CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Realizeaza un eseu, de 2-3 pagini, in care sa prezinti trasaturile simbolismului. in redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
aparitia curentului;
trasaturi;
reprezentanti din literatura europeana;
reprezentanti din literatura romana.
teoreticieni ai simbolismului romanesc.
Simbolismul este un curent care s-a impus in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, definindu-se ca o miscare literara novatoare in foarte multe directii.
in 1886 poetul Jean Moreas publica un articol, Simbolismul, care puncteaza programul, manifestul acestui curent. Numele curentului provine de la cuvantul grecesc symbolon, tradus prin semn de recunoastere.
in Franta, simbolismul se declara impotriva parnasianismului (curent care punea un accent deosebit pe descrieri, de preferinta, statice, pe expresia stilistica cizelata, reflectarea spatiilor exotice, elemente din mitologie etc.), apoi impotriva naturalismului.
Simbolismul are cateva trasaturi distincte care il vor face cunoscut pe plan european, deoarece se doreste o transformare radicala a actului poetic.
In primul rand, simbolistii percep poezia ca pe o "arta de a simti', prioritar este sentimentul care trebuie reflectat intr-o maniera originala, motiv pentru care se respinge tot ceea ce este banal, discursiv.
Se cultiva simbolul care trebuie sa stabileasca o relatie intre om si cosmos, intre sentiment si realitatea imediata, intre om si natura. Atfel, un cuvant, un obiect, un sunet, o culoare vor reprezenta un anume sentiment, o stare interioara. Spre exemplu, la George Bacovia, ploaia poate reprezenta: tristetea, disperarea, descompunerea materiei, izolarea, moartea etc.
Tehnica preferata de simbolisti este sugestia prin care se pot stabili corespondentele, adica legaturile ascunse intre fenomene, lucruri, stari interioare. Un mare simbolist francez Mallarme afirma, in acest sens: "A numi un obiect este a suprima trei din patru parti din placerea poemei, facuta din fericirea de a ghici incetul cu incetul. Sa-l sugerezi este visul, sa-l evoci incetul cu incetul pentru a crea o stare sufleteasca'. Ideea este remarcabila, deoarece un text trebuie sa fie intuit, simtit, trait, autorul nu trebuie sa expliciteze pentru ca atunci ineditul, inefabilul poeziei este spulberat, iar valoarea creatiei este aproape nula.
Un alt element deosebit propus de simbolisti este aplicarea sinesteziei, tehnica prin care se realizeaza imagini complexe, asa incat receptorul sa perceapa obiectul reflectat din mai multe perspective (vizual, auditiv, olfactiv, tactil etc.).
Poezia simbolista pune accentul pe muzicalitatea versurilor, Mallarme aratand ca "poezia nu e decat muzica prin excelenta'. Pentru a se realiza acest lucru se folosesc: refrenul, repetitia, laitmotivul, cuvinte cu o anumita sonoritate in care pot fi preponderente vocalele sau consoanele.
Motivele si temele preferate se simbolisti sunt: iubirea, natura, orasul, parcul, singuratatea, nevroza, nebunia, plictiseala, ploaia, instrumentele muzicale, culorile (ca simboluri ale starilor interioare), moartea, cimitirul, florile etc.
Sunt preferate si starile sufletesti nedefinite, tendinta de evadare in spatii exotice, de rupere de contingent.
In ceea ce priveste aspectul formal al creatiilor, simbolistii aduc cateva inovatii, introducand versul liber.
Simbolismul a aparut in Franta, dar curand s-a raspandit in toata Europa. Simbolismul francez are un un precursor: Charles Baudelaire care sustine ideea de corespondente intre diferitele senzatii sau intre planul material si cel spiritual (vezi poezia: Correspondances).
Reprezentantii simbolismului european sunt: Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stephane Mallarme (Franta), Rainer Maria Rilke (Germania), Andrei Belai (Rusia).
in literatura romana simbolismul a aparut spre sfarsitul secolului al XIX-lea si s-a dezvoltat in paralel cu celelalte curente. Cel care teoretizeaza acest curent este Alexandru Macedonski (1854-l920), in articolele: Arta versurilor (1881), Poezia viitorului (1892), Despre poema.
Critica literara denumeste aceasta perioada
"momentul experientelor, al tatonarilor', dupa care urmeaza " directia pseudosimbolista' de la " Viata noua', avandu-l ca teoretician pe Ovid Densusianu.
Un alt pas in evolutia simbolismului romanesc este reprezentat de poetul Ion Minulescu (188l-l944), simbolist mai mult prin mijloace, tehnici (vezi: Romanta celor trei corabii, Romanta celor trei romante etc.).
Un simbolism autentic se afirma cand apare George Bacovia (188l-l957), cel care a creat cel mai original univers poetic, in care se regasesc toate trasaturile simbolismului. El a publicat volumele: Plumb (1916), Scantei galbene (1926), Cu voi (1930), Comedii in fond (1936), Stante burgheze (1946).
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4017
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved