ROMANIA POSTBELICA. STALINISM, NATIONAL-COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA

ROMANIA POSTBELICA. STALINISM, NATIONAL-COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA

23 august 1944

In urma lovituri de stat de la 23 aug 1944, maresalul Ion Antonescu si ceilalti membri ai guvernului au fost arestati. Regele Mihai l-a numit prim-ministru pe Constantin Sanatescu, ce conducea un guvern compus din militari si din reprezentanti ai Blocului Nat Dem, ca ministri fara portofoliu: Iuliu Maniu, C.I.C Bratianu, Constantin Titel-Petrescu, Lucretiu Patrascanu. Seara a fost difuzata "Proclamatia regelui Mihai catre tara"

Consecintele actului de la 23 august:

Eliberarea teritoriului national

Participarea la razboiul antihitlerist

Ocuparea Romaniei de catre trupele Armatei Rosii→ Instaurarea unui regim politic aservit URSS, cu acordul tacit al Ag si SUA. Situatie deosebita la noi: noul guvern Sanatescu nu se constituise sub protectia Asrmatei Rosii, fiind sprijinit de partidele politice si decis sa restabileasca monarhia si regimul parlamentar. Din acest guvern facea parte doar un comunist: Lucretiu Patrascanu.

I. Tranzitia spre comunism. Impunerea modelului sovietic

In perioada 1944-1945, asemenea tarilor ocupate de sovietici, Romania a fost supusa unui proces de precomunizare:

      PCR controleaza sectoarelor-cheie: armata, justitia, internele , cu ajutorul "fronturilor" si a "guvernelor de uniune":

Oct 1944, infiintarea FND (Frontul National Democrat = alianta de partide mici de stanga, aflate sub controlul comunistilor)

Nov-dec 1944, reprez FND in al doilea guvern Sanatescu: PCR a obtinut vicepresedintia consiliului de ministri (Petru Groza), justitia (L. Patrascanu), transporturile (Ghe Ghe Dej), un post de subsecretar de stat la ministerul de interne (Teohari Georgescu)

Dec 1944-martie 1945, reprezentantii FND in guvernul Radescu detineau unele ministere-cheie (justitia, munca, ed nat, comunicatiile si vicepresedintia Consiliului deMinistri

Aflati in posturi-cheie, reprez FND au reorganizat, conform propriilor interese principalele institutii: pl, just, administratia

      Eliminarea elitei societatii civile noua legislatie elaborata din toamna anului 1944 cu ajutorul min just, Lucretiu Patrascanu, era in mare parte, de inspiratie sovietica . Aceasta legislatie a facilitat inlaturarea din viata publica a elitei intelectuale si a fost dublata abil de o agresiva campanie de demascare in presa a "elementelor reactionare" . Sub pretextul anihilarii elementelor

antifasciste, s-au facut arestari pentru colaborationism, condamnari si deportari in URSS, fiind terorizata intreaga clasa politica

      Reducerea rolului monarhiei. anihilarea partidelor necomuniste si lichidarea oricarei opozitii

In contextul nerecunoasterii guv P Goza de catre SUA si Marea Britanie, si luand act de numeroasele incalcari ale constitutiei, regele Mihai a intrat in "greva regala"(aug 1945) (refuza sa semneze acele emise de guv, in sper ca acesta va fi inlaturat). Singura consecinta concreta a grevei regale a fost conditionarea, de catre SUA si Anglia, a includerii in cabinet, pana la desfasurarea alegerilor, a doi ministri din partea opizitiei: Emil Hatieganu (PNT) si Mihail Romniceanu (PNL).

Comunistii sau straduit prin orice mijloace sa castige alegerile.

La 15 iunie 1946, guv P Groza a adoptat o noua lege electorala care exclude de la vot orice persoana suspecta ca ar fi colaborat cu fascismul

Alegerile din 19 nov 1946 s-au desf intr-o atmosfera de tensiune maxima. Prin frauda (desc dupa 1989 - PNT), alegerile au fost castigate de Blocul Partidelor Democratice (alianta condusa de PCR)

Dominand legislativul si controland puterea exec si judec, comunistii au trecut la eliminarea PNL, PNT si PSD: interzicerea ziarelor taraniste si liberale pe diferite perioade, campanii agresive in Scanteia si Romania libera impotriva vechilor lideri politici, arestarea unor membri PNL si PNT. "Inscenarea de la Tamadau" (unii lideri PNT au incercat sa paraseasca tara pentr a informa Occ asupra starii de lucruri din tara) fost urmata de dizolvarea PNT la 30 iulie 1947 si arestarea liderilor nat-tar. Parlamentul a dat vot de blam lui Ghe Tatatrescu, ministru de ext in guvernul Petru Groza. Prin urmare, in nov 1947, liberalii demisioneaza din guvernul Petru Groza.

In decembrie 1947, ultimul bastion al legalitatii interbelice, monarhia, era inlaturat. Regele Mihai a fost obligat sa abdice la 30 dec si sa paraseasca tara. In acceasi seara, era data publicitatii Legea nr.363 prin care era abolita monarhia si sde proclama Republica Populara Romana.

Concluzie: Regimul comunist s-a instaurat in 4 etape:

6 martie 1945, impunerea guvernului Petru Groza si sprijinit de sovietici si controlat de PCR

19 nov 1946, falsificarea alegerilor in favoarea comunistilor

iulie - oct 1947, dizolvarea PNT si procesul liderilor sai

30 dec 1947, abdicarea silita a regelui Mihai

II. Transformarea societatii. Noile realitati social-economice

Impunerea modelului sovietic in e4conomie s-a bazat pe cateva componente:

inlocuireaproprietatii private cu proprietatea de stat pprin nationalizarea mijloacelor de productie

colectivizarea agriculturii

etatizarea bancara

centralizare economica si planificare cincinala

     Politica de industrializare:

Acord romano-rus, semnat la 8 mai 1945 → infiintarea sovromurilor = intreprinderi mixte rom-sovietice, care, in relaitate, functionau exclusiv in favoarea Moscovei

Legea din 11 iunie 1948 privind nationalizarea mijloacelor de prod→ confiscarea a peste 1000 de intreprinderi industriale si minere

1964, incercarea Moscovei de a impune Planul Valev (Romania sa devina furnizoare de produse agrare pt tarile din CAER)→ racirea relatiilor rom-ruse→ industrializarea a devenit o necesitate organica a regimului ( cu consecinte dramatice dupa 1980.) → investitii majore in industria grea, infrastructura si petrochimie.

Lipsa de fonduri pentru industrializare a determinat:

→ rationalizari drastice ale consumului populatiei→nivel de trai scazut in Rom (decalaj fata de alte state comuniste)

→ imprumuturi financiare internat rambursate cu mari eforturi.

Desi Romania anuntase ca pe o mare victorie incheierea platii datoriei externe in martie 1989, criza la toate nivelurile se accentua rapid, regimul aflandu-se intr-o izolare diplomatic, chiar in cadrul blocului comunist.

     Colectivizarea si lumea satului:

Inlaturarea marilor proprietari de pam si atragerea taranimii de partea comunistilor: Noua reforma agrara din 23 martie 1945, data de guv Petru Groza expropria 1.468.946 ha cu care erau improprietarite 917.777 familii de tarani. Fostii propriatari isi mai puteau pastra, deocamdata, 50 ha de teren.

Martie 1949, infiintatrea GAS (gospodarii agricole de stat, dupa modelul colhozurilor rusesti), a CAP (cooperative agricole de productie) si "intovarasirile", ca forma intermediara intre cele doua forme de productie. In ciuda campaniei de amenintari, intimidari si abuzuri, rezistenta taranimii la colectivizare a fost insemnata→ dupa 1953 comunistii au apelat la justitie, administratie si la un urias aparat de propagada pt a-i convinge pe tarani de "binefacerile" sistemului comunist.

La 27 aprilie 1962, Gheroghe Gheorgiu-Dej anunta oficial incheierea procesului de colectivizare a agriculturii.

