PARTICULARITATI DE REDACTARE

SPECIFICE DISCURSULUI ADMINISTRATIV

I. De ce este important discursul administrativ?

- Argument -

Zilnic, zeci, sau chiar sute de texte administrative sunt intocmite si tot atatea scrisori de afaceri sunt puse in circulatie de catre diverse companii, persoane juridice sau persoane fizice. Atat unii, cat si altii doresc sa-si creeze si sa-si mentina o imagine favorabila in ochii celor din jur. Fie ca este vorba de corespondenta comerciala, de acte oficiale, diplomatice sau de dispozitie, fie de texte administrative propriu-zise, discursul trebuie sa respecte normele lingvistice specifice genului si sa dea dovada de acuratete si claritate. Tocmai de aceea este importanta o buna stapanire a discursului administrativ, pentru ca acesta sa nu prezinte lacune sau greseli de exprimare.

Stilul administrativ, ca si celelalte stiluri functionale, se bazeaza pe limba literara si pe normele standard stabilite la un moment social-istoric dat. Aparitia stilului administrativ a fost determinata de factorul socio-cultural. Acest stil este unul al comunicarii in domeniul relatiilor economice, juridice, diplomatice si in domeniul administrativ.

Textul administrativ dezvolta la maxim componenta informationala (obiectiva) a mesajului, dar se face simtita si componenta afectiva (subiectiva).

Discursul administrativ este un fel de interfata intre cel care transmite mesajul (emitator) si cel care-l primeste (receptor). In functie de aceasta interfata, afacerile se pot imbunatati sau inrautati. Prin intermediul discursului administrativ, receptorul isi face o parere despre emitator. Cu cat discursul este mai bine intocmit, cu atat impresia receptorului este mai buna si sansele de reusita ale emitatorului sunt mai mari in ceea ce si-a propus sa obtina.

Stilul oficial-administrativ are cea mai mica libertate de exprimare in raport cu toate celelalte stiluri functionale ale limbii, tocmai de aceea el trebuie sa fie cunoscut si stapanit pentru a nu face gafe care ar putea conduce la pierderea unei slujbe, la ratarea unei afaceri, la decaderea in ochii celorlalti.

In acest portofoliu, voi analiza o scrisoare de vanzare prin corespondenta, o circulara care se refera la programul de sarbatori, o scrisoare de mentinere, o circulara care anunta modificari in activitatea unei institutii, un regulament de functionare interna a unei biblioteci, o cerere alcatuita de o persoana fizica, o decizie a Parlamentului, o serie de instructiuni din cadrul unei firme, un proces verbal de constatare a unui fapt si o minuta.

Am optat pentru analiza textelor administrative pentru ca acestea mi se par foarte importante atat in relatiile de afaceri, cat si in buna desfasurare a diferitelor activitati zilnice.

II. Trasaturile textului administrativ

Fixarea si dezvoltarea stilului oficial-administrativ al limbii literare moderne a cunoscut o perioada istorica foarte importanta in primele doua decenii din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

In discursul administrativ, raportul dintre emitator si receptor are la baza dihotomia autoritate oficiala versus neautoritate. Emitatorul cu caracter oficial se poate adresa clientilor, furnizorilor, organelor ierarhic superioare, angajatilor lui, organelor de justitie, organelor financiare, bancilor s.a.m.d. Emitatorul - persoana fizica are in vedere obtinerea unui castig, rezolvarea unei situatii, incheierea unei afaceri.

Stilul administrativ tinde spre o cat mai mare proprietate a termenilor, precum si spre o cat mai mare precizare a raporturilor sintactice, prin mijloace specifice de constructie, spre o uniformitate a formelor verbale temporale. In majoritatea textelor administrative, se observa o frecventa ridicata a axei temporale prezente (verbe la prezent si viitor). Sub aspect functional, folosirea viitorului in aceste texte "are o semnificatie speciala, apropiata de cea a imperativului, intrucat exprima un ordin, o dispozitie oficiala, si se refera nu la o persoana anume, ci la individul abstract, pus intr-o anumita imprejurare. In sensul depersonalizarii actioneaza si diateza pasiva."

Textul administrativ, indiferent de varietatea sa stilistica, se bazeaza pe autoritatea conferita in temei legal. De aceea se foloseste si de anumiti termeni juridico-administrativi. Textele administrative, in totalitatea lor, reglementeaza sau stipuleaza normele de desfasurare corecta a activitatii socio-profesionale intr-o comunitate. Ele pot reprezenta proba in instanta atat prin compozitia si structura lor, cat si prin mentionarea temeiului legal pe care se bazeaza. Atat emitatorul, cat si receptorul pot fi investiti sau nu cu autoritate legala, fapt care se reflecta in structura compozitionala a textului, alcatuit intr-un anumit fel atunci cand emitatorul este persoana juridica (firma, institutie cu personalitati juridice) si altfel cand este persoana fizica.

Textul administrativ intrebuinteaza mai mult decat alte tipuri de texte nume proprii, din nevoia de identificare, precizare si dezambiguizare a mesajului.

Relatia dintre emitator si receptor reliefeaza cu precadere componenta structurala informationala. Nici componenta afectiva nu este exclusa atunci cand emitatorul depinde de receptor si initiaza demersuri de persuadare pentru a-si atinge scopul propus. Receptorul poate fi personalizat (in corespondenta cu clientii, furnizorii, partenerii externi) sau nepersonalizat (in corespondenta cu banca, unitatile de transport, institutiile sistemului financiar, organele de justitie). Receptorul este centrul de interes al emitatorului care isi construieste mesajul in functie de particularitatile acestuia. De asemenea, receptorul trebuie identificat prin adresa, telefon, fax, functie, si nume cand este cazul.

III. Analiza de text

Textul I se incadreaza in corespondenta comerciala, printre scrisorile de afaceri. Mai precis, este o scrisoare circulara, adica un tip de scrisoare de vanzare prin corespondenta, un text multiplicat in cateva sute sau mii de exemplare, pentru ca nu se stie precis cine va cumpara in final produsul sau serviciul oferit de catre emitator. Textul trimis diversilor receptori poate fi identic, dar scrisoarea trebuie adresata nominal, ceea ce presupune ca emitatorul sa cunoasca numele complet si corect al receptorului. Aceasta scrisoare este redactata intr-un procesor de text.

Scopul acestei scrisori este:

de a transmite un mesaj, de a informa receptorul cu privire la cursurile prin corespondenta

de a-i atrage simpatia

de a-l determina sa actioneze, sa recurga la serviciile Eurocor.

Scrisoarea de afaceri are forma fixa si in antet trebuie sa fie mentionate numele complet si adresa emitatorului, telefonul, faxul, adresa de e-mail, numarul de inregistrare in Registrul Comertului si data, codul fiscal si emblema firmei emitente in culoarea ei specifica. Modelul analizat nu contine in antet decat emblema Eurocor si numele complet al firmei emitente (Institutul european de cursuri prin corespondenta), scris in caractere foarte mici (ceea ce poate fi un dezavantaj, receptorul poate sa nu-l citeasca). In partea dreapta sus apare poza directorului Eurocor. Un alt dezavantaj poate fi faptul ca imaginile sunt alb-negru, adica fotocopiate, ceea ce poate parea ca o investitie facuta in graba, fara a i se fi acordat prea mare interes. In alte materiale Eurocor, emblema era color (fie rosu cu alb, fie albastru cu alb, sau alte combinatii). Prin aceasta instabilitate a culorii, receptorul poate percepe identitate inca nesigura, isi poate pierde incredere in emitator.

Aceasta scrisoare este adresata nominal, catre Maria Dinu, dar emitatorul nu a folosit numele complet al receptorului, omitand prenumele Mihaela. Receptorul se poate simti ofensat sau poate crede ca emitatorul nu i-a acordat intreaga lui atentie. O alta greseala in formula de interpelare este faptul ca "stimata doamna" este scris fara diacritice, desi restul textului are diacriticele necesare. Se naste astfel o discordanta care poate fi suparatoare pentru anumite persoane, chiar daca sintagma in sine denota politete.

Scrisoarea nu mentioneaza data la care a fost redactata si care ar fi trebuit sa apara in dreapta sus.

Scrisoarea este conceputa in mod clar, dupa un plan. Ideile sunt prezentate logic, pe aliniate. Intre aliniate este lasat un rand liber, cu doua exceptii: unde sunt prezentate pachetele si la ultimul paragraf.

Este o scrisoare subiectiva pentru ca transpare atitudinea emitatorului fata de receptor (inca din primul paragraf reiese o atitudine de respect si pretuire fata de receptor: "remarc cu placere", "increderea pe care o aratati.este o onoare pentru noi").

Urmatorul paragraf prezinta o scurta introducere in subiect - de ce receptorul ar fi interesat de aceste cursuri; foloseste cuvinte puternice ("personalitati energice, hotarate, constiente"). Fraza doreste sa trezeasca interesul receptorului pentru cursurile Eurocor, care il vor ajuta sa-si dezvolte pregatirea profesionala.

Urmeaza o prezentare succinta a Eurocor: unde este sediul central, cat de important este acesta in lume, cati cursanti are in prezent si pe ce se bazeaza metoda de studiu folosita. Din nou sunt folosite cuvinte tari: "cel mai mare institut de educatie prin corespondenta din Europa", "tehnici didactice speciale, foarte eficiente", "cu ajutorul specialistilor in domeniu".

Apoi, sunt prezentate concis, pe puncte tratate separat, avantajele folosirii cursurilor prin corespondenta: nu solicita un timp indelungat, ofera studiu interactiv si comod si un profesor personal. Cuvinte ca: "progrese vizibile", "rezultate rapide", "progres continuu", "studiati comod", "cele mai eficiente mijloace", "profesorul personal" sugereaza grija si atentia exclusiva pe care Eurocor le manifesta fata de receptor si incearca persuadarea acestuia.

In doua fraze scurte sunt prezentate cele doua pachete Eurocor: pachetul introductiv, cu prezentarea generala a cursurilor pentru ca receptorul sa poata alege doar ce il intereseaza si pachetul de studiu care este lunar si contine 2 lectii. In paranteza este oferita o informatie suplimentara despre caiet, care are aproximativ 40 de pagini. Aceasta informatie nu este adaugata intre virgule, asa cum ar fi fost incorect.

Receptorul este rugat sa acorde atentie informatiilor din pachetul introductiv si pentru informatii suplimentare este indemnat sa sune (fara a fi precizat un numar de telefon alaturi), sau sa scrie (la fel fara a fi precizata o adresa; aceasta apare pe plic, dar daca plicul a fost deja aruncat, receptorul n-o mai are).

Scrisoarea se incheie oarecum simetric, precizand, ca in paragraful al doilea, de ce receptorul ar face apel la Eurocor; sunt folosite iar cuvinte puternice: "timp record", "initiere rapida", "domeniu profesional de actualitate". Eurocor implineste dorintele receptorului.

Toate ideile prezentate converg catre o singura problema: aprofundarea studiilor.

Scrisoarea se incheie cu o adresare subiectiva, pe un ton amiabil si respectuos: "Cu deosebita consideratie" (de aceasta data, determinarea nu mai este post-nominala, ci antepusa). Se induce astfel participarea afectiva a emitatorului.

La final apare si elementul metatextual absolut indispensabil, semnatura emitatorului, insotita de mentionarea functiei. Aceasta da personalitate textului si apropie emitatorul de receptor, convingandu-l poate sa accepte oferta.

Din scrisoare lipsesc atat amprenta stampilei (care ofera autoritatea), cat si initialele persoanei care a dactilografiat scrisoarea.

In stanga jos, apare si un PS ce indeamna receptorul sa trimita formularul de inscriere in 21 de zile de la primirea scrisorii pentru a beneficia de reducere si pentru a participa la concurs. Este folosit un enunt exclamativ, care incearca sa convinga receptorul sa actioneze.

La nivel morfologic, in text sunt folosite substantivele verbale articulate, cum ar fi: "formarea", "pregatirea", "indrumarea", "participarea", "corectarea", "inscrierea, urmarea sau intreruperea".

Determinarile sunt post-substantivale si de cele mai multe ori prepozitionale: "sistem de invatamant", "invatamantul traditional", "cunostintele de baza", "pregatirea profesionala", "sediul central", "institut de educatie", "pachetul de curs", "specialisti in domeniu", "conceptia clasica de predare-invatare" etc. Acestea instituie un ton obiectiv, neutru si impartial.

Din nevoia de claritate si exactitate, dar si pentru a impresiona receptorul, in text sunt prezente multe numerale: "peste 10 tari", "mai mult de 750.000 de cursanti", "15 minute de studiu zilnic", "2 lectii", "40 de pagini", "21 de zile", "3 calculatoare", "5 ani de activitate". Numeralele sunt ortografiate matematic, prin cifre. Limbajul natural se impleteste cu cel artificial.

La nivelul grupului verbal, axa temporala este cea prezenta: "remarc", "este", "aratati", "cere", "asigura", "punem la dispozitie" s.a.

Nu sunt prezente accidentele sintactice (elipse, anacoluturi, repetitii).

La nivel lexical, sunt utilizate cu precadere cuvinte de origine franceza: "a remarca", "international", "avantaj", "profesor", "moment", "progres", etc. Apar si cuvinte din latina ("familie", "tema", "onoare"), italiana ("stimata"), slava veche ("a preda") s.a.m.d.

Textul II este o circulara care anunta angajatilor unei firme schimbarile programului de lucru in perioada sarbatorilor de iarna.

Titlul nu este "Circulara", ci "Nota informativa", avand subtitlul "Concedii de odihna 2003" (care este de fapt referentul).

Prin particularitatile de redactare, textul face parte din sfera documentelor obiective, impartiale. Tonul redactarii este impersonal.

Inca de la inceput se observa (deranjant chiar) lipsa diacriticelor din text.

La nivel lexical, sunt folosite cuvinte de origine germana ("firma"), latina ("perioada"), franceza ("reglementari") etc.

La nivel morfosintactic, enuntul este situat pe axa temporala prezenta (verbe la prezent si viitor: "va fi inchisa", "vor fi calculate", "nu sunt considerate", "sunt", "au", "trebuie", "doresc").

Determinarile sunt post-substantivale, prepozitionale: "perioada de sarbatori", "reglementari in vigoare", "zile de concediu de odihna", "sefilor de departamente".

Tonul este neutru, obiectiv, impartial. Frazele nu sunt scurte, deoarece emitatorului simte nevoia de a informa cat mai exact receptorul.

In text abunda numeralele ortografiate ca cifre si desemnand datele calendaristice. Ele confera claritate si exactitate.

Respectand regula de redactare, textul nu are antet. Acesta nu este necesar, pentru ca documentul va fi multiplicat si afisat numai in cadrul respectivei institutii si doar pentru angajatii ei.

Continutul este alcatuit din patru-cinci fraze.

Prima fraza este gresita din punct de vedere sintactic: lipsesc virgulele ("In perioada de sarbatori, si anume intre 24/12/2003 (inclusiv) si 05/01/2004, firma va fi inchisa"). Virgulele sunt necesare pentru ca sintagma incadrata de acestea este o apozitie. "Inclusiv" constituie o informatie suplimentara si este corect pusa intre virgule, si nu intre paranteze.

Intre paragrafe este un rand liber. In paragraful al doilea, ultima propozitie ar fi trebuit scrisa in continuare primei fraze. Enumerarea zilelor care nu sunt considerate libere conform reglementarilor in vigoare este precedata de doua puncte, dar dupa 24 este intai spatiu si apoi virgula, in loc sa fie invers, iar intre 29 si 30 este o virgula fara nici un spatiu. Aceste mici amanunte denota o graba in redactare.

In ultimul paragraf, repetitia cuvantului "concediu" este obositoare. Aceasta putea fi evitata astfel: "mai mult de patru zile din concediul cuvenit". Dupa ce scrisoarea a fost tiparita, s-a constatat ca 11 noiembrie este marti, nu miercuri, si, din economie de hartie si timp, nu s-a mai corectat pe computer, ci direct pe foaie (miercuri a fost taiat si dedesubt a fost scris de mana marti). Taietura arata insa urat, se vede ca o carpeala, o munca de mantuiala. Ca topica, fraza ar fi fost mai bine construita astfel: "trebuie sa comunice sefilor de departamente, pana marti, 11 noiembrie, cum doresc sa isi planifice acest concediu." Deoarece "11 noiembrie" este o apozitie, ea trebuie incadrata de virgule, ceea ce nu se intampla in text.

Imediat sub continutul scrisorii, in stanga jos, apare functia, numele, semnatura directorului general si amprenta stampilei firmei (n.a. aceasta apare in textul original, dar nu mi s-a permis folosirea ei in exemplu), elemente obligatorii in redactarea circularei pentru ca ele ii confera autoritatea si valabilitatea. De asemenea, apare si data redactarii.

Textul III este o scrisoare de mentinere, trimisa de catre revista "Altfel" abonatilor si al carei scop este ca receptorul sa se simta in centrul atentiei si sa continue de bunavoie relatia de colaborare (sa ramana unul dintre abonatii revistei).

Revista "Altfel" este una deja cunoscuta pe piata, dar ea are nevoie sa fie promovata in continuare pentru a-si mentine clientii (in cazul de fata, abonatii). De aceea, este necesar ca emitatorul sa le trimita receptorilor scrisori prin care sa anunte schimbarile intervenite.

Prin aceasta scrisoare de mentinere, emitatorul incearca sa pastreze interesul receptorului fata de produsul oferit si sa-l transforme intr-un client fidel.

Scrisoarea a fost trimisa pentru a anunta receptorul ca de acum inainte nu mai beneficiaza de abonament si pentru a incerca sa-l convinga sa se aboneze in continuare. Aceasta scrisoare implica un raspuns in timp din partea receptorului, de cele mai multe ori favorabil.

Stilul scrisorii este clar, concis, amical, destins. Textul contine doar cateva fraze si se incheie cu o structura exclamativa, o urare din partea redactiei ("Va uram lectura placuta!").

Textul este subiectiv pentru ca transpare atitudinea emitatorului fata de receptor. Formulari ca: "Speram ca va veti numara in continuare printre cititorii nostri", "Va uram lectura placuta!" denota o atitudine de respect si pretuire fata de receptor. Acestea sunt semne ale spontaneitatii, ale relationarii interumane, ca si cum dialogul s-ar desfasura aievea.

Ceea ce este inedit la aceasta scrisoare este dimensiunea foii; nu este scrisa pe un A4, cum se procedeaza de obicei, ci pe o treime din A4. Acest lucru poate da impresia de zgarcenie a emitatorului, care trimite astfel trei scrisori din aceeasi foaie, in loc de una.

Foaia are antetul in care sunt mentionate numele complet si adresa firmei emitente si numarul de telefon. Tot aici apare si emblema revistei, dar in alb-negru, nu in culoarea ei specifica, adica rosu si alb.

Scrisoarea nu este datata.

Formula de adresare nu este nominala. Desinenta de feminin este notata la sfarsitul cuvantului, in paranteza, o redactare destul de obositoare. Ar fi trebuit sa apara, una sub alta, ambele adresari, si pentru masculin si pentru feminin, cu virgula dupa fiecare.

Paragrafele sunt scrise cu aliniat, frazele sunt scurte, concise si clare.

In prima fraza, cuvantul "odata" este scris incorect; ar fi trebuit sa fie dezlegat in acest context ("o data cu primirea"), pentru ca nu este vorba de adverbul de timp ("odata"). De asemenea, lipsesc doua virgule in fraza urmatoare: "[.] va trebui sa va abonati din nou, trimitand talonul din revista, insotit de suma aferenta."

Semneaza pur si simplu "Redactia", fara nici un nume al emitatorului, fara nici o functie si fara nici o amprenta de stampila a firmei emitente. Cu alte cuvinte, acest text nu are nici o autoritate.

La nivelul grupului verbal, axa temporala folosita este cea prezenta: "Va informam ca.", "Speram ca va veti numara.", "Va uram." Este folosit pluralul autoritatii, care imprima redactarii un ton oficial.

Din punct de vedere morfologic, determinarile sunt post-substantivale, prepozitionale sau adjectivale: "perioada de abonament", "talonul din revista", "suma aferenta", "lectura placuta". In text este folosit si un substantiv verbal articulat: "primirea".

La nivel lexical, apar cuvinte de origini diferite: italiana ("stimate", "revista"), franceza ("a informa", "abonat", "a expira"), slava veche ("a primi"), latina ("lectura") s.a.m.d.

Textul IV este o circulara care se refera la modificarile intervenite in activitatea angajatilor unei firme. Mai precis, sunt anuntate modificari survenite in metodele achizitionarii de consumabile si in modul de servire a mesei in timpul pauzei de pranz.

Datorita particularitatilor de redactare, acest text se inscrie in sfera documentelor obiective, impartiale. Tonul este total impersonal.

La nivel lexical, cuvintele sunt de origine franceza ("informativa", "nota", "achizitie", "alcool"), latina ("pauza"), germana ("firma") s.a.

La nivel morfosintactic, enuntul este situat pe axa temporala prezenta (se foloseste atat prezentul, cat si viitorul: "se vor completa", "se va face", "se ocupa", "se incheie" etc.). Apare si un mod nepersonal (gerunziul), la diateza activa: "incepand".

Determinarile sunt post-nominale, fie prepozitionale ("achizitia de consumabile", "liste de necesar" s.a.), fie adjectivale ("necesar saptamanal sau lunar", "serviciul contabilitate" s.a.).

Prezenta numelor proprii in cadrul textului (Marian si Dragos) denota dorinta de identificare si dezambiguizare a mesajului.

Frazele sunt ample si au subordonate, explicand astfel nevoia emitatorului de a informa cat mai exact receptorul.

Dupa cum cere si regula de redactare, acest text nu are antet. Astfel de texte nu necesita un antet deoarece sunt documente de ordin interior, adica reglementeaza conditiile desfasurarii activitatii doar in cadrul respectivei institutii si doar pentru angajatii acelei institutii. Circulara va fi redactata o singura data si va fi afisata pe un panou, unde o vor citi toti angajatii institutiei.

Aceasta circulara nu are titlul "Circulara", asa cum ar fi fost corect din punctul de vedere al redactarii textului, ci are titlul "Nota informativa nr.1". Dupa cum se observa, inca din titlu, textul este redactat fara folosirea diacriticelor, lucru inestetic, incorect si obositor chiar. Imediat sub titlu, apare data emiterii circularei, precedata de prepozitia "din"; aceste elemente sunt gresite la nivelul particularitatilor de redactare.

Continutul reprezinta cateva fraze, redactate sub forma schematica, prin enunturi numerotate dupa un sistem conventional (1.-6.)

Prima fraza, care nu este numerotata, explica ce aspecte ale activitatii firmei au fost modificate. Afirmatia se termina cu punct, dar corect era sa urmeze doua puncte, deoarece, in continuare, vor fi insirate toate cele sase modificari aparute.

La primul punct, se strecoara din nou cateva greseli: sintagma "Incepand de luni, 07.07.2003, pentru." este scrisa fara virgulele cerute de faptul ca data ("07.07.2003") este o apozitie care trebuie incadrata; constructia "alte necesare" este eliptica de atribut ("alte lucruri/obiecte necesare").

La punctul al doilea, la precizarea datei apare aceeasi greseala. In plus, spre deosebire de punctul precedent, unde era redactat corect, complementul indirect urmat de atributul care il determina ("pentru masa de pranz") nu este incadrat de virgule. Nici atributiva "pe care le va primi individual" nu este despartita de propozitia principala prin virgula. Sintagma "in plic" este o informatie suplimentara care ar fi trebuit pusa in paranteza, nu intre virgule.

La punctul al treilea, gresite sunt formularile "intre 12-13" si "intre 13-14", deoarece, daca este precizata prepozitia "intre", trebuie sa fie precizata si conjunctia "si". Pentru a fi corecta notatia cu liniuta intre ore, se putea redacta astfel: "se va lua in perioada/in orele 12-13 sau 13-14". Formularea "sefii de compartimente" este cam nepotrivita, avand in vedere ca firma respectiva nu este un tren; ar fi fost mai bine "sefii de departamente".

La al patrulea punct, greseala consta in faptul ca subordonata conditionala nu este despartita de propozitia principala prin virgula. Cuvantul "REFUZA" este scris cu majuscule pentru a atrage atentia receptorilor asupra consecintei ramanerii in firma in timpul pauzei de pranz.

La punctul al cincilea, trebuia adaugata o virgula dupa 12.55, iar redactarea orelor ar fi fost mai potrivita cu doua puncte ("12:55, respectiv 13:55").

La ultimul punct, sunt omise doua virgule: "ca si pe timpul programului de lucru" este o completare care trebuie incadrata.

Felul in care textul se sfarseste aduce mai mult a proces verbal, decat a circulara, deoarece apare formula stas "Am luat la cunostinta", urmata de un tabel cu numele tuturor angajatilor si semnaturile lor. In partea stanga apare din nou data emiterii circularei, desi mai era trecuta si la inceput.

Textul nu poarta, nici semnatura factorului decident (conducerea), nici amprenta stampilei firmei, care sunt obligatorii ca elemente de structura compozitionala si fara de care astfel de acte nu au valabilitate si autoritate. Exista riscul ca ele sa nu fie luate in serios si chiar sa nu fie puse in practica.

Textul V face parte din categoria instructiunilor, reprezinta prerogativele interne ale Bibliotecii Nationale a Romaniei, detaliile locale care trebuie avute in vedere in procesul desfasurarii activitatii in aceasta institutie publica. Emitator este factorul decident (directiunea), iar receptor este publicul larg, persoanele care apeleaza la serviciile oferite de biblioteca.

