TRADITIONALISMUL

TRADITIONALISMUL

in prima jumatate a secolului XX, viata politica si culturala este dinamizata de o serie de polemici care vizau optiunea pentru sat sau oras, traditie sau modernitate, Orient sau Occident. in plan literar, infruntarile se produc intre doua curente de idei (traditionalism si modernism) sustinute fiecare in parte de un numar important de reviste.

Primele decenii insa se caracterizeaza prin triumful traditionalismului, bine reprezentat de "Samanatorul' si "Viata romaneasca'. Miscarea samanatorista, avandu-l ca lider pe Nicolae lorga, glorifica trecutul si lumea taraneasca, respingand civilizatia urbana si poezia moderna simbolista. Orientarea poporanista aflata sub autoritatea lui Constantin Stere si Garabet Ibraileanu pledeaza pentru raspandirea culturii in randul maselor, teoretizeaza ideea de specific-national in literatura si o transforma intr-un criteriu axiologic.

in perioada interbelica tendintele traditionaliste si moderniste se echilibreaza. Apare "Sburatorul', care se opune cu forta directiilor conservatoare. Pe de alta parte, chiar doctrina traditionalista nu mai este la fel de unitara.

in 1921, la Cluj, Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Gib Mihaescu si Lucian Blaga fondeaza "Gandirea'. Publicatia este condusa din 1926 de Nichifor Crainic care adauga traditionalismului viziunea ortodoxista, exalta primitivismul satului si-i confera o dimensiune mistica.

"Gandirea' refuza "europenismul' si "occidentalismul', defineste specificul national prin ortodoxism, diferentiaza cultura de civilizatie, preferand-o pe cea dintai. in lirica, gandirismul proclama crearea unei dimensiuni metafizice, transcendente a existentei, asimilarea influentelor expresionismului german si resuscitarea elementarului, iar in proza indica pastrarea unei puternice legaturi cu realitatea si preluarea formulei dostoievskiene a realismului integral.

Revista nu a impus nume mari in literatura romana, dar s-a bucurat totusi de colaborarile pasagere ale lui Lucian Blaga, Matei Calinescu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu.

in 1928 apare in paginile ei Manifestul Crinului Alb, semnat de Sorin Pavel, Petru Marcu Bals si Ion Nestor. Autohtonismul se transforma in nationalism etnicist si "Gandirea' trece pe o pozitie extremista care-i aduce, in timp, izolarea.

in anii '30, pe o linie traditionalista se situeaza si cativa tineri (Mircea Eliade, Nae Ionescu, Petru Comarnescu, Constantin Noica, Mircea Vuleanescu, Emil Cioran). Noua generatie spiritualista crede cu tarie in purificarea vietii politice, culturale si literare, cultiva valorile pure. spirituale (trairismul), inclina spre trairea si experimentarea ideilor si spre un realism autenticist modern, opteaza deopotriva pentru Orient si Occident. Astfel, in cele din urma, traditionalismul si modernismul se intalnesc si incep sa conlucreze, nemaifiind fundamental opuse. (E.C.)