     Lupta pentru putere

Ghe Ghe-Dej: actiuni de epurare pentru controlul absolut al puterii politice

1946, inlaturarea lui St Foris

1948, inlaturarea lui Lucretiu Patrascanu (executat in 1954)

1952, inlaturarea, cu sprijinul lui Stalin, a gruparii conduse de Ana Pauker, Vasile Luca si Teohari Georgescu

1957, Miron Constantinescu si Iosif Chisinevschi

Nicolae Ceausescu: dupa 1965

apropiatii lui Dej sunt inlocuiti cu Ilie Verdet, Paul Niculescu-mizil, Stefan Andrei, etc

1968, in plenara CC al PCR, Ceausescu il acuza pe Dej de implicare in crimele facute de Securitate in timpul sau. Scopul - eliminarea lui AlexandrtuDraghici, fost ministru de interne, banuit ca ar vrea sa-i ia locul. In ciuda acestui exercitiu de imagine publica, sistemul comunist si-a protejat cadrele, care au beneficiat de toate favorurile regimului (pensie de demnitar, case de protocol, aprovizionare de la magazine specile de partid)

III. Represiune si disidenta anticomunista:

Majoritatea celor care au avut o functie in orice domeniu pana in 1945 (Iuliu Maniu, CIC Bratianu, Ctin Argetoianu, Mircea Vulcanescu, monsenoirul Vladimir Ghica, etc) au devenit "dusmani ai poporului", ce trebuiau anihilati de organele de represiune:

30 august 1948 - Decretul de organizare a Directiei Generale a Securitatii Poporului (vechii agenti de la Moscova: Gheorghe Pintilie, Pantelei Bodnarenco, Al Nicolski, Vladimir Mazuru)

"gulag" in Romania: inchisori (Sighet,Gherla, Galati, Ramnicu Sarat, Aiud Pitesti); santiere de la Canalul Dunare-Marea Neagra; colonii de munca fortata (Cavnic, Baia Sprie, Periprava, Salcia)

Deportari, dupa 1951: din Banat in Baragan, peste 40000oameni

O pagina nescrisa inca adisidentei anticom o repezinta lupta armata din munti, incepand cu anul 1945. Grupuri de rezistenta: Haiducii Muscelului, Sumanele Negre,Miscarea Nationala de Rezistenta, Haiducii lui Avram Iancu, Graiul Sangelui, etc. In zona Muscelului (grupul condus de fratii Arnautoiu si colonelui Ghe Arsenescu) si in Muntii Fagaras (grupul condus de colon Ion Gavrila- Ogoranu), au avut loc ciocniri puternice cu trupele de Securitate. Mult depasite numeric, fara prea multe provizii si munitii, aceste grupuri au fost decimate de Securitate.

In 1964, dupa Declaratia din Aprilie, Gheorghiu-Dej a decis sa puna capat calvarului detinutilor din penitenciarele rom. Prin decretele 176 si 411 au fost eliberati 10410 detinuti. Unora dintre acestia li s-a impus domiciliu obligatoriu, fiind verificati periodic, altii nu au avut un loc de munca adecvat sau au fost santajati de Securitate.

Sub conducerea ceausista, s-au schimbat doar mijloacele de represiune, scopul ramanand neschimbat: mentinearea sistemului comunist la putere. Disidenta anticomunista:

      1977, scriitorul Paul Goma a initiat o miscare de solidaritate cu miscarea din Cehoslovacia Charta 77

      1977, revolta minerilor din Valea Jiului (10000 de mineri au intrerupt lucrul pentru o sapt. N Ceausescu le promite rezolvarea revendicarilor, insa la scurt timp Securitatea a arestat liderii miscarii)

      15 nov 1987, revolta muncitorilor de la uzina "Steagul Rosu" din BV (mii de oameni au traversat orasul scandand lozinci anticomuniste si devastand sediul judetean al CC. Numerosi participanti au fost arestati)

      Fosti demnitari comunisti: reprosurilelui Constantin Parvulescu in cadrul Congresului al XII-lea ; "Scrisoarea celor sase" (Corneliu Manescu, Siviu Brucan, Alexandru Barladeanu,Ghe Apostol, Grigore Raceanu, Constantin Parvulescu) criticau evolutia nefasta a politicii lui Ceausescu, nicidecum a sistemului.