Datorita caracterului lor oficial, ele se inscriu in sfera textelor obiective si se disting prin impartialitate. Tonul este impersonal.

La nivel morfosintactic, sunt folosite reflexive impersonale: "se acorda", "se elibereaza", "se ridica dreptul", "se vor aplica", "se interzice", "se majoreaza", "se sanctioneaza" s.a.

Sub raportul grupului verbal, enuntul se situeaza pe axa temporala prezenta: "au obligatia", "este necesara", "poate fi acordat", "este personal si netransmisibil", "este obligatorie", "nu va mai beneficia", "vor fi sanctionate", "va fi inapoiat" etc.

Sunt folosite determinarile post-nominale prepozitionale ("permisul de cititor", "buletin de identitate", "salile de lectura", "dreptul de utilizator", "accesul in biblioteca" etc.), dar si adjectivale ("publicul cititor", "personalul salariat", "colectiile bibliotecii", "documentele consultate" s.a.).

Din nevoia de claritate si exactitate, in text abunda numeralele, ortografiate matematic, sub forma de cifre: "18 ani", "50.000 lei" (corect ar fi fost "50.000 de lei"), "3 luni", "6 luni", "5 titluri" etc. Limbajul natural se impleteste cu cel artificial.

Enuntul este alcatuit din fraze ample, cu subordonate. Amplitudinea lor se explica prin dorinta si nevoia emitatorului de a informa cat mai exact receptorul in privinta regulilor de functionare interna.

Din punct de vedere lexical, apar cuvinte de diferite origini: franceza ("biblioteca", "nationala"), slava veche ("varsta", "a citi"), italiana ("regulament"), latina ("culpa"), engleza ("xerox") etc.

In partea de sus a paginii, apare, centrat si ingrosat, numele institutiei publice ale carei instructiuni de ordine interna sunt prezentate. Titlul este "Drepturile si obligatiile utilizatorilor bibliotecii", iar subtitlul "-Regulament de functionare-".

In fraza de inceput, sunt evidentiate exact verbele puternice, care impun o anumita strictete: "au obligatia sa cunoasca si sa respecte permanent". Virgula este insa pusa incorect inaintea complementului direct "prevederile".

Textul este arborescent pentru ca nu poate fi limitat. El reprezinta absolut toate detaliile in desfasurarea activitatii bibliotecii. Este divizat in mai multe parti, fiecare cu subtitlul ei, parti care trateaza diferite aspecte ale activitatii din biblioteca (accesul in biblioteca, accesul utilizatorilor la colectiile bibliotecii, imprumutul publicatiilor prin salile de lectura si imprumutul interbibliotecar).

Specifica acestui text este redactarea sub forma schematica, prin enunturi numerotate dupa un sistem conventional (aici, sunt folosite bulinele - "bullets"). Cuvintele-cheie sunt ingrosate, pentru a iesi in evidenta si a atrage atentia receptorului asupra importantei lor.

In primul paragraf, este plasata incorect o virgula inaintea complementului indirect; corect ar fi fost: "Permisul de cititor se acorda gratuit oricarei persoane.". Formulari ca: "pentru cetatenii straini", "din partea parintilor", "care alaturi de permis va retine si buletinul de identitate" constituie niste informatii in plus, de aceea au fost puse (corect) intre paranteze si nu intre virgule.

O alta greseala este absenta conjunctiei "si" in formularea "intre 16 - 18 ani". Pentru a putea fi scris cu liniuta, ar fi trebuit formulat altfel, de exemplu "utilizatorilor in varsta de 16 - 18 ani".

In paragraful care precizeaza ce nu este permis in incinta bibliotecii, se pune corect punct si virgula dupa fiecare instructiune, pentru ca este vorba de o enumerare.

Documentul se incheie cu precizarea datei la care a fost discutat si aprobat.

Ca element de structura compozitionala, este obligatorie prezenta semnaturii factorului decident (aici nu apare decat DIRECTIUNEA, fara nici o semnatura sau stampila). Fara aceste elemente, textul nu are valabilitate, autoritate, existand riscul sa nu fie puse in practica.

Textul VI reprezinta o cerere, intocmita de o persoana fizica, prin care se solicita solutionarea unei probleme, mai precis, o aprobare. Are caracter de text oficial.

Formula de adresare ("Dnl. Director") este gresit redactata; ea ar fi trebuit sa fie alcatuita din cuvantul "Domnule" (fara prescurtari), urmat de functia destinatarului si de virgula. Denumirile de functii de tipul "presedinte", "ministru", "primar", "director" etc. se recomanda a fi scrise cu majuscula pentru a sublinia respectul. Aceasta nu este insa o norma ortografica, ci un marcaj stilistic al cuvintelor respective.

Urmeaza apoi formula de prezentare alcatuita din cuvantul "Subsemnatul", urmat de numele complet al solicitantului (autorul cererii), la care se adauga datele cerute de situatia concreta (functia, adresa emitentului etc.) si verbul "rog" sau "solicit". In textul propus spre analiza, numele solicitantului, localitatea si elementele adresei ar fi trebuit separate prin virgula pentru ca acestea formeaza o enumerare. O alta greseala este faptul ca in loc de folosirea simpla a verbului "rog", apare "va rog".

Dupa aceasta prezentare, se redacteaza solicitarea solutionarii problemei, cu sau fara expunerea ei (aici nu este expusa, fiind vorba de o cerere de aprobare), urmata de formularea unor multumiri anticipate sau a unor sperante de a solutiona problema. In acest text, solicitarea este redactata destul de stangaci; textul nu este chiar atat de clar cum ar trebui. Fraza ar fi putut fi scrisa, de exemplu, astfel: "rog sa aprobati suplimentarea unui post de gaze, in afara celui deja existent la aragaz, pentru montarea unei centrale de apartament". Cererea se incheie cu o scurta formula de multumire.

Sub text, in partea dreapta, apare numele solicitantului si semnatura. Lipseste insa data depunerii cererii, care ar fi trebuit sa fie trecuta in stanga, cu un rand mai jos decat semnatura. Mai jos, in stanga, apare "Presedinte Comitet" (functia) si numele, fara semnatura. Si mai jos, in dreapta, este trecuta o alta functie ("Administrator"), numele acestuia si semnatura. Inainte sa fie depusa la Romgaz, cererea a fost aprobata atat de administratia blocului, cat si de presedintele de Comitet.

Toate aceste nume proprii sunt folosite din nevoia de identificare, precizare si dezambiguizare a mesajului.

