunga,

Ca mii de ani i-au trebuit

Luminii sa ne-ajunga.  "

(Mihai Eminescu)

98.  ,,Daca de la inceput, cei ce ar trebui sa fie tovarasii lui, indraznesc a face una ca asta chiar cand iobagii sunt stapanii muntilor si domnii nici nu cuteaza a se impotrivi, atunci ce va face mai tarziu cand vor veni greutatile, cand se vor ivi ispitele, cand lupta va fi inversunata si va trebui poate sa dea piept cu catanele?"

(Liviu Rebreanu)

99.  ,,Al lu' Parizianu iesi din sat calcand agale, intalnindu-se cu oameni in ochii carora se uita fara sa le dea buna-ziua, nepasator si surd cand cate-o muiere ii spunea de la obraz, fara sa i se adreseze, ca degeaba s-a facut mare si il tine tat-sau la liceu, nu e nimic de capul lui de trece el pe langa un om batran si asteapta ca ala sa-si scoata caciula la el si nu el, ca e mai mic  "

(Marin Preda)

100.  ,,El recunoscuse dupa aceea cu toata sinceritatea ca, daca ar fi fost singur, ar fi trecut cu vederea acest eveniment, insa reactia anticarului, isteria ce-l cuprinsese, comentariile si tot ce mai urmase seara si noaptea pana tarziu, umflasera intamplarea, grabind idei, dand nastere unor sentimente a caror intelegere cere de obicei un anume ragaz ca sa le faci fata cum se cuvine si cu intreaga putere a mintii de a le primi senina si intr-o ordine cat de cat logica.  "

(Constantin Toiu)

101.  ,,Nu apucai sa-mi dau seama ce trebuie sa fac si daca puteam sa fac ceva, ca baiatul muri facand vagi si stinse gesturi somnolente, tinandu-se usor cu mainile de iarba inrosita, asa cum ma tineam si eu cand eram mic si cadeam jos dupa ce ma invarteam minute in sir anume sa ametesc si sa simt cum se rastoarna pamantul cu mine.  "

(Marin Preda)

102.  "Si cum Dumitru nu mai putea sa aiba zile multe,Paraschiva se infuria ca banii vor ajunge pe mana altora, iar ea, care l-a ingrijit atatia ani, se va alege cu nimic.  "

(Liviu Rebreanu)

103.  ,,Se putea intampla, intr-adevar, sa greseasca, admisese ea insasi ipoteza aceasta, inlaturand-o apoi, dupa ce verificase inca o data, pas cu pas, exactitatea datelor pe care le avea, dupa ce fixase pe hartie reperele principale, numarandu-le pe urma, nimerind alaturi mereu, devenind din ce in ce mai contrariata, nevroind totusi sa renunte la cautari, lasandu-se dimpotriva, absorbita de palnia vartejului in care nimerise, simtind, uneori, cum se ducea la vale, catre adancuri  "

(Ion Lancranjan)

104.  "Si se lipi de el si il apuca de umeri intr-o pornire de afectiune ciudata care se retrase aproape in aceeasi clipa in timp ce Moromete cu o mana biciuia caii si cu cealalta dibuia alaturi de cutia carutii un otic lung si gros, cu care, se vede, era hotarat sa se apere din fuga cailor lovind fara mila pe oricine ar fi incercat sa-l opreasca.  " (Marin Preda)

105.  ,,Ilie aducea rachiu pentru George care silea din rasputeri sa invete pe Briceag un cantec nou ce-l auzise de la lautarii din Bistrita la un chef al doctorului Filipoiu, la beraria cea mare din Armadia.  "

(Liviu Rebreanu)

106.  ,,Dar si eu am gresit ieri, dragul meu si de aceea ti-am spus acum sa stai, sa repar aceasta greseala, fiindca nu stim niciodata daca dorind binele cuiva sau impiedicandu-l sa faca un anumit lucru pe care noi il consideram primejdios pentru el, nu-l oprim de fapt de pe adevaratul lui drum, care il cheama poate spre o fericire supraumana!"

(Marin Preda)

107.  ,,Era fatal ca pentru acest timbalist al sentimentelor omenesti aparatul sa fie complect, dupa cum i-a fost de prompta implinirea dorintei, pe care eu, eu i-am sugerat-o  nu s-au implinit inca trei luni de atunci, ah, mi-e atat de necaz pe cele ce au sa urmeze, incat mi se pare ca toata intimplarea mi-a furat-o mie  "

(Gib I.  Mihaescu)

108.  ,,Mi-era sufletul foarte greu, dar asta facea parca bine, imi dadeam seama ca asta e situatia mea adevarata si ca e tot ce poate sa faca un om intr-o asemenea situatie, sa nu traiasca evitand ceea ce ii e dat sa indure, fiindca numai asa mai poate el pe urma sa vada rasarind iar pentru el soarele unor clipe frumoase.  "

(Marin Preda)

109.  ,,N-o sa merg niciodata atat de departe si n-o sa ma cobor niciodata asa de jos, spusese ea cand se cununase cu Patrel Cimpineanu, nici nu se cuvine insa sa-mi fac prea multe probleme, ar fi o prostie, viata e viata, in privinta asta avea dreptate zapacita aceea de Elvira, daca nu ti-o traiesti la timp, daca nu te bucuri de tinerete si de ceea ce poate sa-ti ofere ea, e ca si cand nu ai fi trait!  "

(Ion Lancranjan)

110.  ,,N-avu rabdare si, dupa ce imbuca ceva, se repezi pana la Albac, sa-i spuie si lui Horia ca dreptatea soseste.  "

(Liviu Rebreanu)

111.  ,,Sunt oameni care nu pot tine in ei ceea ce stiu, pesemne fiindca au un sentiment obscur de solidaritate cu toti oamenii in mana carora se predau sa-i judece pentru ce-au facut  Povestesc totul primului venit vrand parca sa afle de la unul care nu e implicat daca faptele pe care le va povesti i-au schimbat cumva soarta si nu mai seamana cu oamenii obisnuiti, spre care acum aspira cu un soi de deznadejde  "

(Marin Preda)

112.  ,,Se mai desfacuse din mahmoreala lui, din moment ce se hotarase sa mai puie si temelia din Dealul Oarbei, ce ramanea era sa o puna mai ferit sa nu se bage de seama, caci pe urma, se gandea el, ,,nu mai au ce-mi face, salut.  "

(Dinu Sararu)

113.  ,,In orice caz se intelegea din spusele lui si ale celor din organizatie, compusa majoritatea din tehnicieni ca daca un muncitor ca acest Netea fusese in stare sa persecute un alt muncitor, cum eram eu, era de presupus ca un inginer nu va face nu o asemenea nedeptate, ci o asemenea prostie, dreptatea sau nedreptatea fiind doua lucruri care nu erau si n-au fost niciodata lesne de stabilit.  "

(Marin Preda)

114.  ,,Cum tanarul nu se pronuntase inca unde are de gand sa petreaca noaptea si ca sa nu-si inchipuie c-ar putea fi gazduit aici, Titu, indemnat de dascalita, prinse un prilej si-l sfatui sa traga in Armadia la Augustin, un caraus foarte cumsecade, care are casa buna si n-o sa-i ceara nici un ban cand ii va spune ca-i trimis de Herdelea.  "

(Liviu Rebreanu)

115.  ,,Era foarte nelinistit, asi putea spune ingrozit, dar nu in asa fel incat sa ia in mod firesc hotararea sa se desprinda de lucrul care il nelinistea si ingrozea, era parca o spaima abstracta, care e foarte nelinistitoare cand apare la oameni ca el, fiindca iti dai seama ca le lipseste curajul sa ia vreo hotarare si suporta pasiv teroarea obsesiei  "

(Marin Preda)

116.  ,,Pe cand asa, dupa sarcasmul inevitabil al micilor spectacole aproape cotidiene, aveam grija ca trecerea inapoi a Nistrului sa fie facuta in cele mai bune conditiuni de siguranta pentru ei; astfel lucrul nu se intampla decat spre dimineata, sau la ore cand, dupa semnele si informatiile ce aveam, pe malul celalalt al raului nu se gasea picior de granicer rus - asa ca pana-n faptul zilei sa aibe toata vremea sa se indeparteze de frontiera intr-atata, cat sa nu trezeasca vreo banuiala.  "

(Gib I.  Mihaescu)

117.  ,,Cand, a doua zi, straja ii aduse citatia, Ion stranse din umeri nepasator, intreba in ce zi e judecata, caci nu pricepea scrisul unguresc, si o dadu Zenobiei s-o puna bine, dupa grinda, ca sa nu uite sorocul.  "

(Liviu Rebreanu)

118.  ,,Vecinii - cei mai multi oameni simpli, mahalagii inculti fara gusturi si simturi artistice -, neputandu-si inchipui frumosul decat asa cum era judecat in mahalaua lor, scornisera pe socoteala englezului o legenda, care, trecuta din gura in gura, ajunsese sa fie povestita intr-un fel la capatul strazei si intr-alt fel la celalalt.  Destul ca legenda, - care in doua cuvinte se rezuma a face din englez un nebun periculos - dupa ce fusese invatata pe dinafara de cei de prin imprejurimi, trecuse hotarele mahalalei si in scurt timp ajunsese pana la celalalt capat al orasului.  "

(Ion Minulescu)

119.  ,,Scuturai din cap ca si cand as fi primit o lovitura de maciuca pe la spate; in spital mi se intamplase si mie o data sa gandesc asa si fusese ceva nespus de chinuitor ceea ce traisem, fiindca eram la capatul puterilor si nu gasisem in mine in acest timp forta sa alung acest gand.  "

(Marin Preda)

120.  ,,De asta isi dadu seama doar cand Scarlat lua uniforma muncii de pe speteaza fotoliului sau elegant, mostenit de la o fundatie antebelica si i-o arata de la distanta cu subinteles, zambind cum stia el sa zambeasca, duios, batraneste, fara sa spuna nimic, ca si cum celalalt ar fi trebuit mai intai sa ghiceasca despre ce era vorba.  "

(Constantin Toiu)

121.  ,,Nu ceea ce imi destainuise Megherel ma impresionase, ci un sentiment care il traise el atunci cand fumase acea tigare si il retraia acum in fata mea, fara sa-l numeasca: jocul expresiei lui in care se intiparea, aparand si disparand, un gand fara scapare, m-a urmarit pe urma si pe mine strarnindu-mi aceeasi neliniste, desi eu nu eram implicat, dar ma simteam fara sa-mi dau seama cum  "

(Marin Preda)

122.  ,,Il luau valuri de fierbinteli si cateodata simtea cum ameteala e gata sa-l prabuseasca si se clatina pe picioare si atunci el se lipea si mai tare de soba ca sa se rezeme de ea.  "

(Dinu Sararu)

123.  ,,Fintina se smulse si el in aceeasi clipa cu aceeasi hotarare si o lua inainte pe sosea, dar indata se vazu ca la el hotararea pasilor nu era sustinuta de o hotarare dinlauntru la fel de clara, pentru ca dupa cateva zeci de metri parcursi in acest fel deodata se opri si dupa cateva clipe de ezitare o lua inapoi intr-o directie contrarie, pentru ca dupa alti treizeci de pasi sa se rasuceasca iar pe loc si s-o ia pe un al treilea drum care se deschidea aici in raspantie in trei directii.  "

(Marin Preda)

124.  ,,Totusi mai trebui sa astepte, caci mai ales fetele tineau sa-si vaza viitorul in plumb topit.  Ca sa arate ca e hotarat sa plece chiar singur la nevoie, Mircea isi lua paltonul si privi imbracat figurile ce se cristalizau din plumbul rasturnat in farfuria cu apa.  "

(Liviu Rebreanu)

125.  ,,Fara sa-si scoata automatul de la piept, soldatul il rasuci doar cu teava-n sus si trase o rafala in tavanul peronului.  Lumea tipa, fugi, bucati de tencuiala si de moloz cadeau din copertina ciuruita.  Una ii picase tatei pe calota chipiului cu vultur si ramasese acolo; nu-si dadu seama decat cand facu masinal ce-i ceruse celalalt, batand prin fata lui un pas de parada ce i se paru lui insusi ca nu produce nici un zgomot, cum ar defila un schelet sculat din mormant, insensibil la orice onor, fie dat ori primit, iar bucatica de tencuiala sau de moloz ii aluneca pe de chipiu rostogolindu-se intre un picior ridicat si altul, in timp ce lumea, cata mai ramasese, plus calatorii de la ferestre ai unui tren ce tocmai intra obosit in gara, putura vedea uluiti aceasta scena unica in istoria regulamentelor si ceremoniilor militare: un comandor de aviatie foarte elegant salutand cu pas rar, martial, cu mana la chipiu, cu cealalta dusa la vipusca, un pifan, un ostas de rand care abia se mai tinea pe picioare, si care se uita la el cu binoclul intors  "

(Constantin Toiu)

126.  ,,A doua zi mahalaua toata era infuriata in contra necunoscutilor care avusesera indrazneala sa se imbrace si sa aiba alte pareri decat ei.  Si indignarea pasnicilor marginasi ai capitalei merse pana acolo incat doi din flacaii de a caror frica tremura intreaga mahalaua facura solemnul juramant de a se pune la panda si de a-i lua la bataie daca cumva le-o mai veni gustul sa dea pe la ei.  "

(Ion Minulescu)

127.  ,,Pe urma descoperii ca desi intre mine si viitorul meu fusesera aruncate de jur imprejur buturugi, daca ma uitam bine e drept ca nu le puteam da la o parte, dar mai era loc printre ele: in primul rand sa zicem ca nu doi-trei ani, ci patru-cinci aveam sa ma mai simt rau cu sanatatea, dar unde scria ca dupa aceea n-aveam sa mai fiu din nou in stare sa lucrez in meseria mea?"

(Marin Preda)

128.  ,,In ultima vreme mi se intampla foarte adesea sa fiu atent la expresiile lor; au aerul ca nu stiu cine sunt si imi vine sa ma reped in ei si sa le dau la picioare in spate pana i-as pune pe fuga, sa piara din fata ochilor mei.  "

(Marin Preda)

129.  ,,Intelegi, drumul pana la hotar, dormitul pe la gazde taranesti si clandestine, traiul in conditiunile pe care i le impunea contrabandistul, amanarile acestuia, ca sa poata s-o insele si sa-i fure bagajele  toate lucrurile acestea, pe care ea mi le povestea cu atata demnitate, dau alta impresie, dau farmec nespus banalei si degradantei operatiuni de care-ti vorbesc.  "

(Gib I.  Mihaescu)

130.  "Si noutatea nu era mincinoasa: englezul care disparuse de vreo cateva luni de zile, dupa ce avusese grije sa repare casa si spre marea nedumerire a vecinilor sa-i puie ferestre cu geamuri portocalii, se intorsese insotit de o dama, care era si tanara si frumoasa cu toate ca nimeni nu-i vazuse figura si care ii servea de nevasta  dupa cum bine voiau s-o considere cei care isi pierdeau zile intregi vorbind de dansa.  "

(Ion Minulescu)

131.  ,,Mai tarziu insa, aceasta celebra figura a vietii politice dintre cele doua razboaie din tara noastra avea sa plateasca printr-un sfarsit tragic, pe patul unei celule acest act al sau de politician marginit, care uitase ca politica nu inseamna joc pentru putere, ci sacrificiu in slujba colectivitatii nationale, care nu-ti da votul ca sa manevrezi la nesfarsit cu oricine si in orice conditii, numai ca sa-ti infrangi adversarii.  "

(Marin Preda)

132.  ,,Mircea spera si el ca Gavrilescu ii va acorda batranului o mana de ajutor, ca sa nu-l mai vaza mereu tremurand de frica eliminarii si declara misterios ca la urma urmelor Gavrilescu va trebui sa se dea pe brazda.  "

(Liviu Rebreanu)

133.  "Sedeau amandoi pe treptele scarii neterminate, din spatele casei, si nu-si vorbeau - femeia ghemuita spre umarul lui de cand se asezase langa ea si el ii simtise rasuflarea incalzindu-i spatele, dar i se parea straina, cum ii fusese de la inceput, fara sa vrea el ea se rupsese iar de fiinta lui si cand incerca sa-i spuna si ei ce se apropia de gospodaria lor si ce i se intamplase lui Naita Lucean si cum ii fugise acestuia si copilul pe care il iubise acesta si pentru care se spetise sa-i faca o casa, Patru cel scurt intelese ca nu poate sa se intalneasca cu ea in necazurile si suferintele lui, asa cum ar fi vrut el.  "

(Dinu Sararu)

134.  ,,Inainte aveai pamantul, daca nu facea ce-i spuneai, ii aduceai aminte ca e legat de familie si ca la urma urmei daca nu asculta, nu-i mai dai nimic, sau nu-i dai cat ai putea sa-i dai si trebuia sa te asculte, fiindca n-avea unde se duce, nu-l lua nimeni in seama si nu-i dadea nimeni leafa  "

(Marin Preda)

135.  ,,Fiindca Friedman umblase si chiar statuse ani de zile in Romania, Titu il zgandarea mereu sa-i mai spuna ce e pe-acolo, fara insa sa se arate ca el nu prea stie bine nici pe harta cum e tara.  "

(Liviu Rebreanu)

136.  ,,Oricat te-ai impotrivi, esti dus pas cu pas intr-acolo, desi pe planul constiintei zici nu, dar insasi impotrivirea asta nu este ea oare un indiciu al prezentei contracurentului?"

(Constantin Toiu)

137.  ,,In ziua fixata dar, copiii imbracati in haine noi - cu toate ca pana atunci obiceiul era sa imbrace numai in ziua de Pasti asa - insotiti de domnul Antonica, starostele mahalalei, se prezenta la poarta casei cu geamuri portocalii.  "

(Ion Minulescu)

138.  ,,E oare de crezut ca geniul lui Cristos a putut inventa el singur atat de minunate imagini, pe care le-a folosit in scopul noii sale doctrine, in timp ce ele exprimau realitati uluitoare ale unei alte lumi ale carei urme de nesters subzista in Biblie, la Platon, in memorabilele lui exemplificari despre uriasi, si in atatea monumente miraculoase, anterioare potopului, si care zapacesc pe savanti?"

(Marin Preda)

139.  ,,Trebui sa se aseze pe o banca, langa o femeie batrana care plangea cu sughituri.  I se parea ca toata lumea se clatina si-i era frica sa nu se prabuseasca tribunalul peste dansul.  Auzi foarte lamurit plansetele femeiei si, cand se intreba de ce-o fi plangand, auzi si glasul lui Ion, care se tinea dupa dansul ca un caine, dar nu putea intelege ce spune.  "

(Liviu Rebreanu)

140.  ,,Asta ar insemna ca daca exista gandire in univers, trebuie sa ne abtinem s-o opunem materiei, sa nu mai credem in aceasta dualitate care presupune o natura scizionata, care ar face de neinteles postulatul: gandesc in cosmos, pentru ca gandesc, postulat de nerespins  "

(Marin Preda)

141.  ,,Nu ma pricepeam ce sa-i recomand si ma invarteam prin odaie nemultumit ca nu-i pot fi de nici un ajutor.  Ea-mi vorbea stins si-mi facea semne ca trebuie sa ma linistesc.  Intelegeam din tot ce vrea sa-mi spuna ca aceea ce fusese mai grav se petrecuse; acum totul va fi spre bine, asa ca nu mai e nici o nevoie sa ma muncesc cu gandurile cum as putea sa-i fiu in ajutor.  "

(Gib I.  Mihaescu)

142.  "Si ma uitam cu dezgust la figura lui slutita de pasiune, la ochii lui putin exorbitati si ascultam fara s-o cred declaratia care era pentru mine o surpriza totala si incredibila si care ma si nelinistea, fiindca vedeam ca am cazut intr-o istorie din care nu-mi va fi usor sa scap, asta nu era ca Mihai, ghiceam din insistenta cuvintelor lui ca era un viclean si ca din prima cursa in care cazusem, a prieteniei, nu-mi va fi usor sa scap, daca nu chiar imposibil si ca nu era ultima, imi va pregati altele pana isi va atinge scopul  "

(Marin Preda)

143.  ,,Omul trebuie s-o primeasca asa cum este sau cum vine, fara sa murmure sau sa se impotriveasca.  "

(Liviu Rebreanu)

144.  ,,Afara ninsoarea se potolise, era parca mai cald, sau lor le era cald pentru ca statusera langa soba si bausera tuica, ieseau aburi cand rasuflau si se insirara unul dupa altul pe o poteca imaginara, caci zapada acoperise totul si nu se mai vedea nici urma de drum.  "

(Dinu Sararu)

145.  ,,I-am raspuns pe loc cu o brusca vioiciune, intr-adins exagerata, vorbind tare, ca sa ma auda toti calatorii din compartiment si sa inteleaga ca nu ma jenez de batranul acesta incomod, ca recunosc in el un prieten, ca accentul lui ovreiesc nu ma supara, ca de ghetele lui pline de zapada putin imi pasa, ca pachetele lui insolente nu ma deranjeaza, ca, dimpotriva, totul mi se pare obisnuit si nu inteleg ce ar putea fi comic aici si de cine s-ar putea rade.  "

(Mihail Sebastian)

146.  "Seniorii trecura fara dificultati prin cordoanele militare care inconjurau Piata Victoriei si indata se zarira cordoanele legionare.  Acestia, fara alte somatii, scoasera revolverele si incepura sa traga in ei cu un soi de entuziasm, manifestat prin racnete, care fu cat pe-aici sa-i coste viata pe acesti batrani sub ochii carora crescusera ,,baietii", indrumati chiar de ei, de acesti seniori care ii incurajasera sa faca tocmai acest lucru, adica in loc de orice argument sa scoata afara pistolul.  "

(Marin Preda)

147.  ,,Primul lucru pe care-l facu Georgeoiu intrand in fruntea tuturor, - mic alai al lui Bachus, format la-ntamplare - fu sa aprinda luminile speciale impingand salterul pana la refuz.  Acestea se aprinsesera fara oarecare intarziere, ca neonul, gandindu-se parca, sovaind sa se aprinda ori nu, pe urma se decisera, aprinzandu-se rand pe rand si cu un clinchet al lor vesel, vrajit, muzical, desi asta te facea sa te gandesti si la vidul incandescent al unei sali de asteptare  "

(Constantin Toiu)

148.  ,,Mai departe el nu voi sa spuie nimic, ci ceru sa i se dea voie sa plece, fiindca are treaba si nu putea sa-si piarda vremea pe nimicuri.  Si era destul sa insire numele stapanilor sai, pentru ca comisarul sa samta ca nu va putea sa-l tina inchis, caci Lica stia sa-si aleaga stapanii si putea sa si-i aleaga dupa plac, deoarece nimeni nu stia sa pazeasca o turma si sa o vanda atat de bine ca dansul.  "

(Ioan Slavici)

149.  ,,Baiatul pe care il trimisese Isosica undeva nu se intoarse prea curand si cand aparu in sfarsit in departare pe tipsia fara obstacol a campiei nu se grabea sa se apropie ca si cand ar fi vrut sa spuna prin mersul lui parca stanjenit, ca n-a facut nimic si nu prea se simte indemnat sa vie mai repede de vreme ce lucrul acela pentru care fusese trimis tot nu s-a putut face.  "

(Marin Preda)

150.  ,,Frica sa nu-i fie nimanui, deoarece uite, aici este porunca imparateasca prin care neamul romanesc e indreptatit sa starpeasca pe unguri de pe fata pamantului ardelenesc, iar mosiile si toate averile sa le imparta intre dansii din a caror sudoare si cazna s-au facut toate bogatiile.  "

(Liviu Rebreanu)

151.  "Eu nu ti-as dori vreodata sa ajungi sa ne cunosti,

Nici ca Dunarea sa-nece spumegand a tale osti. 

Dupa vremuri multi venira, incepand cu acel oaspe,

Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu a lui Istaspe;

Multi durara, dupa vremuri, peste Dunare vreun pod,

De-au trecut cu spaima lumii si multime de norod;

Imparati pe care lumea nu putea sa-i mai incapa,

Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamant si apa -

Si nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimant,

Cum venira, se facura toti o apa s-un pamant.  "

(Mihai Eminescu)

152.  ,,Cu o mana tinand larg deschisa usa masinii spre care se dusese inaintea altora, statea Bila, cu aerul cel mai decis ca le-a aranjat el pe toate, a vorbit el cu tovarasii astia, si ce era de spus le-a spus el, pe-aia care i-au facut lui un bine i-a vorbit si el de bine, iar cei care s-au ridicat contra lui, n-or sa mai aiba ocazia sa se ridice de-aici inainte fiindca i-a zdrobit el pe toti  "

(Marin Preda)

153.  ,,Stateau incremeniti in acea hlizeala vesela care intre timp se cam stinsese si Naita vazu chiar cum coboara incet pe obrazul rotund al lui Patru cel scurt o lumina straina si fata acestuia se intuneca binisor, dar nu mai avu timp sa urmareasca ce se intampla si cu Petre al lui Toma, caci primul-secretar isi aminti numele lui si paru ca se bucura de aceasta amintire.  "

(Dinu Sararu)

154.  ,,Pe Buza-Rupta si pe Saila Boaru nu-i putura prinde decat treizeci si sase de ceasuri in urma, la Salonta cale de vreo doua postii inspre Oradea-Mare, si nici nu se mai intoarsera cu ei la Ineu, ci-i dusera drept la Oradea-Mare, unde aveau sa fie judecati si unde se aflau si ceilalti, afara de Lica, pe care judecatorul il ascultase mai nainte decat pe ceilalti si-l lasase iara sa-si caute de trebile stapanilor.  "

(Ioan Slavici)

155.  ,,Daca aceasta gandire mi-ar fi aparut cand Luchi mi-a cerut sa vin s-o vad, i-asi fi raspuns ca distanta mi-e necunoscuta, fiindca mi-era , desi mi s-a intamplat sa strabat prin cartierul meu una dubla, dar, cum am spus, asigurata de tramvaiul din apropiere, care oricand ma putea duce mai departe spre directia intrerupta de imaginatia mea: la o intalnire cu un prieten pe care il luam, neanuntat, prin surprindere  "

(Marin Preda)

156.  ,,Nu caut vorbe pe ales,

Nici stiu cum as incepe -

Desi vorbesti pe inteles,

Eu nu te pot pricepe;

Dar daca vrei cu crezamant

Sa te-ndragesc pe tine,

Tu te coboara pe pamant,

Fii muritor ca mine.  " (Mihai Eminescu)

157.  ,,Erau pasagiile catre care fatal filele se intorceau de la sine, chiar daca ochii se odihneau acum in racoarea sufleteasca a sfintelor evanghelii, ascultau sfaturile si amenintarile sfintului Pavel sau se ingrozeau de sinistrele fagaduinti ale Apocalipsului.  De altfel, pasagiile Iudithei si ale Dalilei erau insemnate, o data pentru totdeauna, cu rosu astfel ca erau usor de gasit; iar pasagiile alaturate castigau printr-un fel de contagiune a curiozitatii, care, desi mai fusese saturata o data, in aceleasi locuri, parea ca ar mai avea ceva nou de inghitit, daca ar reveni.  "

(Gib I.  Mihaescu)

158.  ,,Se uita la Niculaie care ii tot sarea lui Achim in spinare, incerca sa-i puna piedica si cum acesta arata pentru bucuria lui o intelegere mai mult decat binevoitoare, Achim chiar promisese ca daca si anul asta Bisisica ramane stearpa, are s-o taie la Bucuresti si are s-o vanda.  "

(Marin Preda)

159.  ,,Lica se stia sprijinit de stapanii sai, dintre care unii erau patrunsi de nevinovatia lui, iara altii, ca oameni cu multa trecere, puteau sa-l apere pe sub mana, desi poate ca-l banuiau; cu toate acestea, el stia de ce e vorba, aflase ca mai multi dintre judecatori il banuiesc si asa isi dete raspunsurile scurt si deslusit, neabatandu-se intru nimic de la marturisirile ce facuse pe cand fusese luat pentru intaia oara la cercetare.  "

(Ioan Slavici)

160.  ,,Palarie nu poarta niciodata fiindca i se pare ca-i sufla vantul prin creieri, iar ghetele cu care a defilat la 10 Mai le tine acasa, in lada, de frica sa nu i se scranteasca picioarele in ele.  "

(Ion Minulescu)

161.  ,,Daca ti-ai cucerit maximum de posibilitati de a face ce vrei, cu alte cuvinte, de a nu avea dorinti pe care sa nu le poti implini, fara sa fii insa asemeni notarului din satul cutare, care la un pahar de tuica spune unui amic care il asculta incredul, ca nu vrea sa fie ministru, fiindca e greu sa fii ministru, ai tot felul de obligatii, atunci poti sa-ti spui ca esti mai liber decat un tiran care are in mana toata puterea fizica, dar doarme cu cosmaruri sa nu fie asasinat.  "

(Marin Preda)

162.  ,,Daca n-ar fi avut credinta fantastica in steaua lui, ar fi trebuit sa se intoarca intr-adevar la coarnele plugului, ba inca la plugul altora, caci parintii lui n-aveau in satul Uda-Arges decat vreo cinci prajini de pamant, vatra casei.  "

(Liviu Rebreanu)

163.  ,,La deal valea se stramteaza din ce in ce mai mult; dar aici vederile lui sunt multe si deosebite; de-a lungul rauletului se intind doua siruri de salcii si de rachite, care se indeasa mereu, pana ce se pierd in crangul din fundul vaii; pe culmea dealului de la stanga, despre Ineu, se iveste pe ici, pe colo marginea unei paduri de stejar, iara pe dealul de la dreapta stau razlete ramasitele inca nestarpite ale unei alte paduri, cioate, radacini iesite din pamant si, tocmai sus pe culme, un trunchi inalt, pe jumatate ars, cu crengile uscate, loc de popas pentru corbii ce se lasa croncanind de la deal inspre campie; fundul vaii, in sfarsit, se intuneca, si in dosul crangului departat iese turnul tuguiat al bisericii din Fundureni, invelit cu tinichea, dara pierdut oarecum in umbra dealurilor acoperite cu paduri posomorate, ce se ridica si se gramadesc unul peste altul, pana la muntele Bihorului, de pe ale carui culmi troienite se rasfrang razele soarelui de dimineata.  "

(Ioan Slavici)

164.  ,,Catrina venea in Silistea-Gumesti dintr-un catun vecin, dintr-o familie numeroasa dar nu saraca si, dupa moartea tanarului ei barbat, vru sa se intoarca la ai ei si sa ia bineinteles si fetita cu ea, dar socrul, batranul Nafliu, care nici el nu era om sarac, ii spuse sa stea la el sau in orice caz, daca vroia sa plece si sa se marite cu altul  sa-i lasa macar fetita  "

(Marin Preda)

165.  ,,A doua zi dimineata se scula mahmur de parca ar fi baut toata noaptea, ca la lasata secului, cand facea Naita petrecere, caci acesta era un om petrecaret si ii placea sa scoata din pivnita vin de nova pastrat in butoi de gorun si pastrama de oaie.  "

(Dinu Sararu)

166.  ,,Eu zic numai ce zic eu, va spun numai asa, gandurile mele, iara voi faceti dupa gandul vostru, si stiti prea bine ca, daca voi va duceti la moara, nici vorba nu poate fi ca eu sa raman aici sau sa ma duc in alta parte: daca va hotarati sa mergeti, ma duc si eu cu voi si ma duc cu toata inima, cu tot sufletul, cu toata dragostea mamei care incearca norocul copilului iesit in lume.  "

(Ioan Slavici)

167.  ,,Se facea apoi ca in alta zi, dar intr-una mult mai frumoasa, de inceput de vara, cand primavara n-a plecat de tot si cand seninul cerului si puritatea aerului te fac fericit si stii ca esti, dar nu stii de ce, cand crezi ca viata e o lumina din care nu pierim niciodata, plecase singura la plimbare, cu inima parca afanata de sentimente amestecate, de mila, de intelegere si ingaduinta, dar si de un dispret plin de simpatie fata de babe, de batranii cu falci tremurande pe care ii intalnea in cale si care populau si ei, in mod straniu, parcurile, in timp ce, gandea Luchi, moartea ii cauta pe-acasa  "

(Marin Preda)

168.  ,,Aceste lamuriri ale mele, ce incearca doar sa puna pe orice ascultator in garda fata de ispita curenta de a transpune stihurile mele in interpretari scolaresti, didactice, cad pe un teren sufletesc prielnic, caci si Ana a inteles dintotdeauna sa se apropie de poezia mea in acest chip.  "

(Lucian Blaga)

169.  ,,Eu sunt acum batrana, si fiindca am avut si am atat de multe bucurii in viata, nu inteleg nemultumirile celor tineri si ma tem ca nu cumva, cautand acum la batranete un noroc nou, sa pierd pe acela de care am avut parte pana in ziua de astazi si sa dau la sfarsitul vietii mele de amaraciunea pe care nu o cunosc decat din frica.  "

(Ioan Slavici)

170.  ,,Se impaca in mod ciudat cu aceasta infrangere, desi avea in el aceeasi vointa ca odinioara si se dovedise ca sub nepasarea lui statea dormind, dar gata ca de obicei sa sara si sa faca praf pe oricine ar fi cutezat sa se atinga de ea, aceeasi dihanie trufasa si plina de putere din tinerete.  "

(Marin Preda)

171.  ,,Din cand in cand Aizic se cobora, cu lumanarea aprinsa in pivnita de sub cusca, unde se odihneau alte butoaie si damingene cu rachiu, si chiar cu vin si cu bere pentru fetele spalate care, daca aveau pofta sa petreaca, se retrageau in fund, in odaia carciumarului, spre a fi mai feriti de ochii norodului  "

(Liviu Rebreanu)

172.  "Si fiindca aici se opresc toti drumetii, incetul cu incetul s-a facut batatura inaintea morii, si oarecum pe nesimtite moara a incetat a mai macina si s-a prefacut in carciuma si loc de adapost pentru tot drumetul obosit si mai ales pentru acela pe care noaptea-l apuca pe drum.  In cele din urma, arandasul a zidit carciuma la un loc mai potrivit, departe de cateva sute de pasi de la raulet, iara moara a ramas parasita, cu lopetile rupte si cu acoperamantul ciuruit de vremurile ce trecusera peste dansul.  "

(Ioan Slavici)

173.  ,,Citind manifestul generalului (pe care i-l adusese proprietareasa, o femeie inca tanara si de o serviabilitate rece, care iti amintea parca tot timpul ca nu va ezita sa te dea afara daca nu-i vei plati la timp chiria), Stefan sari in sus, se imbraca in cateva minute si o lua spre statia de tramvai de pe Carol Davila.  "

(Marin Preda)

174.  ,,Fiindca George a strans-o de pe drumuri si glumea uneori cu dansa, si mai ales fiindca nu uita niciodata, cand aducea rachiu, sa-i dea si ei cate un paharel, Savista il iubea cu o furie salbateca atat de caracteristica estropiatilor, si ar fi fost in stare sa stranga de gat pe oricine pentru dansul.  " (Liviu Rebreanu)

175.  ,,Timp de un ceas si jumatate drumul e bun; vine apoi un pripor, pe care il urci, si dupa ce ai coborat iar in vale trebuie sa faci un popas, sa adapi calul ori vita din jug si sa le mai lasi timp de rasuflare, fiindca drumul a fost cam greu, iara mai departe locurile sunt rele.  "

(Ioan Slavici)

176.  ,,S-ar fi zis ca se rezolvase in sfarsit o problema care chiar daca nu se putea spune ca ii statea pe gat, il sacaia cam mult si iata ca dosarul il ajutase sa gaseasca solutia  "

(Marin Preda)

177.  ,,Cand era gata sa traga concluzia ca omul din fata lui in ciuda lucrurilor interesante pe care le spunea, batea totusi campii, intr-o frenetica digresiune, descarcandu-si, probabil, cat putea, sufletul, locotenentul, dupa paharul baut destul de urat, in pripa, ca la birt, ataca frontal subiectul, spulberand intr-o clipita acea prima impresie de palavragiu si scotand la iveala resursele unei luciditati intacte  "

(Constantin Toiu)

178.  ,,Nu e absurda afirmatia acelora dintre ei care mai tarziu, fiind pusi sub acuzare, au raspuns ca ,,N-am stiut nimic", desi era evident absurd sa crezi ca altii, care afirmau acelasi lucru si care se aflau alaturi de omul care punea in miscare aceste mase uriase de oameni inarmati, nu stiau nimic.  "

(Marin Preda)

179.  ,,Ori din care parte ar veni, drumetul se bucura cand o zareste din culmea dealului plesuv, caci, venind despre locurile rele, ea il vesteste ca a scapat norocos, iara mergand spre ele, la moara poate sa gaseasca ori sa astepte alti drumeti, ca sa nu plece singur mai departe.  "

(Ioan Slavici)

180.  ,,Ce-s unora lucruri a toate mai sus

Par altora lucruri desarte,

Dar stie acel ce compasul si-a pus,

Pe marginea lumii-ntre viata si-apus,

De-i alb ori e negru ce-mparte.  "

(George Cosbuc)

181.  ,,Nu ma mirai ca se ducea acolo, desi mi se paru nefiresc felul natural cu care o deschise fara sa ezite si mai ales fara sa bata la usa.  "

(Marin Preda)

182.  ,,Patru cel scurt auzea, dar nu putea sa-si inchipuie acele nisipuri cu vii, el vedea numai postata lui cu vie din spatele casei, pe care o sadise toamna trecuta si primavara lastarise si vara inflorise si se gandea daca mai avea el timp sa o vada cu struguri, caci intr-un an intra pe rod.  "

(Dinu Sararu)

183.  ,,In zilele noastre insa, in fata documentelor uluitoare care au fost capturate si puse sub ochii istoricului, indoiala nu mai e posibila si misterul sfasiat; da, un singur om a gandit totul dinainte, a pastrat mai mult sau mai putin secreta gandirea lui si cei care au aflat-o din timp n-au crezut in ea, si si-a pus-o in aplicare cu o consecventa care a provocat nenorocirea unei intregi civilizatii si atat de mult a marcat istoria popoarelor europene incat unele din ele tin si astazi, drept sarbatoare a lor nationala, ziua cand au pus mana pe arme (sau au intors armele printr-o miscare insurectionala)  si s-au eliberat de tirania acestui om, a regimului sau si a acelor miscari interne care se aliasera cu el.  " (Marin Preda)

184.  ,,Datoria sa ti-o platesti la timp, caci are si ea rostul ei si nu sta, dac-o lasi nebagata in seama, in amortire, ci misca si creste de n-o mai poti stapani in cele din urma.  "

(Ioan Slavici)

185.  ,,O astfel de amintire, o astfel de amprenta de care nu ne putem dezice, arata ca istoria nu e o zeita fara pata in fata careia sa ne inchinam cu smerenie, din moment ce si-a ales ca erou un singur om si i-a dat o astfel de putere incat sa miste mari popoare unele impotriva altora si sa-l simpatizeze in asa masura incat, cum ne dezvaluie documentele, sa-l fereasca de toate atentatele (care au fost puse la cale impotriva lui aproape tot timpul), sa-l ajute sa-i prinda si sa-i ucida pe atentatori, sa zdrobeasca miscari de revolta si sa tortureze partizanii care se ridicau impotriva lui in tarile cazute sub robie.  "

(Marin Preda)

186.  ,,Discutia se prelungi nitelus si Craina incerca sa se lamureasca daca Naita discutase sau nu clar cu primul-secretar si cam ce anume discutase, pentru ca acela, la o sedinta la raion, ii atrasese atentia asupra lui Naita Lucean, un om care ar putea fi atras si folosit mai ales acum, cand a patit ce-a patit  "

(Dinu Sararu)

187.  ,,Avea o infatisare ironica Zdrocan, scria mai departe in hartiile lui si parca le spunea ca in timp ce ei se zbat si alearga de colo pana colo si nu fac nici o branza, sau fac ca Bila, de ajung in situatia sa se uite cum da foc satului, el, Zdroncan, duce in spinare tot greul si rezolva esentialul.  "

(Marin Preda)

188.  ,,Sambata de cu seara locul se deserta, si Ghita, ajungand sa mai rasufle, se punea cu Ana si cu batrana sa numere banii, si atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amandoi priveau la copilasi, caci doi erau acum, iar batrana privea la catesipatru si se simtea intinerita, caci avea un ginere harnic, o fata norocoasa, doi nepoti sprinteni, iara sporul era dat de la Dumnezeu, dintr-un castig facut cu bine.  "

(Ioan Slavici)

189.  ,,Era intr-adevar o declaratie facuta dupa toate tipicurile avocatesti prin care anunta ca paraseste pentru totdeauna si irevocabil domiciliul conjugal, regretand ca trebuie sa faca acest pas grav, dar recunoscand ca vinovat este numai el pentru ca n-a fost capabil in atatia ani sa-i ofere fericirea ce o merita.  "

(Liviu Rebreanu)

190.  ,,Istoricul de mai tarziu care se afla in Germania in ajunul atacului asupra Poloniei si care studiase de multi ani firea si obiceiurile germane, avea sa scrie ca populatia Berlinului era departe de a fi entuziasmata de comunicatul pe care avea sa-l citeasca a doua zi in zori si din care afla ca fara sa fi fost intrebata, era tarata fara putinta de intoarcere pe drumul razboiului.  "

(Marin Preda)

191.  ,,Cand venea pe la Moara cu noroc, se vedea ca se simte bine la carciuma si pleca totdeauna cam anevoia; apoi el tinea la Ana, la copii, netezea cainii lui Ghita si ar fi fost orisicand gata sa dea cu ciomagul daca cineva, chiar la drept vorbind, ar fi indraznit sa-l graiasca de rau pe Ghita.  De aceea simtea si Ghita ca Pintea e oarecum singurul om cu care ar putea sa vorbeasca mai pe fata, si acum, cand se vazu peste noapte sub acelasi acoperamant cu Lica, ar fi dorit sa-l aiba si pe Pintea in apropiere.  "

(Ioan Slavici)

192.  ,,Era foarte frig, ma rebegisem pe drum de la gara pana aici fiindca era vreme rea, nu era nici de sanie nici de caruta si batea un vant de te patrundea pana in oase si a trebuit sa venim pe jos, eu si tovarasul Stratila, de la sfatul popular  "

(Marin Preda)

193.  ,,Nu numai eu venisem sa ma uit, avea poate toata lumea impresia ca daca ceea ce urma sa se ridice peste aceste locuri era ceva neobisnuit care avea sa le schimbe din temelii viata, temelia aceea numai asa putea fi sapata, cu ajutorul unor astfel de instrumente neobisnuite, dintre care unul isi si facea auzit paraitul lui de inceput.  "

(Marin Preda)

194.  "Si iar se gandea la invoiala pe care o facuse in stramtoarea sa, la banii sai, la primejdiile ce-l impresurau, la iarna ce se apropia si la zilele bune pe care le avusese cand nu avea nici porci la ingrasare, nici vaci cu lapte, nici caruta pe razoare, nici cai sprinteni, nici bani bine numarati in lada.  Si cand se gandea la aceste, ii venea oarecum sa se bucure ca Lica il scoate fara de voie de la Moara cu noroc si-l scapa asa zicand de toate nevoile.  "

(Ioan Slavici)

195.  "Si cu toate acestea oamenii nu sunt sanatosi la cap, sau in orice caz, asa cum ii domina in anumite epoci istorice microbii si virusurile, tot asa ii apuca pe unii dintre ei din cand in cand pe o anumita suprafata a globului ranchiuna nedomolita impotriva altor popoare, dorinta de razbunare pentru umiliri vechi, obsesia ca locul lor in lume nu e cel care li s-ar cuveni, sentimente si obsesii care la un moment dat devin paroxistice si pe care unul din ei, cel mai putin sanatos la cap, dar dotat cu virtuti, cum ar fi darul de a vorbi in fata multimilor si a le vraji prin verbul lor, unite de dorinta de putere si dominatie, le amplifica monstruos si ii face pe toti complici ai tuturor evenimentelor care survin, chiar daca nu toti sunt de acord sa participe si nici nu participa la ele.  " (Marin Preda)

196.  ,,Dar intrebarea lui nu avea nici un rost, pentru ca toti patru fusesera pe front, si impreuna, si il stiau pe acel capitan de care pomenea Patru cel scurt, insa le placea cum povesteste acesta cu glasul lui subtiratic si suierat si mai era de fata si muierea lui Naita care se oprise cu trochita cu malai in brate langa ei si asculta.  "

(Dinu Sararu)

197.  ,,Parerea mea e ca e mai bine sa nu pleci, desfiintarea unei catedre ar fi un fapt obiectiv, nu te-ar putea invinui nimeni de ceva, n-ai fi in situatia marelui filosof, caruia i s-a desfiintat catedra numai ca sa-l dea pe el afara.  "

(Marin Preda)

198.  "Sufletul lui insa era topit de amaraciune si se revolta impotriva legii care ingaduie ca un talhar sa vie sa-i ademeneasca fata, sa-i smulga mosia si pe urma, dupa ce baga in groapa femeia, sa ramana cu pamanturile si averea luate cu japca.  "

(Liviu Rebreanu)

199.  "Ana ramase cu inima inclestata cand Ghita ii spuse ca trebuie sa plece cu Pintea si cu slugile la Ineu.  Desi vedea insa in fata lui ca e ceva neobicinuit la mijloc, ea se mai linisti cand se gandi ca Pintea e omul lui Ghita, ba parca numai acum intelegea pentru ce Ghita si-a dat silinta sa se puna bine cu Pintea, si-i parea bine ca pleaca tocmai cu dansul.  "

(Liviu Rebreanu)

200.  "Bineinteles ca din comitetul de initiativa nu s-a mai ales nimic, a esuat si incercarea asta si atunci l-am recomandat pe el si pe Ion ala al lui Ripitel sa intre in partid si au fost primiti foarte greu, mai ales el, Vasile, daca nu-l avertizam eu personal pe tovarasul prim-secretar Ghimpeteanu ca trimit pe cineva acolo, nu l-ar fi primit.  "

(Marin Preda)

201.  "Dar Naita amutise si simtea cum il trece pe sira spinarii un suvoi de apa rece ca gheata.  Si totusi, Naita ridica fruntea si ochii lui intalnira ochii primului-secretar.  Pe fata acestuia se citea o curiozitate imensa, si desi tinea ochii aproape inchisi, caci il dureau din cauza luminii care navalise brusc, in biroul acela, iar se vedea bine ca era obosit, Naita pricepu ca nu poate scapa fara sa raspunda.  "

(Dinu Sararu)

202.  "O fi banuit din vreme ca n-o sa vrea, cum n-a vrut nici frati-meu, sau, poate ca si-o fi dat si el seama ca intr-o buna zi s-ar putea sa nu mai cumpere nimeni o astfel de marfa care avea sa se gaseasca lesne in pravalii.  "

(Marin Preda)

203.  "Nu stia nimic despre cele petrecute la casa arandasului, caci Ghita nu avusese timp sa-i vorbeasca, iar jandarmii nu aveau voie sa se deie pe fata, ca unii care steteau sa pazeasca casa; cu toate aceste, dupa cele petrecute peste noapte la carciuma si dupa plecarea grabnica a lui Ghita, ea nu se mai indoia ca e la mijloc ceva ce poate sa puna capul lui Ghita in primejdie.  "

(Ioan Slavici)

204.  "Fata nu zise nimic, avea acum o privire intoarsa in sine, atenta la ceva ca si cand s-ar fi apropiat parca momentul sa-si faca datoria pentru care fusese trimisa aici si se pregatea gandindu-se cum sa inceapa fara sa dea gres.  "

(Marin Preda)

205.  "In curand sosi si primarul Florea Trancu, sfatos ca se gaseste in treaba oficiala, racni sa se dea la o parte toata lumea, se uita la mort cu gravitate, fara sa-si faca cruce ca ceilalti oameni, si declara solemn ca nimeni n-are voie sa se apropie pana ce nu vine notarul.  "

(Liviu Rebreanu)

206.  "Goering, care la 15 august declarase ca e indoielnic ca exista un interes sa se continue atacurile impotriva statiilor radar, pentru ca dintre toate cele atacate pana atunci nici una n-a fost impiedicata sa functioneze, intelesese ca comisese o grava eroare, fiindca pierderile nu incetau.  "

(Marin Preda)

207.  "Dac-ar fi fost un om mai cu inima deschisa, el i-ar fi vorbit lui Pintea fara sovaire si l-ar fi rugat sa potriveasca lucrurile pe cat era cu putinta, asa ca sa nu iasa la iveala daraverile sale cu Lica; simtea insa ca s-ar strica cu Pintea, care-l ura din toata inima pe Lica, daca i-ar vorbi acum despre aceasta." (Ioan Slavici)

208.  "Ce voi eu a spune de aici inainte e ca omul il intrece in istetime si inventivitate, si in blestematii desigur, fiindca mai intai de rau este vorba in cele ce urmeaza, - chiar si pe cel ce dumneavoastra, clatinand adineaori din cap, mi-ati dovedit ca-l cunoasteti prea bine.  "

(Constantin Toiu)

209.  "Sa te afli sus pe cer si sa auzi neincetat in urechi sporovaiala inamicului care isi dirijeaza pilotii contra ta din unghiuri pe care tu nu le vedeai din carlinga, nu era numai o surpriza dintre cele mai amare, ci amenintarea inevitabila cu doborarea, distrugerea avionului pe care il pilotezi si prabusirea in mare, sau in cel mai fericit caz, in mainile dusmanului.  "

(Marin Preda)

210.  "E greu, e foarte greu cand ai voi sa-i graiesti cuiva o vorba, care-ti vine din fundul inimii, si nu poti; e insa mai greu cand simti ca numai aceasta vorba poate sa alunge gandul rau pe care si-l face despre tine un om la care tii; greutatea aceasta o simti Ghita intreaga cand il vazu pe Pintea departandu-se.  "

(Ioan Slavici)

211.  "Pesemne ca de atatia ani de cand traia bine Aristide ajunsese sa creada ca si altii o duceau tot asa si ca nu le pria doua mese una dupa alta, cum nu i-ar fi priit lui.  "

(Marin Preda)

212.  "Inaintea boilor venea Vasilica, certaret, ca sa se vada ca greutatile pe umerii lui sunt lasate, chiar daca el este mic, injura bietele animale si tragea de lantul din coarnele lor, smucindu-le ca sa intre mai repede in curtea casei.  "

(Dinu Sararu)

213.  "Ea insa parca era constienta ca distanta care nu se micsora deloc intre ei, desi se vedeau acum aproape zilnic, era din vina ei, fiindca incepu sa-i arate constant, clipa de clipa, un chip de pe care nu se stergea o expresie intensa de bucurie si o privire care se lasa prinsa intr-a lui intr-un abandon bland si fara cuvinte.  "

(Marin Preda)

214.  "Astfel, Laie marturisi, cu inima inclestata, ca intr-o dumineca Lica Samadaul, venind cu doi tovarasi la Moara cu noroc, l-a desteptat cu ghionturi din somn, ca in urma stapanu-sau l-a trimis la popa din Fundureni, dar el nu s-a dus, ci s-a ascuns intr-un crang; cu toate aceste, cateva zile in urma, ducandu-se pe vale in sus, ca sa aduca vacile de la iarba, s-a intalnit cu Lica si Raut, care l-au luat intre bate si i-au zis ca-i sfarama oasele daca va mai indrazni sa stea la panda.  "

(Ioan Slavici)

215.  "Iar daca impreuna va fi ca sa murim,

Sa nu ne duca-n triste zidiri de tintirim,

Mormantul sa ni-l sape la margine de rau,

Ne puna-n incaperea aceluiasi sicriu;

De-a pururea aproape vei fi de sanul meu 

Mereu va plange apa, noi vom dormi mereu."

(Mihai Eminescu)

216.  "Intrebat daca nu banuieste ca birtasul de la Moara cu noroc era inteles cu Saila si cu Buza-Rupta, Lica raspunse ca nu crede ca acestia sa fi fost oamenii cu fetele acoperite ce l-au calcat pe arandas si au savarsit in ziua urmatoare faptele din drumul de tara, ci ca argintaria arandasului a fost ascunsa de cineva la casa lui Buza-Rupta, poate de vreun om al lui Pintea, care le este vrajmas.  "

(Ioan Slavici)

217.  "La cooperativa le place ca sunt marfuri si unelte agricole ieftine, dar cerealele ei ar vrea sa le vanda de zece ori mai scump profitand de faptul ca statul n-are rezerve ca sa desfiinteze de tot cartelele si sa-i scoata din circulatie cu produsele lor pe care le vand la astfel de preturi.  "

(Marin Preda)

218.  "Fiindca datoriile mai numeroase erau la marginasi, Titu, indemnat de Friedman, isi incepu activitatea printre cocioabele pleostite, intampinat pretutindeni de dulai latosi care-l latrau cu o inversunare atat de dusmanoasa, ca si cand ar fi mirosit ca vine cu ganduri rele.  "

(Liviu Rebreanu)

219.  "Cand cu gene ostenite sara suflu-n lumanare,

Doar ceasornicul urmeaza lung-a timpului carare,

Caci perdelele-ntr-o parte cand le dai, si in odaie

Luna varsa peste toate voluptoasa ei vapaie,

Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreaga scoate

De dureri, pe care insa le simtim ca-n vis pe toate.  "

(Mihai Eminescu)

220.  "Spre marea mirare a celor de fata el spunea din cuvant in cuvant ceea ce spusese si Lica, anume, ca nu-i crede pe Buza-Rupta si pe Saila vinovati, ca argintaria arandasului a fost ascunsa de altii la casa lui Buza-Rupta, ca cutitul lui Saila a fost lasat dinadins in trupul lui Hantl, ca Raut nu a venit atunci noaptea cu o muiere la Moara cu noroc, ci singur, ori cu vreun alt tovaras al sau, iar Lica ii radea in fata, si cum il vedea pe Lica razand, isi pierdea tot mai mult cumpatul si vorbea tot mai aprins, incat se facu in cele din urma de rasul lumii adunate la judecata.  "

(Ioan Slavici)

221.  "Pe cand luna straluceste peste-a tomurilor bracuri,

Intr-o clipa-l poarta gandul indarat cu mii de veacuri,

La-nceput, pe cand fiinta nu era, nici nefiinta,

Pe cand totul era lipsa de viata si vointa,

Cand nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns 

Cand patruns de sine insusi odihnea cel nepatruns,

Fu prapastie? genune? Fu noian intins de apa?

N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa,

Caci era un intuneric ca o mare far-o raza,

Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza.  "

(Mihai Eminescu)

222.  "Marti, care intra mai nesfiit, nu stia nimic despre cele petrecute atunci, dumineca, insa, din marturisirile lui, comisarul afla ca Ghita are o vergea de sarma, pe care sunt insirate semnele turmelor lui Lica, de la care a primit in mai multe randuri porci, si ca luni, ca ieri, Lica a stat cu Raut, cu Buza-Rupta, cu Saila Boarul si cu Ghita la carciuma, ca ei au vorbit cam in taina despre arandasul si ca in amurgul serii Buza-Rupta si cu Saila au plecat spre Ineu, au luat-o pe vale in sus la padure, iara Lica a ramas pana dimineata in carciuma.  "

(Ioan Slavici)

223.  "Mi s-a parut mie ca spusele lui au un punct care nu era prea limpede, dar nu l-am mai intrebat nimic, fiindca in linii mari intelesesem: ca un carnet de calificare merita totul si ca inainte de orice, adica inainte de pilda de a incerca sa inteleg de ce trebuia sa ma inscriu neaparat in U.  T.  M.  , sau mai bine zis de ce nu trebuia sa zic nimic cand vor veni la mine sa ma inscrie, trebuie sa ma gandesc ca scopul meu era sa ma calific si ca lucrurile acestea se legau strans intre ele, si nu era de nasul meu sa stau sa le discut, erau in orice caz, gata discutate de altii si ce ma interesa pe mine sa-mi castig ceea ce nu mi se va mai putea lua daca invatam, sau sa pierd situatia pentru ceva care la urma urmei stiau ei mai bine de ce il infiintase, adica U.  T.  M.  -ul asta?"

(Marin Preda)

224.  ,,Astfel, din marturisirile lui Buza-Rupta si din ale lui Saila nu iesea decat un lucru: ca ei sunt vrajmasi ai lui Lica, intocmai ca Pintea, si ca nu puteau sa fi savarsit fapta in intelegere cu dansul, lucru pe care aparatorul lui Lica il puse cu vorbe bine potrivite in vederea judecatorilor, aratand cum Lica s-a facut aparator numai pentru ca sa nu para a-si razbuna de dansii, acum, cand se aflau in stramtoare, desi putea sa stie ca numai ei au putut sa-i lase biciul la trupul iubitei sale stapane.  "

(Ioan Slavici)

225.  ,,Intre ziduri, printre arbori ce se scutura de floare,

Cum revarsa luna plina linistita ei splendoare!

Si din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate;

Amortita li-i durerea, le simtim ca-n vis pe toate,

Caci in propria-ne lume ea deschide poarta-ntrarii

Se ridica mii de umbre dupa stinsul lumanarii 

Mii pustiuri scanteiaza sub lumina ta, fecioara,

Si cati codrii-ascund in umbra stralucire de izvoara!

Peste cate mii de valuri stapanirea ta strabate,

Cand plutesti pe miscatoarea marilor singuratate,

Si pe toti ce-n asta lume sunt supusi puterii sortii

Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii!"

(Mihai Eminescu)

226.  ,,Dar, ca sa nu zici ca-mi hranesti tu fata, ori ca ti-am dat-o goala, macar ca nu ti-am dat-o eu, ci ai luat-o cu viclesug, te las sa-ti alegi cinci locuri care-ti plac, si sa bagi plugul in ele chiar maine daca vrei.  "

(Liviu Rebreanu)

227.  ,,Ii parea rau lui Ghita ca graieste aceste cuvinte si, chiar atunci cand le rostea, se mustra pentru ele, caci stia ca-l vor umplea pe comisar de manie; insa el nu se putea stapani, trebuia sa dea odata pe fata gandurile pe care le purtase atata vreme in inima sa, trebuia mai ales acum, cand era de fata si Pintea, pe care nu voia sa-l mai lase in nedumerire.  "

(Ioan Slavici)

228.  ,,E nebun acela care-mi zice, ca tine, ca are sa ma duca la furci, pentru ca ma face sa bag mai bine de seama.  Intelegi tu acum ca acela care tine cu mine nu are sa se teama de nimic, iara acela care vrea sa ma doboare trebuie sa stea mereu cuprins de ingrijire, pentru ca, de ar fi mai nevinovat decat copilul de trei zile, tot ii frang in cele din urma gatul.  "

(Ioan Slavici)

229.  "Si de aceea de-azi-nainte poti sa nu ma mai intrebi

De ce ritmul nu m-abate cu ispita de la trebi,

De ce dorm ingramadite intre galbenele file

Iambii suitori, troheii, saltaretele dactile 

De-oi urma sa scriu in versuri, teama mi-e ca nu cumva

Oamenii din ziua de-astazi sa ma-nceap-a lauda. 

Daca port cu usurinta si cu zambet a lor ura,

Laudele lor desigur m-ar mahni peste masura.  "

(Mihai Eminescu)

230.  ,,Fara sa dea vreun ordin, se uita pierdut peste maldarul de rapoarte, pe care le intelegea din franturi ca sunt rele, anuntau ca venise randul Rusiei sa infrunte unul din cele mai mari pericole din istoria ei si ca Rusia nu era pregatita ideologic, poporul rus credea in proletariatul german, ca sefii sai crezusera in Hitler, la indemnul lui, al lui Stalin, si ca daca nu se luau masuri hotaratoare, totul se putea termina ca intr-un cosmar.  "

(Marin Preda)

231.  ,,Titu isi aducea aminte cum umbla odinioara plutonierul sa se imprieteneasca si cum s-a obraznicit pe urma cand a vazut ca un poet mic roman nu se injoseste sa dea mana cu un jandarm ungur.  "

(Liviu Rebreanu)

232.  ,,Acum sangele cald e un fel de boala, care ma apuca din cand in cand, pentru ca tu nu stii inca, urma el mai avantat, cum iti fierbe si clocoteste tot sangele cand te hotarasti odata sa pui un lucru la cale, si ce grozava e placerea de a-l lovi pe omul care te supara, de a-l lovi tare, ca sa-l sfarami, cand te-a atins c-o vorba ori cu o privire, de a-l rasplati insutit si inmiit.  "

(Ioan Slavici)

233.  ,,Dar nu va plang destinul! Desi-n timpi de durere,

Cand glasul tiraniei rasuna fioros,

Cand pala ca fecioara cu pasul mladios,

Gandirea spaimantata s-acopere-n tacere,

A plange p-al virtutii mormant nefericit,

E semn d-o barbatie, ce inca n-a pierit! 

Caci lacrimile stoarse cu jale p-o ruina,

Supt care stralucite ramasuri odihnesc,

Sunt flacari, ce pe inimi in rauri se topesc

Si cad din ochi ca jertfa p-o nobila tarana.  "

(N.  Nicoleanu)

234.  ,,Nu eram ispitit s-o invinuiesc de nimic, nici s-o injosesc in sinea mea, desi mi-ar fi fost atat de usor s-o fac.  "

(Marin Preda)

235.  ,,Ghita, care nu stia nimic despre marturisirile lui Marti, nu intelegea unde bate comisarul cu intrebarile lui, iara Pintea si comisarul, vazand marturisirile celor doi oameni luati la cercetare, isi dadeau silinta sa se dumireasca asupra lor.  Comisarul, care din marturisirea lui Marti isi facuse gandul ca Buza-Rupta si Saila au calcat de cu seara pe arandasul, iara spre miazanoapte Raut a venit sa-l vesteasca pe Lica despre cele petrecute si sa-i aduca poate o parte din lucrurile rapite, credea ca Ghita spune dinadins un neadevar; el facu dar cativa pasi inainte, privi aspru in ochii lui Ghita si intreba  "

(Ioan Slavici)

236.  ,,Isi aducea bine aminte cele petrecute peste noapte, dar si le gandea ca si cand le-ar fi visat, si parca nu-i venea sa le creada, iar cand isi dadea seama ca ele in adevar s-au petrecut, ii era rusine de cele ce facuse si se temea ca, mai curand ori mai tarziu, se va da de gol, si nu va mai strica toata treaba, dar isi va baga totodata si capul in primejdie.  "

(Ioan Slavici)

237.  ,,Daca soarta nempacata sau a cerului manie

Te-a ursit sa zaci in lacrimi, in durere si-n sclavie,

P-un pamant al carui soare luminos si stralucit

Te desteapta si te culca dezolat, dezmostenit,

Si pe care umbra noptii nu se-ntinde, nu se lasa,

Decat numai ca s-adoarma desperarea, ce te-apasa 

Nu-i asa ca plin de jale si cu ochii la pamant

Simti ca patria e-n ceruri, libertatea-ntr-un mormant?

Si cand obosit de lume, intr-un timp de nesimtire,

Din amor sau din credinta pentr-o mare suvenire

Ai voi calcand tarana unei falnice ruini,

Pe altarele virtutii sa te pleci si sa te-nchini;

Dar vazand ca pretutindeni pacea mortii predomneste,

Ca nici umbra nu se misca, nici un suflet nu vorbeste,

Ca nu vezi macar o cruce sau o palida lumina

Priveghind in miezul noptii p-o eroica ruina 

Nu-i asa ca simti cu lacrami, plecand fruntea la pamant

Ca marirea este-n ceruri si virtutea-ntr-un mormant?"

(N.  Nicoleanu)

238.  ,,Era adevarat ca simtise ca Lenin nu mai tinea bine in mana franele puterii si ca el, Stalin, le luase pe cele subterane in propriile lui maini, aparatul partidului, cu zecile lui de mii de activisti care i se supuneau, dar tot atat de adevarat era ca marile figuri populare ale razboiului civil, cocotate in varful statului, il puteau usor strivi  "

(Marin Preda)

239.  ,,Acum, cand chiar nici Pintea nu se sfia a-i spune ca-l banuieste el se simtea mai bun decat cum il credeau altii, prea bun pentru oamenii in mijlocul carora se afla, si daca mai nainte il apasa gandul ca nu mai poate umbla prin lume decat sub scutul cinstei altora si ca in curand va trebui, poate, sa cada la inchisoare, acum iar isi ridica fruntea, deoarece simtea ca toti aceia care il osandeau, aflandu-se la stramtoarea in care se aflase el, s-ar fi dovedit mai slabi, mai nesocotiti ori mai rai decat dansul.  "

(Ioan Slavici)

240.  ,,Ana ramase pe laita, tiind capatul pletei, iara Lica stetea inaintea ei si, impartind fuiorul in opt suvite, incepu sa impleteasca in opt coarde, cum ea nu mai vazuse mai nainte.  Si cum el impletea, ea privea la degetele lui, care strangeau pleata, rasuceau coarda si-o impleteau cu maiestrie intre celelalte, privea la mana lui, care nu atinsese niciodata sapa, nici coarnele plugului, ci numai biciul usurel si fraul calului, la mana alba si la degetele lui subtiri si lungi, privea la camasa lui alba cu floricele, la fata lui rasa neted, la mustata lui lunga, la ochii lui verzui, care acum se miscau cu atata vioiciune, privea si asculta vorbele vesele, care curgeau intruna peste buzele lui, privea si asculta si-si aducea aminte de omul rece si aspru la fata, pe care-l privise c-o uimire copilareasca atunci, in ziua aceea, cand el sosise pentru intaia oara la Moara cu noroc, pe omul tacut care-l crezuse odinioara asa de rau si de primejdios si care acum isi petrecea timpul cu dansa si se bucura cand vedea ca Petrisor salta de bucurie.  "

(Ioan Slavici)

241.  ,,Trecut-au anii ca nori lungi pe sesuri

Si niciodata n-or sa vie iara,

Caci nu ma-ncanta azi cum ma miscara

Povesti si doine, ghicitori, eresuri,

Ce fruntea-mi de copil o-nseninara,

Abia-ntelese, pline de-ntelesuri -

Cu-a tale umbre azi in van ma-mpresuri,

O, ceas al tainei, asfintit de sara.  "

(Mihai Eminescu)

242.  ,,E un drum care stiu ca o sa-mi ramana in amintire, singurul pe care il suport din ceea ce vad, cu toate ca uneori, seara, am si momente cand uit; vad lantul de lumini care se intinde pe aceasta distanta  "

(Marin Preda)

243.  ,,In clipa cand vazuse mania lui Pintea, el luase hotararea de a-si trimite nevasta si copiii de sarbatori la Ineu si de a se duce astfel nestiut de nimeni, sa caute undeva un loc ascuns, unde sa-i cheme in urma la sine si sa-si petreaca zilele vietii perdut in lume si nesuparat de nimeni, deoarece Lica nu putea sa-l vanda, iar Pintea nu stia nimic.  " (Ioan Slavici)

244.  ,,A, nu ma mir ca ti se dete

O zodie atat de trista,

Ca, zbuciumat de-atatea patimi,

Ravnesti pe cei de nu exista. 

Si ca potop de negre ganduri

Se strang si ti se zbat sub frunte;

Pe veci intunecatii nouri

Sunt fratii varfului de munte.  "

(Al.  Vlahuta)

245.  ,,Dupa izbucnirea nervoasa, in vreme ce servitorul vorbea, s-a gandit mereu ca a mancat iar prea mult si se simtea balonat, cu o somnolenta bolnava in tot corpul, parandu-i-se ca si respiratia s-a ingreuiat.  Pe urma il prinse teama ca are sa i se faca rau, ii fu rusine sa se planga si mai ales sa cheme un medic ca sa-i dea ceva sa previe ce ar putea sa i se intample.  "

(Liviu Rebreanu)

246.  ,,Ghita dorise numai sa-l intrebe in taina daca nu are cumva bani de schimbat, fiindca are de gand sa mearga peste sarbatori, nestiut de nimeni la Pesta, ca sa schimbe ce are la dansul, mai ales galbenii pe care nu indraznea sa-i dea pe aici prin apropiere.  " (Ioan Slavici)

247.  "Si de-ar fi fost lasat prin lume

Sa treci ca orice om de rand,

Ce lesne-ai fi pus frau durerii

Si razvratitului tau gand!

Si cat de fara de pasare

Ai fi privit atunci la toate

Mizeriile-n care lumea

Ursita-i pururea sa-noate!

Dar ti-a fost dat sa fii deasupra

Acestor inimi seci si stramte,

Si tu sa-nduri toata durerea

Pe care lumea n-o mai simte.  "

(Al.  Vlahuta)

248.  ,,Dar daca el era un ins foarte prudent asta nu insemna ca putea intotdeauna sa-si inabuse furia care punea stapanire pe el cu atata violenta incat uita de orice calcul si risca totul, cum facuse si in conflictul lui cu Trotki la Taritin  "

(Marin Preda)

249.  ,,Perduse toate bucuriile, toata parerea de bine pe care omul o simte cand vede pe acela pentru care simte tragere de inima, cand ii vorbeste, cand poate sa-i faca vreo multumire, cand primeste o vorba buna de la dansul, cand se gandeste la el, perduse mangaierea ce se revarsa peste sufletul omenesc la vederea podoabelor lumii, caci nimic nu da lumii o mai stralucita podoaba decat omul despre care putem sa ne facem ganduri bune!?"

(Ioan Slavici)

250.  ,,Nu era nimeni aici, nici o suflare omeneasca, nici un ochi sa-l vada, nici un glas care sa-l dea pe fata, nici o minte care sa treaca peste a lui, nimeni si nimic decat tacerea, mirosul de tamaie si de faclii, sfintii de pe pereti si bataia din cand in cand a copitelor de cal in piatra de pardoseala.  Era insa un gand care aici trebuia sa vina oricarui om: ca este o putere tainica ce lucreaza prin oameni si le lumineaza mintile, ca toate vin de la aceasta putere, pe care nimic nu o covarseste, pentru ca ea pune sirul intamplarilor prin care trece omul.  " (Ioan Slavici)

251.  ,,Nu spera cand vezi miseii

La izbanda facand punte,

Te-or intrece nataraii,

De ai fi cu stea in frunte;

Teama n-ai, cata-vor iarasi

Intre dansii sa se plece,

Nu te prinde lor tovaras:

Ce e val, ca valul trece.  "

(Mihai Eminescu)

252.  ,,O chinuia un singur gand de catva timp  Ca acest om, care ii arestase cea mai buna prietena, nevinovata, vroia nu sa conduca Rusia, ci s-o stapaneasca, nu sa-i conduca pe oameni, asa cum sunt, spre un tel, ci sa-i modifice ca sa-i supuna vointei lui  "

(Marin Preda)

253.  ,,Asta-noapte ma gandeam sa-mi iau copiii si sa plec de aici, lasandu-te singur cu pacatele tale; stiu ca asa ar trebui sa fac, dar nu pot, iaca, nu pot, nu ma lasa inima, n-am putere si simt ca, orice ai face, eu tot tin la tine, cata vreme nu trebuie sa cred ca-ti cad ca o sarcina pe cap.  "

(Ioan Slavici)

254.  ,,Ii era frica, incat ii venea sa se arunce de pe cal si sa mearga si sa fuga mereu pana ce nu va scapa de el; insa Dumnezeu e pretutindenea in tot locul si in toate timpurile soarta omului atarna de intamplari ale caror tainica legatura el cu mintea lui marginita nu poate sa o cuprinda.  Afara tuna, si el se cutremura la fiecare trasnet; afara fulgera si fiecare fulger ii trecea ca un fior prin inima; icoanele sfintilor il priveau, si el statea impietrit subt ele, caci oriunde s-ar fi dus, el tot acolo ramanea; el isi puse mainile sub cap, isi rupse in urma baierile camasii; ii venea sa-si scoata inima din piept, ii venea sa se repeada cu capul in zid, ca sa ramaie sfaramat la treptele altarului.  "

(Ioan Slavici)

255.  ,,Dar stiu un lucru mai pe sus

De toate cate ti le-am spus:

Credinta-n zilele de-apoi

E singura tarie-n noi,

Ca multe-s tari, cum credem noi,

Si mane nu-s.  "

(George Cosbuc)

256.  ,,In sapte ani de zile, cat a muncit cu simbrie, si-a adunat banisori, frumosi bani, si i-a dat lui Busuioc, sa-i puna cu camete bune pe la oameni, si mai avea si doua jugare de pamant cu grau, iar altul cu porumb; aceasta era multumirea vietii lui, incepatura tuturor visurilor ce-si facea despre ziua de mane; cum stetea acum si se uita, ar fi vrut sa-si stranga-n o clipa tot ce are, sa-si cumpere paie, multe paie, si sa le deie foc paielor si sa rada incat sa se prapadeasca.  "

(Ioan Slavici)

257.  ,,Nila nu raspunse la aceasta batjocura, se urca tacut spre varf, nu se mai vedea pe chipul lui daca intelesese sau nu ca n-avea de ce sa se teama si oricum, daca, totusi, se temea, solutia cu saritul jos tocmai de-acolo din varful copacului nu era in nici un caz cea potrivita.  "

(Marin Preda)

258.  ,,El pipai dar trupul si cauta cu tot dinadinsul ca sa vada daca nu cumva ucigasii au uitat ceva la fata locului; apoi isi potrivi chivara pe cap, lua pusca de curea, peste umar si ridica iute trupul de la pamant, ca si cand ar trebui sa se teama, ca nu cumva sa-l pearda daca va mai zabovi.  "

(Ioan Slavici)

259.  ,,Ah, dac-am putea masura

Pe cat ni-e de plina masura,

Vedea-vei ce multa ni-e ura,

In ziua din urma a ta!

Ca daca voi toti ati muri

De spaimele mortii-nainte

De-al nostru sosit, din morminte

V-am scoate, de-oriunde veti fi!"

