PUNCTE DE VEDERE IN LEGATURA CU SINONIMIA DIN TERMINOLOGIE

PUNCTE DE VEDERE IN LEGATURA CU sinonimia DIN terminologie

L'article se propose de jeter un furtif regard sur les principales attitudes adoptes par les spcialistes (linguistes ou terminologues) envers la prsence de la synonymie dans les langages sectoriels, l'auteur se donnant pour but d'identifier les sources de ce phnomène, de dresser sa typologie et d'inventorier les procds conus à contrecarrer ses effets.

Comunicarea isi propune sa discute unele aspecte legate de prezenta sinonimelor in terminologie. Sunt avute in vedere sinonimele totale (perfecte, absolute) si sinonimele partiale, nu si pseudo-sinonimele[1].

Important efect al functionarii diferitelor procedee de imbogatire a limbii, acceptat ca atare in lexicologie[2], sinonimia este vazuta ca unul dintre cele mai grave vicii ale limbajelor sectoriale , deoarece le submineaza acestora profund claritatea. Sinonimia este nerecomandabila (Maneca 1959: 42-43, 1967: 493) pentru ca impiedica unificarea terminologica si pentru ca poate genera confuzii; fenomenul contravine nevoii de precizie a exprimarii si poate fi cauza unor interpretari eronate. sinonimia este prezenta chiar si in cele mai neasteptate domenii de activitate, unde postulatul preciziei este unanim recunoscut, de exemplu in medicina i. e. terminologia medicala franceza intrebuinteaza douazeci si sapte de sinonime eterogene pentru numirea unei singure afectiuni a splinei: splenomgalie myloïde idiopathique - anmie leuco-rythroblastique - anmie mylophtisique - rythroblastose chronique de l'adulte - hpato-splnomgalie mgacaryocytaire etc. (apud Kocourek 1982: 166). De aceea, unul din obiectivele normalizarii este tocmai excluderea seriilor terminologice, stiut fiind ca Postulatul univocitatii intre denumire si notiune, in cazul termenului, are in special valabilitate teoretica pentru ca in realitate nu se verifica intotdeauna. Pentru una si aceeasi notiune se pot intalni denumiri diferite, constituindu-se cazuri de sinonimie. (Ploae-Hanganu 1995: 530).

Nu lipseste insa opinia contrara, exprimata de catre S. Marcus (Marcus 1970: 32-52) , conform careia pentru fiecare fraza, in limbajul stiintific, exista o infinitate de fraze cu semnificatie identica: expresia stiintifica este inchisa, adica este independenta de receptorul ei. In acelasi loc, se mentioneaza totusi si parerea opusa : o expresie, fie ea si matematica, naste in mintea fiecarui cititor o asociatie de idei, de ganduri, aceasta asociere depinzand de cultura, de imaginatia si de personalitatea cititorului.

Eliminarea sau evitarea sinonimiei, adica asinonimicitatea (GUTU 1992: 36), este suprimata din randul corectiilor la care trebuie supuse terminologiile, chiar si de catre specialistii care se exprima constant impotriva prezentei fenomenului in limbajele specializate, in urmatoarele situatii:

in construirea definitiei terminologice fie prin intrebuintarea de sinonime sau de echivalente in alte limbi (Kocourek 1982: 173), fie prin folosirea de sinonime din aceeasi limba sau prin parafrazare intralingvistica (Ciobanu 1998: 33) .

Avand in vedere ca definitia terminologica se axeaza prioritar pe relevarea diferitelor tipuri de relatii dintre concepte (Aurite 2000) , sinonimia este exploatata in exprimarea relatiilor ierarhice hiponimia sau incluziunea (PAVEL-RUCAREANU 2001: 78) : generice - specie-gen si invers (sistem electoenergetic - centrala electrica, safir si rubin fata de corindon), partitive - parte-total si invers (retea de distributie - transformator de putere), de individualizare (municipiile Romaniei - Galati).

in procesul elaborarii tezaurelor terminologice[12], intrucat termenii sunt inventariati si descrisi pe baza relatiilor de echivalenta, a relatiilor ierarhice si a celor asociative pe care le contracteaza (PAVEL-RUCAREANU 2001: 77).

atunci cand este necesar sa se redea mai multe nuante aparte ale aceleiasi notiuni si cand unul din cei doi termeni reprezinta forma scurta a celuilalt (MARCU 1974: 393-394), strategie adoptata in special pentru variatie stilistica i. e. : element predicativ suplimentar predicativ suplimentar, propozitie subordonata circumstantiala temporala subordonata circumstantiala temporala propozitie circumstantiala temporala circumstantiala temporala subordonata temporala temporala.