In partea stanga, apare, ca un P.S., o nota semnata de administrator, in care se precizeaza in plus faptul ca solicitantul nu este restant la intretinere. Formularea este insa complet eronata: "Va rugam" in loc de "Rugam", "sa dispuneti si aproba respectiva cerere" in loc de "a dispune si aproba aceasta cerere". Punctul dintre cele doua fraze lipseste. Primul cuvant al frazei ("mentionam") incepe cu litera mica. Dupa intretinere nu se pune virgula, desi ar fi trebuit pentru ca urmeaza o concluzie.

Sub raport morfologic, in text sunt prezente substantivele verbale articulate: "suplimentarea", "montarea". Acestea plaseaza mesajul intr-un registru oficial, tehnic, impartial.

Determinarile sunt post-substantivale, prepozitionale: "post de gaze", "centrala de apartament". Ele instituie un ton obiectiv, neutru si impartial.

In redactarea adresei, abunda numeralele scrise matematic (cifre), din dorinta de claritate si exactitate.

In ceea ce priveste grupul verbal, axa temporala este cea prezenta: "va rog", "va multumesc", "mentionam", "nu are".

La nivel lexical, observam cuvinte de origine franceza in cea mai mare pondere: "director", "suplimentare", "subsemnat" s.a.m.d. Se intalnesc si cuvinte de origine latina: "domiciliat", "centrala", "post" etc.

Aceasta cerere pastreaza un singur referent (o singura solicitare) lucru ce trebuie luat in considerare pentru a nu distrage atentia receptorului spre mai multe planuri.

Textul VII este o decizie a Parlamentului, care a fost publicata in Partea I a Monitorului Oficial al Romaniei (numarul 397) din data de 9 iunie 2003.

Sub aspectul redactarii, decizia se apropie de limbajul juridic. Ea are un caracter oficial. Textul este obiectiv, tonul este impartial si impersonal, iar accentul cade pe componenta informationala, in defavoarea celei afective.

Are o structura compozitionala aparte: contine antet ("Parlamentul Romaniei", iar dedesubt "Senatul"), numar de inregistrare (numarul 6, precizat la sfarsit) si titlul ("DECIZIE privind asigurarea conducerii Senatului in perioada 9-12 iunie 2003").

De asemenea, in decizie este invocat temeiul legal (articolul 46 din Regulamentul Senatului, republicat) in baza caruia institutia emitenta sau factorul emitent (aici, Senatul, mai precis, Presedintele Senatului) a luat o anumita hotarare.

Decizia se inmaneaza personal si prin ea i se confera niste drepturi celui care a primit-o. Nu se personalizeaza prin formule cum ar fi "Catre domnul/doamna.".

Referentul acestei decizii este desemnarea provizorie a vicepresedintelui Senatului in functia de conducere a acestei institutii, pe timpul absentei din tara a Presedintelui Senatului.

Decizia este semnata de Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu.

La final, este consemnata data la care a fost emisa decizia si locul emiterii (Bucuresti, 2 iunie 2003).

Din punct de vedere morfosintactic, enuntul se situeaza pe axa temporala prezenta ("decide", "va fi asigurata").

Sunt folosite substantivele verbale articulate: "asigurarea", "conducerea". Acestea plaseaza mesajul intr-un registru oficial, tehnic, impartial.

Determinarile sunt post-nominale, adjectivale ("conducerea Senatului", "vicepresedinte al Senatului", "Presedintele Senatului"). Se realizeaza astfel o maxima autoritate si sobrietate, textul dobandind o credibilitate indiscutabila pentru receptor.

Enuntul deciziei este alcatuit dintr-o singura propozitie clara si concisa.

Abundenta numeralelor ("9-12 iunie 2003", "art. 46", "nr. 6") vine din nevoia de claritate si exactitate a mesajului transmis.

Se folosesc prescurtarile frecvente in textele administrative: "art." pentru "articol", "nr." pentru "numar".

In cadrul textului apare un accident sintactic (o repetitie): "pe perioada", "in perioada".

Sub aspect lexical, se intalnesc cuvinte de origine franceza ("decizie", "asigurare", "absenta"), italiana ("regulament"), latina ("perioada", "tara").

Unele decizii pot cuprinde mai multe puncte, reprezentate prin enunturi numerotate conventional fie cu litere, fie cu cifre. Aceasta decizie precizeaza insa faptul ca are un singur articol: "Articol unic".

Antetul, titlul, factorul emitent si numele acestuia sunt scrise ingrosat pentru a iesi in evidenta mai usor.

Numele proprii (Doru Ioan Taracila si Nicolae Vacaroiu) sunt folosite din nevoia de identificare, precizare si clarificare a mesajului.

Textul VIII face parte din randul instructiunilor, a regulilor de functionare interna din cadrul unei institutii (in acest caz, SC KON SRL). Angajatii firmei trebuie sa aiba in vedere aceste instructiuni in timpul desfasurarii activitatii. Factorul decident al firmei (in cazul de fata, administratorul) este cel care emite regulamentul de ordine interna.

Tonul est obiectiv, impersonal si impartial.

La nivel morfosintactic, se remarca folosirea reflexivelor impersonale ("se va afisa", "se sanctioneaza"); situarea enuntului pe axa temporala prezenta ("hotaraste", "au acces", "se va afisa", "vor atrage atentia", "vor interzice", "se sanctioneaza"). Este folosit si numeralul "10%", scris matematic, sub forma de proportie, pentru mai multa claritate si exactitate.

Regula de redactare nu impune instructiunilor o limita (acestea prezinta toate detaliile desfasurarii activitatii in respectiva institutie), dar textul analizat nu este foarte arborescent, cuprinzand doar doua reglementari. Acestea sunt redactate schematic (structura specifica instructiunilor), prin enunturi numerotate dupa un sistem conventional (aici au fost alese cifrele arabe). Enunturile sunt nepropozitionale. Sunt folosite substantivele verbale articulate: "interzicerea", "nerespectarea", "retinerea".

La nivel lexical, sunt utilizate cuvinte de origine franceza ("decizie", "administrator", "incinta", "gestionar"), latina ("a fuma", "abatere", "ulterior").

Textul este redactat fara diacritice, fapt care ingreuneaza citirea lui.

Titlul ar fi trebuit sa fie "Instructiuni de ordine interna", nu "Decizia Administratorului SC KON SRL cu privire la fumat in incinta spatiilor detinute de societate", deoarece textul nu reprezinta o decizie (in sensul de act de dispozitie, oficial, prin care se confera niste drepturi unei anumite persoane).