(George Cosbuc)

260.  ,,Ii era parca-i venea sa zboare ca pasarea ce se vede intoarsa la cuibul ei si sa cante si sa faca toate nebuniile, si totusi umbla ca printre oaua si cutite si-i era frica sa vorbeasca, sa se uite la unul ori la altul, se temea sa se duca de ici pana colo, caci multi erau pe care ii putea supara si multi care puteau sa-i strice voia-buna.  "

(Ioan Slavici)

261.  ,,Cum sa nu te apuce furia cand tu vrei sa fii cel mai drept si poti fi cel mai drept, iar prietenii te vorbesc de rau pe la colturi si ii fac vizite sotiei tale si susutesc ca Iosif se crede tarul Rusiei si chicotesc ca si cand asta ar fi ceva de ras, ca un Djugasvili oarecare din Georgia sa ajunga sa se compare cu Ivan I sau Pavel al II-lea?"

(Marin Preda)

262.  ,,Hantl era mort si nu mai putea sa spuie nimic, iara jandarmii ce umblasera sa-i prinda pe Saila si pe Buza-Rupta nu i-au gasit pe acestia nicaieri, dar au aflat la casa lui Buza-Rupta o parte din argintaria arandasului, ascunsa sub streasina, ba unii din cei de fata erau gata sa jure c-au vazut un cutit ca cel de la Pintea in mainile lui Saila.  Nimeni nu se mai indoia dar ca oamenii care l-au ranit pe Hantl nu erau decat oamenii cu fetele acoperite care il calcasera pe arandasul, adica Buza-Rupta si Saila, ca unii ce plecasera atunci seara la Ineu.  "

(Ioan Slavici)

263.  ,,Cat de frumoasa te-ai gatit,

Naturo, tu! Ca o virgina

Cu umblet drag, cu chip iubit!

As vrea sa plang de fericit,

Ca simt suflarea ta divina,

Ca pot sa vad ce-ai plasmuit!

Mi-e inima de lacrimi plina,

Ca-n ea s-au ingropat mereu

Ai mei, si-o sa ma-ngrop si eu!

O mare e, dar mare lina -

Natura, in mormantul meu,

E totul cald ca e lumina!"

(George Cosbuc)

264.  ,,Doctorii dovedisera ca nu mor de holera decat cei ce se imbolnavesc si n-au in ei destula putere ca sa se faca sanatosi; de aceea stapanirea isi schimbase poruncile si oranduise ca oamenii sa nu manance castraveti, nici pepeni, nici poame necoapte, si daca, cu toate aceste, ar muri, sa li se faca groapa c-o palma mai adanca decat la ceilalti.  "

(Ioan Slavici)

265.  ,,Daca n-ar fi avut Frulein Erna, care sa dirijeze pe bucatareasa si pe jupaneasa in timpul serviciului, ar fi stat pe jaratec.  Chiar asa era cu ochii mereu la usa oficiului si la fata care servea, cu toate ca Cintia, de cate ori isi incrucisau privirile, ii facea discret semne ca toate merg ca pe roate.  "

(Liviu Rebreanu)

266.  ,,Pe cand acesta ii spunea cum a scos lucrurile la capat, sosisera si jandarmii, care umblasera sa-l prinda pe Lica, si adusesera stirea ca el trebuie sa fie chiar la Ineu, unde venise, precum se zicea, inca marti dimineata, ca sa astepte pe o doamna de la Arad, careia avea sa-i dea pretul unei turme vandute la targul de la Zarand, unde-i intalnise pe Saila si pe Buza-Rupta.  "

(Ioan Slavici)

267.  ,,Ajunse in cartier, trecu pe la frizeria din colt, se tunse si se rase uitand ceea ce ii spusese Luchi, ca ii statea bine asa cum arata, suna, proprietareasa ii deschise si ii dadu cheile, spunandu-i ca se bucura ca se intorsese sanatos.  "

(Marin Preda)

268.  ,,Cat esti tanar, mereu ti-e frica sa nu se inchida dupa tine poarta, sa nu mai fii cumva ne-liber, sa nu mai ai viata in fata, ca si cum ea trebuie sa fie mereu in fata si nu in noi  "

(Constantin Toiu)

269.  ,,Bine, dar tu esti, repet, un naiv, daca iti inchipui ca intre una si alta trebuie sa fie din capul locului un acord ideal, acolo unde nu poate fi vorba decat de un paralelism care cere timp, ca sa se apropie, cu lungi si atente ajustari, de un punct convenabil.  "

(Constantin Toiu)

270.  ,,Recunostea ca poate s-a pripit putin inainte si ca ar fi fost mai cuminte daca ar fi cautat sa-i castige simpatia, ca sa nu zica numaidecat iubirea, incetul cu incetul, si numai cand ar fi fost sigur ca ea s-a obisnuit cel putin cu ideea, numai atunci sa-i puie intrebarea cea mare.  "

(Liviu Rebreanu)

271.  ,,Gonit de toata lumea prin anii mei sa trec

Pan' ce-oi simti ca ochiu-mi de lacrime e sec,

Ca-n orice om din lume un dusman mi se naste,

C-ajung pe mine insumi a nu ma mai cunoaste,

Ca chinul si durerea simtirea-mi a-mpietrit-o,

Ca pot sa-mi blestem mama pe care am iubit-o -

Cand ura cea mai cruda mi s-a parea amor 

Poate-oi uita durerea-mi si voi putea sa mor.  "

(Mihai Eminescu)

272.  "- Mai Barbule, te-am ascultat, dar toata vremea ma gandeam ca nu exista pe lume animal mai crud si mai salbatec decat omul si indeosebi omul care se crede mai cinstit si fara cusur, care n-a suferit si n-a pacatuit, incat nu e in stare sa inteleaga un tipat al inimii, o patima si sa ierte!  "

(Liviu Rebreanu)

273.  ,,Socotea ca omul i-a putut pretui gusturile alese si subtiri.  Si daca pana la urma nu-i va fi el socru, o sa fie altul ca el, si in nici un caz nu strica sa se stie ce fel de om e el, cu atat mai mult cu cat, pentru colegi si vizitatori neasteptati, cumpararea statuiei presupunea stirbirea intregului buget pe doua luni.  "

(I.  M.  Sadoveanu)

274.  ,,In schimb, Pirgu ajungea sa se mire el singur cat era de patriot si nu pot sa uit cum, mergand o data sa-l iau la o adunare de ciolovine imbracate toate in port national, dar fara a vorbi una boaba romaneste, m-am crucit si eu, ca de alta aia, cand l-am vazut, dulce pastoras al Carpatilor, cu cavalul in brau, invartind o batuta  " (M.  I.  Caragiale)

275.  ,,Vreun sfert de ceas a ascultat explicatiile banale, urmarindu-i toate gesturile, toate sinuozitatile verbale cu sentimentul umilitor ca seful trebuie sa-l creada si imbecil, daca isi inchipuie ca-l poate incanta cu asemenea baliverne.  "

(Liviu Rebreanu)

276.  ,,Fereste-ma, Doamne, de cei ce-mi vor binele,

de baietii simpatici

dispusi oricand la o turnatorie voioasa,

de preotul cu magnetofon sub sutana,

de plapuma sub care nu poti intra fara sa dai buna seara,

de dictatorii incurcati in strunele harfei,

de cei suparati pe propriile lor popoare

acum cand se-apropie iarna

si n-avem nici ziduri inalte

nici gaste pe Capitoliu,

doar mari provizii de ingaduinta si spaima.  "

(Mircea Dinescu)

277.  ,,Bizar este ca n-am avut niciodata taria sa-mi sustin punctul de vedere si nici nu stiu daca de teama de a nu complica si mai mult lucrurile sau fiindca m-am simtit cu adevarat vinovat, caci multa vreme am banuit ca cei ce intreaba cunosc totul, asa cum de altfel le place sa lase impresia, de fiecare data imi promiteam ca, in viitor, la urmatoarea intalnire, oricum inevitabila, ma voi stradui sa reactionez normal, adica sa nu-mi pese, sa nu ma gandesc la consecinte si sa contest oricui dreptul de a se amesteca in viata si in meseria mea.  "

(Augustin Buzura)

278.  ,,Foarte afectat, ne spuse ca printre cele dintai automobile nemtesti care au intrat in Bucuresti, a fost unul al politiei secrete, aducand nesfarsite liste cu numele tuturor celor ce au vrut razboiul ori au ocarat pe centrali.  "

(Liviu Rebreanu)

279.  ,,Noi care suntem ingrozitori de mari

Care n-am mai cazut pe gheata

Dintre cele doua razboaie,

Ori daca din greseala am alunecat vreodata,

Ne-am si fracturat un an,

Unul din anii nostri importanti si tepeni

De gips 

O, noi cei ingrozitori de mari

Simtim cateodata

Ca ne lipsesc jucariile.  "

(Marin Sorescu)

280.  ,,Erau stramtorari si inciudari ale clipelor de restriste, prin care a trecut cateodata, dar la fundul lor era totdeauna siguranta unui gand, ca, orice s-ar intimpla, prin averea de la tatal sau va gasi o iesire.  "

(I.  M.  Sadoveanu)

281.  ,,Prieteni buni, care se induiosasera de suferintele mele, clatinau din cap acuma, pareau ingrijorati si de-abia gaseau doua-trei vorbe sa-mi spuna, si chiar acelea in fuga, ca si cand s-ar teme sa nu-mi destainuiasca ceva.  "

(Liviu Rebreanu)

282.  ,,Apoi exercitiul cel mai trist: sa vezi interiorul incaperii pe care urmeaza sa o incui trainic, sa nu mai poata patrunde nimeni daca vei striga, iar mai inainte, sa faci o ultima plimbare, sa-ti saluti prietenii, fara sa le spui ca in ziua urmatoare nu vei mai fi, sa stii ca-i vezi si ca detii un secret care i-ar ingrozi daca i-ai putea convinge ca intr-adevar ai de gand sa faci gestul acela pe care ei nici nu-l pot concepe, sa inregistrezi ultimele imagini, frunzele de un verde sters, florile de toamna indarjite sa supravietuiasca, sa asculti cuvintele celor din jur si sa nu te intereseze decat pentru ca sunt ultimele pe care le auzi, sa mai verifici o data ca toate sunt puse la punct, dar sa amani gestul pana in clipa in care nu mai simti nici o bucurie ca l-ai amanat, pentru ca nimic din jur nu te mai indeamna sa-l amani  "

(Augustin Buzura)

283.  ,,Fusesem singura fiinta in tovarasia careia se aratase sir Aubrey in lume la lumina; la taverna olandeza, la terasa Grunewald trebuia sa fi trecut ca nedespartiti, incat nimeni n-ar fi voit sa creada ca despre tanarul cu care paream atat de legat, tocmai eu, saracutul de mine, eram al care stiam mai putin - mai putin chiar decat nimic. "

(M.  I.  Caragiale)

284.  ,,Ma straduiam sa gasesc o solutie pentru a-mi dovedi contrariul, dar din moment ce sentimentul era atat de viu, treapta era, oricum, coborata, incat ma inspaimanta ideea de a nu fi pus si in alte situatii in care as fi fost obligat sa ma conving cate calitati afective, in care cred, imi mai lipsesc.  "

(Augustin Buzura)

285.  ,,Mosiile, pentru el, nu erau prelungirea si intregirea fiintei lui, cum se caznea sa le simta, dupa tipicul asa-zisilor proprietari adevarati pe care ii cunoscuse candva si pe care acum, intr-o ravna gospodareasca, incerca sa-i ajunga, ci erau natura, privelisti, din care ar fi putut sa cada trupuri intregi fara sa-l doara, cum nu l-a durut nici pe tatal sau.  "

(I.  M.  Sadoveanu)

286.  ,,Destul de des, Pasadia spunea ca pleaca pentru cateva zile la munte, dar care era acel tainic Horeb, de unde se intorcea cu puteri proaspete, nu stia, nici nu se intreba nimeni.  Ar fi fost firesc sa presupun ca faptura otelita care saptamani intregi din douazeci si patru de ceasuri dormea cel mult doua si nici acelea in pat, mergea sa caute in aerul balsamatic al inaltimilor si in singuratatea lor adanca pacea si odihna si mi-as fi marginit presupunerea la atat, daca de mult, fiind copil, n-as fi auzit, la matusa mea, de la o cocoana batrana, cam rubedenie cu Pasadia, ca acesta avea, in rastimpuri, furii, pandalii groaznice, dar ca, simtindu-le cand ii vin, se-nchidea el singur inainte si sta ascuns pana-i treceau." 

(M.  I.  Caragiale)

287.  ,,Dupa cateva replici nervoase, Pahontu s-a infuriat si a inceput sa strige imputandu-i ca totdeauna l-a tratat ca pe un subaltern lipsit de simtul demnitatii, ca numai de aceea si acuma, cand un ticalos l-a insultat si a incercat sa-l loveasaca  il dezaproba pe el care nu face decat sa-si apere onoarea terfelita  "

(Liviu Rebreanu)

288.  ,,Atunci cand mi-am propus sa plec, totul mi se parea vechi, statut, lesinat, mort, fixat definitiv in niste albii trainice din care, oricat te-ai fi straduit, nu se mai putea iesi, incat, fara nici un efort imi puteam descrie viata ce mi-a mai ramas pana la cele mai neinsemnate amanunte, zi cu zi, ceas cu ceas, ba chiar si articolele ce urmau sa mi se comande in urmatorii cativa ani.  "

(Augustin Buzura)

289.  ,,Astfel, atatat, a continuat calm dar ferm sa-si deschida inima si sa-i insire fara diplomatie, ca unui vechi prieten, jignirile ce le-a suferit demnitatea lui de cate ori a fost prilejul sa i se ofere ce i s-ar fi cuvenit.  "

(Liviu Rebreanu)

290.  ,,Fireste, uneori, aflandu-ma in cate un mic orasel industrial, ma chinuiam sa-mi imaginez cum ar fi daca as locui acolo; incercam sa strabat strazile, pietele, putinele institutii sau magazine cu sentimentul ca apartin locului; inspiram cu nesat aerul si-i gustam apa cu o curiozitate stiintifica - pentru ca as recunoaste orice oras numai si numai dupa gustul apei - dar de fiecare data ma tortura o neinteleasa senzatie de nesiguranta si, fara sa vreau, incepeam sa ma gandesc cu nostalgie la Raul Doamnei, la strazile lui medievale atat de familiare pe care nu circulam decat vara, din cauza noroiului, insa imi placea sa stiu ca ele sunt aproape, ca, la o adica, le pot masura cu pasul, fie si pentru a ma transpune intr-un fel in veacurile in care onoarea mai avea importanta si putea fi aparata macar cu spada, timp in care mie, lasul, mi-ar fi placut sa traiesc, spre imensa uimire a lui Sabin.  "

(Augustin Buzura)

291.  ,,Mut de uimire, Pantazi nu se mai satura sa-i admire nobila demnitate a tinutei, severa stapanire asupra miscarilor si a vorbirei, amaraciunea acelui viu sarcasm ce geruia sclipitor, mai rece decat omatul, mai inveninat decat omagul si inca nu ma dumiresc cum si le putuse insusi, caci, daca adevarat e ca, trebuindu-i veacuri ca sa se plamadeasca, datina ramane apanagiul exclusiv al sangelui, de unde acel strop albastru foarte pur care, respingand prihana corcelilor, inflorea in fiinta lui pe neasteptate atat de semet; ce tainica inrudire il lega de acei slaviti dregatori mari din trecut, de chipurile carora ii placea sa se inconjoare si de ale caror indaratnicii, apucaturi si gusturi era asa imbacsit, ca ei insisi de-ar fi fost rechemati la viata, s-ar fi recunoscut mai degraba intr-insul decat in propriii lor urmasi?"

(M.  I.  Caragiale)

292.  ,,Uneori imi spun ca, in realitate, nu orasul ma recheama si nici intamplarile din care este compusa viata - legate, fiecare, de o strada, de un grup de oameni, de cateva institutii -, ca acolo, departe, cand ma gandesc la el, ceea ce aud nu este, de fapt, vocea lui, ci o alta, familiara, a propriei mele frici de nou, de insolit, de schimbare, deoarece, revenit acasa, orasul, asa cum il simtisem, se retrage imediat in memorie, unde nu se stinge si nici nu se aprinde mai mult, ci ramane viu, ca o iubire neimplinita, in asteptarea altui moment pentru a reizbucni iarasi cu si mai mare putere.  "

(Augustin Buzura)

293.  ,,Pe cand nu era moarte, nimic nemuritor,

Nici samburul luminii de viata datator,

Nici era azi, nici mane, nici ieri, nici totdeauna,

Caci unul erau toate si toate erau una;

Pe cand pamantul, cerul, vazduhul, lumea toata

Erau din randul celor ce n-au fost niciodata,

Pe-atunci erai Tu singur, incat ma-ntreb in sine-mi:

Au cine-i zeul carui plecam a noastre inemi?"

(Mihai Eminescu)

294.  ,,Adevarul este ca imi dorisem de mult o asemenea calatorie, poate putin adolescentina si, cand o imaginasem, Paula nu fusese o clipa exclusa, iar mai tarziu, cand adunasem cele necesare drumului, mai credeam ca in ultimul moment se va razgandi, cum facuse de atatea ori pana atunci.  "

(Augustin Buzura)

295.  ,,Desuchieturile lui, oricari ar fi fost, ajunsesera sa para la dansul asa de firesti ca, in Jarcaleti, unde sta cu parintii, pe mahalagii vecinasi nu-i mai cuprindea mirarea cand il vedeau intorcandu-se dimineata cu doua flasnete cantand fiecare altceva, cu ursul, cu calusarii sau cu paparudele, pe saca, pe targa sau cu dricul.  "

(M.  I.  Caragiale)

296.  ,,Inainte de a iesi, m-a privit intr-un fel ciudat, de parca ar fi vrut sa ma asigure ca nu inteleg nimic, dar in gesturile ei relaxate, indiferente, am simtit ceva din dispretul lui Sabin fata de tot ce era obisnuinta, regula, firesc; de fapt, in ultima vreme, Sabin ma avertizase ca se chinuie sa ia chipul si obiceiurile lumii in care traim in speranta ca va gasi un sens sau macar ceva care sa-i dea sentimentul implinirii, si pe masura ce ma straduiam sa-l aduc in centrul atentiei, am inteles ca ideea cu scuzele, azvarlita cu atata furie de Paula, ii apartinea.  "

(Augustin Buzura)

297.  "- Ministrul e in conferinta cu un director de ziar si mi-a spus sa nu-l deranjez.  Totusi, pentru d-ta, voi incerca sa calc consemnul, ca sa nu te plictisesti asteptand, desi mi-ar fi drag sa te retin aici cat mai mult sa-mi infrumusetezi cabinetul.  "

(Liviu Rebreanu)

298.  "Si totusi sa ai forta sa ramai sau sa te inalti, sa pleci departe, in ceruri, ori de cate ori pamantul devine irespirabil si sufletul coplesit de spaime, neputinte si dureri fara leac, iar de acolo, de sus, sa vezi totul asa cum este, fara ca asta sa te tulbure, sa constati ce exista in jurul tau, zbaterea caraghioasa, pulsatia inutila a milioanelor de chipuri ale materiei, cu raceala unui neimplicat in viata sau in moarte, sa privesti fara frica sau regret fenomenele numite viata sau moarte si ele sa ti se para firesti, sa nu te revolte sau uimeasca nimic, ba chiar sa traiesti in scurta clipa ce ti-e data toate vietile si mortile pe care le-ai avut si le vei avea impreuna cu Universul, si al caror rost n-ai cum sa-l intelegi.  "

(Augustin Buzura)

299.  ,,Ei, sa fi crapat Sumbasacu Pirgu cu zece-doisprezece ani inainte, sa-i fi lasat de atunci cele douazeci de mii de lei ce se cuveneau fiecaruia din cei opt copii ramasi din saptesprezece cati fusesera, credeam noi ca ar fi ajuns Gore ceea ce era: nemtoaica la hodorogi?"

(M.  I.  Caragiale)

300.  ,,Poate ca ni se va recunoaste (unii chiar ne-o vor imputa)  ca prin cele zise mai sus am redus cercetarile psihologice, cate ne par astazi posibile la un rol asa de modest, ca nu ni se va lua drept lipsa de modestie daca incercam in paginile urmatoare sa dam un exemplu despre modul cum ne inchipuim ca s-ar putea sa se faca acea adunare de material din experienta sufleteasca a fiecaruia.  "

(Titu Maiorescu)

301.  ,,De ce se-ntampla oare asa cum se intampla

Cine mi-o spune oare? E plan, precugetare

In sirul orb al vremei si-a lucrurilor lumei?

Sau oarba intamplare fara-nteles si tinta

E calauza vremei? Putut-a ca sa fie

Si altfel de cum este tot ceea ce exista

Sau e un trebui rece si neinlaturat?

Si daca trebui toate sa fie asa cum sunt

Ce legi urmeaza vremea?"

(Mihai Eminescu)

302.  ,,Mai mult, vecina mea de la etaj, doamna Florea, care stia tot ce se petrece in casa si inca ceva in plus, m-a rugat sa o duc si pe ea numai pana la Hanul Pescarilor, unde vrea sa-si faca niste cumparaturi.  I-am spus in gluma ca, desi femeile imi aduc ghinion, pentru ea as fi facut o exceptie, dar, din pacate, am de gand sa plec exact in directia opusa, asa cum mi-am propus cu saptamani in urma, insa se pare ca explicatiile mele n-au convins-o si, poate spre a se asigura ca intr-adevar plec, s-a asezat linistita la geam de unde m-a urmarit cum imi aranjez portbagajul.  "

(Augustin Buzura)

303.  ,,In orice caz, daca ea vine, inseamna ca-i e dor, si daca ii e dor, tot ce a spus atunci la manie si la gelozie nu e adevarat!"

(I.  M.  Sadoveanu)

IZVOARE

Alecsandri, Vasile, Opere, vol.  I, Ed.  Academiei, 1965

Anghel, Dimitrie, Versuri si proza, Ed.  ,,Albatros", Buc.  , 1978

Blaga, Lucian, Luntrea lui Caron, Ed.  ,,Humanitas", Buc.  , 1990

Bolintineanu, Dimitrie, Legende istorice, Ed.  ,,Minerva", Buc.  , 1972

Buzura, Augustin, Drumul cenusii, Ed.  Fundatiei Culturale Romane, Buc.  , 1992

Cosbuc, George, Versuri, E.  P.  L.  , 1961

Crainic, Nichifor, Soim peste prapastie, Ed.  ,,Roza Vanturilor, Buc.  ,1990

Creanga, Ion, Opere, E.  P.  L.  , Buc.  , 1953

Eminescu, Mihai, Poezii, Ed.  ,,Minerva", Buc.  , 1982

Goga, Octavian, Poezii, E.  P.  L.  , Buc.  , 1965

Iosif, Stefan Octavian, Poezii alese, E.  T.  , Buc.  , 1962

Lancranjan, Ion, Lostrita, Ed.  ,,Albatros", Buc.  , 1990

Maiorescu, Titu, Critice, 2 vol.  , E.  P.  L.  , Buc.  , 1967

Mihaescu, Gib I.  , Rusoaica, Ed.  ,,Minerva", Buc.  , 1990

Minulescu, Ion, Corigent la limba romana, Ed.  ,,Dacia", Cluj, 1989

Minulescu, Ion, Versuri si proza, Ed.  ,,Eminescu", Buc.  , 1986

Poezia romana clasica, antologie, 3 vol.  , Ed.  ,,Minerva", Buc.  , 1970

Preda, Marin, Morometii, 3 vol.  , Ed.  ,,Minerva", Buc.  , 1970

Preda, Marin, Cel mai iubit dintre pamanteni, Ed.  ,,Cartea romaneasca", Buc.  , 1984

Preda, Marin, Delirul, Ed.  ,,Expres", Buc.  , 1991

Rebreanu, Liviu, Romane, 3 vol.  , Ed.  ,,Cartea romaneasca", Buc.  , 1986

Russo, Alecu, Piatra teiului, Ed.  ,,Minerva", Buc.  , 1967

Sadoveanu, I.  M.  , Sfarsit de veac in Bucuresti, Ed.  ,,Minerva", Buc.  , 1985

Sadoveanu, Mihail, Nicoara Potcoava, E.  T.  , Buc.  , 1952

Sararu, Dinu, Niste tarani, Ed.  ,,Minerva", Buc.  , 1985

Sebastian, Mihail, De doua mii de ani, Ed.  ,,Humanitas", Buc.  , 1990

Sirbu, Ion, Camil Petrescu, Ed.  ,,Junimea", Iasi, 1973

Slavici, Ioan, Amintiri, Ed.  P.  L.  , Buc.  , 1967

Slavici, Ioan, Mara, Moara cu noroc, Padureanca, Ed.  ,,Eminescu", Buc.  , 1986

Stancu, Zaharia, Jocul cu moartea, Ed.  Militara, Buc.  , 1984

Toiu, Constantin, Galeria cu vita salbatica, Ed.  ,,Eminescu", Buc.  , 1979

Toiu, Constantin, Insotitorul, Ed.  ,,Eminescu", Buc.  , 1981

Vlahuta, Alexandru, Versuri si proza, Ed.  ,,Eminescu", Buc.  , 1981