Sursele sau cauzele sinonimiei din terminologie sunt multiple:

dictionarele bilingve sau poliglote (Graur-Vasilache 2000: 74-75; PAVEL-RUCAREANU 2001: 77), in sensul ca numerosi termeni intra in sistemul terminologic al unei limbi prin traducerile "de dictionar" - i. e. : hovercraft (< engl. ) - vehicul pe perna de aer.

In virtutea traditiei, unele vocabulare specializate, de exemplu cel medical sau cel juridic, intretin paralelismul termen latinesc - termen autohton (abolitio criminis - desfiintarea crimei, locus delicti comissi - locul comiterii infractiunii, nomen juris - numele dispozitiei legale, vis major - forta majora), acceptand si coocurenta termenilor nationali cu echivalentele lor in alte limbi-sursa (white-collar criminality - criminalitatea gulerelor albe, hold-up - lovitura, jaf) (STOICHITOIU-ICHIM 2001: 132)[13].

diversitatea cailor de patrundere a acelorasi notiuni/termeni mai ales in cazul dubletelor etimologice (Maneca 1967: 493, 1971: 42-43; PAVEL-RUCAREANU 2001: 78) - i. e. : durabil (< fr. durable) - sustenabil (semicalc dupa fr. soutenable).

utilizarea unor procedee diferite de formare a cuvintelor (ibidem; vezi infra).

alternativele create ad-hoc (CIOBANU 1998: 57; LCLS: 143 i. e. : succin - chihlimbar - ambra galbena

standardizarea defectuoasa (CIOBANU 1998: 57).

inventiile ad-hoc datorate traducatorilor (ibidem).

influenta diverselor intreprinderi, firme institutii etc. in lansarea unor produse comerciale/termeni (ibidem).

Sinonimele obtinute din dorinta producatorilor de a se distinge printr-o terminologie originala sunt numite sinonime de concurenta (DUBUC: 61; Kocourek 1982: 165), dar ar putea fi numite tot atat de bine, pentru a ramane in schema terminologica propusa de R. Kocourek pentru neonime, sinonime de lux - i. e. , in limba franceza, pletora sinonimica pentru numirea compartimentului frigiderului in care se pun ouale: œufrier (termen de baza) - casier - bac - panier - tiroir - plateau - alvoles - balconet - moule - tablette - galerie - niche.

intersectarea unor variante stilistico-functionale ale comunicarii. Se disting, din aceasta perspectiva, cupluri sau serii sinonimice in care termenii marcheaza opozitii variate[15] (DUBUC: 61; LCLS: 143; PAVEL-RUCAREANU 2001: 77; Stoichitoiu-Ichim 1990: 381-382; Stoichitoiu-Ichim 2001: 130):

(a) termen popular/termen specializat (cremene - cuart, aspirina - acid acetilsalicilic, imparteala - partaj, surghiun - exil, pricina - cauza, litigiu, incaierare - rix).

(b) termen popular (arhaic)/termen specializat (zalog - gaj, copil de suflet - copil adoptat, inselaciune - frauda).

(c) termen popular/termen literar (ramasag, prinsoare - pariu, amagire - inducere in eroare).

(d) termen literar (uzual)/termen literar (neologic sau livresc) (dovada - proba, castig - beneficiu, inchisoare - penitenciar).

(e) termen literar (uzual)/termen specializat (invinuire - inculpare).

(f) termen popular (uzual)/marca comerciala (fr. rfrigrateur - frigidaire[16], fr. mouchoir jetable Kleenex, rom. copiator - Xerox).

Intre diferitele niveluri stilistico-functionale (curent, familiar, popular, literar - tehnico-stiintific curent sau specific fiecarui jargon in parte) limitele nu sunt imuabile. Numerosi termeni sunt transferati dintr-un registru in altul fie pentru ca sunt mai convenabili sub aspectul economiei in exprimare, fie pentru ca sunt mai sugestivi sau mai expresivi (DUBUC: 59).

Cele mai multe dintre aceste sinonime sunt sinonime temporale (DUBUC: 60). Exista insa, in numar mult mai mic, si sinonime geografice (ibidem) - i. e. : antenna in engleza americana - aerial in engleza britanica, polilingvism, prorector in romana din Romania - multilingvism, vicerector in romana din Republica Moldova. Desigur, majoritatea o formeaza sinonimele profesionale - sinonimele care circula in domenii inrudite, existenta lor explicandu-se prin caracterul in mod traditional inchis al stiintei si al tehnicii (multidisciplinaritatea si interdisciplinaritatea sunt un fenomen relativ noi).

La fel ca in lexicologie, si in terminologie se poate stabili o tipologie a sinonimiei, in functie de procedeele lingvistice exploatate in obtinerea termenilor sinonimici. Se vorbeste deci de:

4. 1. Sinonime paronimice (Kocourek 1982: 141, 166). Sigla si sintagma terminologica sursa sunt sinonime paronimice si ar putea fi considerate, dupa modelul neonimelor, sinonime de necesitate. Pentru a raspunde nevoii de economie in exprimare, terminologia ultimelor decenii se indreapta spre o formalizare puternica, procedeul garantand totodata univocitatea termenilor. Terminologiile diverselor domenii recurg in mod curent la expresii brahigrafice, precum acronime literale (PVC pentru policlorura de vinil sau clorura de polivinil, SiO₂ pentru cuart, GN pentru grup nominal), cele din fragmente de cuvinte (art. pentru articol, pers. pentru persoana) si cele compuse din acronime literale si fragmente de cuvinte (Gcant pentru grup cantitativ, Obdir pentru obiect direct), cele compuse din acronime literale si cuvinte intregi (D-Structura pentru Deep-Structure, GN-subiect pentru grup nominal-subiect) s. a. .

4. 2. Sinonime antonimice. Categoria cuprinde cvasisinonimele din terminologia lui Eugeniu Pavel si Costin Rucareanu (PAVEL-RUCAREANU 2001: 78), adica sintagmele terminologice semantic echivalente, dar construite cu antonime (grad de transparenta - grad de opacitate)[18].

4. 3. Sinonime heteromorfe sau sinonime eterogene (Maneca 1967: 166, 493). Urmatoarele (sub)tipuri pot fi distinse:

Sinonime omosemice[19], lexeme diferite coreferentiale (aderenta alaturare, alipire atasare, asezare ordine topica, component constituent element membru, conexiune legatura raport relatie, vocabular alfabet) .

(2) Sinonime omorizice[21], adica avand acelasi radical sau aceeasi baza:

(a) Serii sinonimice realizate prin adaugarea de eteroprefixe la acelasi morfem-radical: ne-/non- (necircumstantial noncircumstantial, neindependent nondependent, nepredicativ nonpredicativ, nepropozitional nonpropozitional), i-/non- (irelevant - nerelevant, iresuscitabil - neresuscitabil), a-/ne-/non-/sin- (apredicativ nepredicativ nonpredicativ sinpredicativ).

(b) Serii sinonimice realizate prin opozitia prefix Æ prefix "X , morfemul-radical fiind acelasi: Æ pre (scurtare prescurtare).

(c) Serii sinonimice realizate prin opozitia prefixoid Æ prefixoid "X , morfemul-radical fiind acelasi: Æ poli (legatura sindetica legatura polisindetica).

(d) Serii sinonimice realizate prin adaugarea de eteroprefixoide la acelasi morfem-radical: mono-/uni- (monocameral - unicameral), poli-/pluri- (policelular pluricelular).

(e) Serii sinonimice realizate prin adaugarea de eterosufixoide la acelasi morfem-radical: fag-/vor- (bugetofag bugetivor).

(f) Serii sinonimice prefixoidal-prefixale: filo-/pro- (filosovietic - prosovietic), mega-/super- (megastar - superstar), proto-/stra- (protoromana - straromana), vice-/pro- (vicerector - prorector).

(g) Serii sinonimice prefixoidal-sufixoidale (filorus - rusofil, pseudoafix - afixoid).

(h) Serii sinonimice sufixoidal-sufixale: log-/ist- (ozenolog - ozenist).

(i) Serii sinonimice deosebite prin selectarea unor prepozitii diferite: prin/cu (subordonare prin/cu rectiune).

(j) Serii sinonimice eterotematice (termenii au morfeme-radical diferite) si omoprefixoidale (monom monomembru monorem monosintagmatic).

(k) Serii sinonimice eterotematice si eteroprefixoidale (neexprimat nonmanifest, polisintagmatic plurimembru).

(3) Serii de sintagme sinonimice avand structura (determinat + determinant) completa sau trunchiata, termenii eliptici cu componentele juxtapuse detinand o pondere insemnata in terminologia actuala (enunt de tip fraza enunt-fraza, subiect realizat prin termen/constituent propozitional subiect realizat propozitional subiect propozitional).

Cu toate ca nu fac decat sa dubleze sintagme terminologice de dimensiuni variate, cea mai mare parte a termenilor din aceasta categorie prezinta, fata de acestea, avantajul scurtimii, reusind sa reflecte in acelasi timp in buna masura notiunea desemnata. Dar renuntarea la unul sau la mai multe elemente din sintagma terminologica nu simplifica intotdeauna lucrurile, absenta acestuia/acestora riscand adesea sa genereze ori termeni excesiv de generali, ori termeni prea vagi (Willems 1995: 15). Gradul de precizie al contextului este cel care dicteaza alegerea unei forme sau a celeilalte (DUBUC: 62).

Seriile sinonimice constituite din:

(a) alomorfe si alofone/alografe terminologice, variante morfo-fonetice (si grafice) care corespund formelor preluate din limbi diferite (reproducand fonetismul/scrierea din limbile respective) sau in care se alatura forme imprumutate si creatii interne, unele obtinute pe cai diferite (adecuare adecvare, afirmatie afirmatiune, complement compliment, complementare complementizare, coordinare coordonare, dominare dominanta, functie functiune, transformare transformatie) .

(b) formele diferite ale unor termeni rezultate din incadrarea oscilanta la un gen gramatical sau altul (la singular sau la plural), fara modificari semantice (component - componenti/componenta - componente, constituent - constituenti/constituenta - constituente, membru - membri/membra - membre).

Pentru desinonimizare au fost propuse urmatoarele cai:

Diferentierea unor termeni, prin restrangerea sau extensia sensului lor, in acest fel producandu-se specializarea semnificatiei lor pentru anumite domenii (Maneca 1967: 493; Maneca 1971: 42-43) i. e. : forma diateza, fonetica fonologie;

Indepartarea sinonimelor mai putin folositoare sau nerecomandabile sistemului terminologic respectiv.

In vederea evitarii termenilor dubli sau multipli, trebuie eliminat termenul care nu se incadreaza in grupul etimologic predominant in terminologie (ibidem) i. e. : ocurenta cuvant(-text).

Operarea unei selectii intre variantele formale rezultate din alegerea unor procedee diferite de obtinere a termenilor:

(a) lexicalizare vs. confixare (Kocourek 1982: 165) i. e. : stiinta a formelor morfologie.

(b) lexicalizare vs. imprumut i. e. : marca distinctiva distinctor (< engl. distinguisher).

(c) lexicalizare vs. abreviere i. e. : element predicativ suplimentar EPS.

(d) intrebuintarea de afix(oid)e diferite i. e. : impersonal nepersonal, pentru mod.

(e) utilizarea de derivate cu radacini si cu afix(oid)e diferite i. e. : binoma direma, pentru propozitie, juxtapunere parataxa.

In legatura cu existenta sinonimelor in limbajele specializate, se pot face urmatoarele adnotari cu caracter generalizator si conclusiv.

Existenta sinonimelor in cadrul terminologiei generale si in cel al terminologiilor speciale este o realitate irefutabila. Asinonimicitatea, la fel ca univocitatea, monoreferentialitatea, non-ambiguitatea, acontextualitatea, atemporalitatea si aspatialitatea nu poate fi considerata decat o caracteristica ideala a oricarei terminologii. Ea poate fi tinuta insa sub control prin activitatile sistematice de normalizare si de standardizare a sistemelor terminologice desfasurate de terminologi si de lingvisti.

Intr-o anumita masura, prezenta dubletelor sau a seriilor sinonimice in vocabularele specializate trebuie acceptata, intrucat ea raspunde nevoii de accesibilitate si de suplete a comunicarii stiintifice. Textul stiintific nu poate fi redus la un simplu instrument denotativ (referential, informativ); el trebuie sa dispuna si de o anumita forta perlocutionara (sa declanseze unele reactii din partea receptorului sau: acceptare, convingere etc. )[23].

Caracteristicile sinonimelor terminologice[24] nu difera substantial de caracteristicile sinonimelor din limba comuna (din vocabularul general). Cel putin din acest punct de vedere, terminologia - inteleasa ca tehnolingvistica (Kocourek 1982: 180) sau ca terminologistica (Gutu 1992: 32) - nu reuseste sa se diferentieze in mod semnificativ de lexicologie si sa se autonomizeze ca disciplina stiintifica in raport cu lexicologia si cu lexicografia.

BIBLIOGRAFIE

Aurite 2000 - Aurite, Traian, Tezaurul romanesc al terminologiei mecanice, in Terminologia in Romania si in Republica Moldova, Clusium, [Cluj-Napoca], 2000 [= "Terminologia"], p. 21-23

Avram 1997 - Avram, Mioara, Despre sinonimele cu baza comuna in limba romana, RLSL, nr. 3, 1997, p. 70-73

Branca-Rosoff - Willems 1995 - Branca-Rosoff, S. , D. Willems, Une simplification terminologique est-elle possible ?, in Travaux de Linguistique, Revue internationale de linguistique franaise, [Service de Linguistique franaise de l'Universit de Gand, Belgique [= TL], nr. 31, 1995, p. 5-11

Brunet 2000 - Brunet, Sylvie, D'ou ca vient ? Inventaire tymologique du franais quotidien, Mots et Cie, [Paris, 2000]

BUCA 1970 - Buca, Marin, Sinonimia si bogatia vocabularului, AUT, VIII, Seria Stiinte filologice, 1970, p. 222-225

CIOBANU 1998 - Ciobanu, Georgeta, Elemente de terminologie, Ed. Mirton, Timisoara, 1998

COVACI-RADNEV 1953 - Covaci, St. , M. Radnev, Unele probleme in legatura cu folosirea terminologiei stiintifice, Contemporanul , nr. 34, 1953, p. 5

Dubuc - Dubuc, Robert, Manuel pratique de terminologie, publi en codition par Linguatech/Conseil International de la Langue Franaise, [f.a. , f. l. ]

Graur-Vasilache 2000 - Graur-Vasilache, Maria, Aspecte ale terminologiei economice, "Terminologia , p. 74-75

GUTU 1992 - Gutu, Slavian, Consideratii cu privire la principiile terminologiei tehnico-stiintifice, RLSL, nr. 1, 1992, p. 31-37

Kocourek 1982 - Kocourek, Rotislav, La langue franaise de la technique et de la science, Oscar Brandstetter Verlag GMBH & Co. KG, Wiesbaden, [1982]

LCLS - Lexic comun, lexic specializat, [coordonator: Angela Bidu-Vranceanu], Editura Universitatii din Bucuresti, [Bucuresti], 2000

Maneca 1959 - Maneca, Constant, Cuvinte compuse in terminologia stiintifica si tehnica actuala, in Studii si materiale privitoare la formarea cuvintelor in limba romana, vol. I, EARPR, [Bucuresti], 1959, vol. I, p. 191-202

Maneca 1966 - Maneca, Constant, Consideratii asupra stilurilor limbii romane literare in lumina frecventei cuvintelor, LR , XV, nr. 4, 1966, p. 353-366

Maneca 1967 - Maneca, Constant, Probleme actuale ale terminologiei stiintifice si tehnice romanesti, LR, XVI, nr. 6, 1967, p. 491-498

Maneca 1971 - Maneca, Constant, Problemas de terminologia linguistica rumana, RRL, XVI, nr. 1, 1971, p. 39-45

MARCU 1974 - Marcu, Florin, Bazele elaborarii si insusirii terminologiei stiintifice, LR, XXIII, nr. 5, 1974, p. 393- 401

MARCUS 1970 - Marcus, Solomon, Poetica matematica, EARSR, Bucuresti, 1970

MLADIN 2003 - Probleme ale terminologiei sintactice moderne in romana contemporana, Ed. Æternitas, Alba Iulia, 2003

Nistor 1993 - Nistor, Valeria, Despre termeni si terminologii stiintifice, AUT, XXXI, 1993, p. 169-175

ONOFRAS 2000 - Onofras, Maria, Aspecte ale terminologiei ocupatiilor in Republica Moldova, "Terminologia , p. 77-78

Pana Dindelegan 1978 - Pana Dindelegan, Gabriela, Aspecte ale raportului dintre terminologia sintactica moderna si cea traditionala, LL, XXIII, vol. II, 1978, p. 181-186

Pavel-Rucareanu 2001 - Pavel, Eugeniu, Costin Rucareanu, Introducere in terminologie. Notiuni fundamentale, EA/Ed. AGIR, Bucuresti, 2001

Ploae-Hanganu 1995 - Ploae-Hanganu, Mariana, Specificul terminologiei ca stiinta in raport cu celelalte stiinte ale limbajului, LR, XLIV, nr. 9-12, 1995, p. 529-532

Stoichitoiu-Ichim 1990 - Stoichitoiu-Ichim, Adriana, Sens si definitie in limbajul juridic, SCL, XLI, nr. 4, 1990, p. 377-383

Stoichitoiu-Ichim 2001 - Stoichitoiu-Ichim, Adriana, Semiotica discursului juridic, Ed. Universitatii din Bucuresti, [Bucuresti], 2001

Willems 1995 - Willems, D. , La terminologie grammaticale: de l'hritage à l harmonisation, TL, nr. 31, 1995, p. 13-23