Fraza de inceput este gresita pentru ca numele administratorului, Marius Surdu, este un adjectiv apozitional si ar fi trebuit pus intre virgule.

La sfarsitul primul enunt, au fost puse doua puncte unul dupa altul, in loc de unul singur. Acest lucru denota graba in care a fost redactat textul. Enuntul apare ca un subtitlu pentru fraza care va urma si in care se explica pe larg ceea ce trebuie sa faca atat clientii (sa nu fumeze in firma), cat si gestionarii (sa nu permita fumatul in firma).

Sintagma "FUMATUL INTERZIS" este scrisa cu majuscule pentru a atrage atentia cititorilor.

Spre deosebire de fraza de inceput, aici nu este nevoie de virgule pentru a incadra numele celor doi gestionari deoarece in firma exista mai multi gestionari, dar numai cei doi au fost desemnati sa se ocupe de acest lucru.

Precizarea numelor proprii in cadrul textului (Marius Surdu, Daniel Vasile, George Voicu) si repetarea numelui firmei (SC KON SRL) tradeaza nevoia de identificare, precizare si dezambiguizare a informatiei transmise.

In ambele enunturi, se omit virgulele cerute de conjunctia "iar", care introduce propozitii coordonate cu principala.

Textului nu-i lipsesc elementele de structura compozitionala obligatorii, adica semnatura factorului decident si amprenta stampilei (n.a. in original apare stampila, dar aici n-am avut permisiunea de a o folosi), fara de care actul n-ar fi avut valabilitate si nu ar fi fost pus in practica.

Textul se sfarseste ca un proces verbal, prin formularea stas "Am luat la cunostinta," si semnaturile partilor implicate, adica cei doi gestionari.

Textul IX reprezinta un proces-verbal de constatare a unui fapt. Acesta este un document administrativ de uz general si se redacteaza cu ocazia receptionarii unor marfuri, pentru a vedea daca totul este in ordine. Constatarea se face in termenii contractului.

Titlul unui astfel de document trebuie sa fie "Proces verbal". Imediat sub titlu, trebuie sa fie precizate urmatoarele lucruri: "incheiat astazi,......(se trece data la care a fost intocmit), cu ocazia receptionarii/luarii in primire a....(se trece produsul primit), conform contractului....(se precizeaza numarul contractului si data emiterii lui)."

In textul ales spre analiza, lipsesc unele din elementele necesare redactarii. Nu este precizat numarul contractului in baza caruia a fost luata in primire marfa. Apare, de asemenea, si o greseala de redactare: data nu este incadrata de virgule, asa cum ar trebui, ea fiind un atribut apozitional pentru adverbul de timp "astazi".

Urmeaza apoi sa fie trecute constatarile facute in timpul receptionarii produselor. Acestea sunt introduse prin formulari ca: "Am constatat (ca)", sau "Am constatat urmatoarele", urmate de doua puncte pentru ca se va face o enumerare.

In textul exemplificat, aceasta particularitate de redactare este corect folosita.

Dupa aceasta formulare, se consemneaza, pe rand, toate faptele constatate, prin expunerea (descrierea) lor. Acestea sunt redactate sub forma schematica (prin enunturi numerotate conventional) si se pot referi la: cantitatea si calitatea produsului, calitatea ambalajului s.a.

Textul analizat contine trei constatari. In primul enunt, se refera la cantitatea marii. Contractul prevedea ca lotul de marfa distribuit sa contina 500 de lazi cu cate 20 de sticle cu vin. In al doilea punct, se specifica insa ca in realitate nu au fost livrate toate lazile prevazute in contract si, mai mult, cateva sticle chiar au ajuns sparte din cauza ambalajului inadecvat. Al treilea punct se refera la calitatea produsului, care corespunde cu prevederile din contract.

In text s-au strecurat si cateva greseli de scriere: intre numeral si substantivul determinat a fost omisa prepozitia "de", avand in vedere ca numeralele sunt peste 20 ("500 lazi", "50 sticle" etc.);. lipsesc si cateva virgule, necesare pentru ca despart fie complementul de mod, fie complementul de cauza de restul propozitiei, fie separa o intercalare de restul propozitiei ("In realitate, au fost.", "In plus, 50.", "in timpul transportarii, din cauza.", "Prin urmare, in loc de 10.000 sticle, au fost predate.").

Dupa consemnarea celor constatate, ar trebui sa urmeze o propozitie (inexistenta in textul analizat), prin care sa se precizeze: "Drept care am incheiat prezentul proces verbal, in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte." Orice act oficial se intocmeste in doua exemplare.

Procesul verbal se sfarseste cu precizarea numelor si a semnaturilor tuturor persoanelor care l-au intocmit. Formularile stas care preceda numele si semnaturile sunt: "Am primit," (pentru receptioner) si "Am predat," (pentru distribuitor). Aceste particularitati de redactare sunt respectate in textul analizat.

La nivel morfologic, se remarca abundenta numeralelor ortografiate matematic, din nevoia de claritate si exactitate a mesajului ("500", "10.000", "480", "3 aprilie 2003" etc.).

Textul intrebuinteaza numele proprii ("Codru", "Prado", "Gabriel Voicu", si "Bogdan Negru") din nevoia de identificare si decodificare a mesajului.

Determinarile sunt post-nominale, atat prepozitionale, cat si adjectivale: "lotul de vin", "lotul de marfa", "sticle cu vin", "intreprinderea Codru", "ambalaj neadecvat".

Textul este cantonat in spatiul claritatii informatiei si al exactitatii.

La nivelul grupului verbal, se foloseste axa temporala trecuta: "am constatat", "trebuia", "au fost predate", "a fost sparte", "am primit", "am predat". Un singur verb apare la prezent: "corespund".

Sunt folosite conjunctii si prepozitii, respectiv locutiuni conjunctionale si prepozitionale specifice, care a ajuns sa fie considerate formule stas: "cu ocazia", "conform", "prin urmare".

La nivel sintactic, textul este clar, fara structuri arborescente pentru a nu trezi ambiguitati. Toate propozitiile sunt principale.

Referentul ramane acelasi; el nu trebuie schimbat pentru a nu distrage atentia spre mai multe planuri sau idei.

Nu sunt prezente accidentele sintactice.

Tonul este obiectiv si impartial.

La nivel lexical, se observa ponderea cuvintelor de origine franceza: "ocazia", "lot", "imbuteliat", "livrat", "a constata", "standard" etc. Sunt si cateva cuvinte de origine engleza ("standard", "fax"), germana ("lada" - "lazi"), latina ("incheiat", "astazi", "vin"), slava veche ("a primi", "a preda").

In text nu sunt folosite abrevierile.

Textul X reprezinta o minuta, o conventie de colaborare intre Universitatea Bucuresti si Universitatea Nicolae Titulescu.

Minuta este un contract pe scurta durata (in perioada desfasurarii lucrarilor unui congres, a organizarii unui targ de carte, a desfasurarii unor anumite activitati etc.) in care doua persoane juridice stabilesc o colaborare sub diferite aspecte. De aceasta minuta depinde desfasurarea activitatilor viitoare. Ea trebuie autentificata la notariat.

Ea urmeaza structura contractului in ceea ce priveste obiectul activitatii, partile contractante, clauzele (modalitatile desfasurarii actiunii), atributiile partilor.

Minuta este o forma de reglementare a activitatii individuale sau colective in interiorul unei institutii. Cel mai adesea este redactata sub forma completarii unor formulare. Ea poate deveni proba in instanta.

In redactarea minutei, predomina functia referentiala a limbii pentru ca se transmite informatie in exclusivitate, fara ca mesajul sa poarte amprenta participarii afective a emitatorului.

Minuta foloseste o anumita terminologie, apropiata de limbajul juridic.

Are mai multe articole, redactate sub forma de enunturi numerotate dupa o conventie stabilita in prealabil (aici, sunt folosite cifrele arabe). Minuta analizata contine numai trei articole.

Titlul acestei minute este "Conventie de colaborare". Imediat sub titlu, sunt precizate partile contractante: Universitatea Bucuresti si Universitatea Nicolae Titulescu. La ambele se completeaza adresa si reprezentantul desemnat de fiecare institutie in parte pentru a semna contractul (in speta, rectorul facultatii).

Ca si in cazul procesului verbal, este folosita o formula stas pentru a introduce enumerarea articolelor minutei: "a intervenit urmatoarea intelegere:".

Se enunta intelegerea, care consta in colaborarea Universitatii Bucuresti cu catedrele de Drept si Economie ale Universitatii Nicolae Titulescu. Se mentioneaza apoi si scopul in care se intocmeste respectiva colaborare: desfasurarea unor activitati de sprijinire a instruirii economice si juridice. Locatia acestor activitati va fi Centru de Pregatire Economica si Administrativa (CPEA) al Universitatii Bucuresti.

Prima clauza delega Universitatea Nicolae Titulescu sa recomande cadre didactice universitare pentru a tine prelegeri pe tematica unor cursuri propuse de CPEA.

Cea de-a doua clauza prevede ca Universitatea Nicolae Titulescu va ajuta la pregatirea publicarii materialelor unui simpozion organizat in comun de cele doua universitati.

A treia clauza precizeaza faptul ca Universitatea Nicolae Titulescu poate oferi consultanta si expertiza la cerere pentru materialele de instruire elaborate in CPEA.

Dupa descrierea tuturor clauzelor, sunt precizate persoanele de contact din partea celor doua universitati.

Minuta este autentificata atat de numele si semnatura rectorilor celor doua institutii, cat si de amprenta stampilei universitatilor.

Din punct de vedere morfologic, la nivelul grupului nominal sunt folosite cateva substantive verbale ("colaborare", "intelegere", "pregatirea", "cererea"), care plaseaza mesajul textului intr-un registru oficial, tehnic si impartial.

Numele proprii sunt prezentate pentru a clarifica mesajul si a nu exista ambiguitati: "Universitatea Nicolae Titulescu", "Universitatea Bucuresti", "Centru de Pregatire Economica si Administrativa", "Neagu Ion", "Ioan Mihailescu" etc.).

Determinarile sunt post-substantivale, atat prepozitionale, cat si adjectivale: "conventie de colaborare", "catedrele de Drept si Economie", "activitati de sprijinire", "instruire economica si juridica", "cadre didactice universitare", "materiale de instruire" s.a.).

Numeralele ortografiate matematic nu abunda in acest text, dar nici nu lipsesc de tot ("36", "185", "24-25 octombrie"). Ele confera claritate si exactitate textului.

Sunt prezente si adjective demonstrative: "materialele acestuia", "in cadrul acestuia", "aceasta colaborare".

La nivelul grupului verbal, axa temporala folosita este atat cea prezenta ("va colabora", "se desfasoara", "va recomanda", "gazduieste", "va ajuta", "se elaboreaza" s.a.), cat si cea trecuta ("a intervenit").

La nivel sintactic, textul trebuie sa fie clar alcatuit, simplu, fara structuri arborescente pentru a nu trezi ambiguitatea. De aceea predomina propozitiile principale, iar ca subordonate sunt prezente aici numai atributivele.

Accidentele sintactice (anacoluturi, repetitii, elipse) nu-si fac simtita prezenta in acest text.

La nivel lexical, mesajul trebuie construit cat mai accesibil. Fiind un text obiectiv, aceasta minuta prezinta, inca din titlu, o unitate frazeologica formata din trei elemente standard: "conventie de colaborare".

Cuvintele de origine franceza au o pondere mare in cadrul acestui text: "conventie", "colaborare", "recomanda", "elaboreaza", "responsabile", "material" etc. De asemenea apar si cuvinte de origine latina ("rector", "catedra", "prelegere"), italiana ("sediu"), germana ("tematica").

Sunt folosite abrevieri des intalnite in textele administrative: "nr." pentru "numar", "prof." pentru "profesor", "dr." pentru "doctor", "conf." pentru "conferentiar". O prescurtare a fost intrebuintata gresit: cuvantul "bulevard", a carui abreviere este "bd.", a fost prescurtat "bl.", care vine de la cuvantul "bloc". De asemenea, sunt redate numele unor institutii folosind numai initialele lor: "UB" ("Universitatea Bucuresti"), "CPEA" ("Centrul de Pregatire Economica si Administrativa").

BIBLIOGRAFIE

SCRISORI DE AFACERI (GHID PRACTIC), Olga Balanescu, Editura Ariadna '98, Bucuresti

STUDII DE LIMBA LITERARA SI FILOLOGIE, vol. II, Lidia Sfarlea, Bucuresti, 1972

ELEMENTE DE ISTORIE A LIMBII ROMANE LITERARE MODERNE, partea I, Paula Diaconescu, Bucuresti

STUDII DE STILISTICA, Gheorghe Bulgar, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971

INTRODUCERE IN STUDIUL LIMBII ROMANE LITERARE, Ion Ghetie, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti