CARACTERISTICILE OPERATIONALE ALE OPINIEI PUBLICE CA FENOMEN PSIHOSOCIAL

CARACTERISTICILE OPERATIONALE ALE OPINIEI PUBLICE CA FENOMEN PSIHOSOCIAL

Caracteristicile opiniei publice. Fiind un fenomen deosebit de complex in care interactioneaza numeroase elemente de ordin structural si functional, opinia publica comporta o serie de caracteristici psihosociale care se pot constitui atat ca planuri de abordare teoretica si experimentala, cat si ca dimensiuni si indicatori cu valoare operationala. Iata cateva dintre cele mai importante.

I. Continutul. Se refera la ceea ce constituie "substanta" de fond a unei opinii publice deja formulate: judecati de valoare cu sensuri explicite sau implicite (bun, rau, util, inutil, adevarat, fals, placut, neplacut etc.); optiuni, constand din o alegere dintre mai multe variante posibile (doresc, nu doresc, prefer, vreau s.a.); sprijin pentru o idee, persoana, eveniment etc.; contestare s.a 2. Domeniul de referinta. Releva sectorul vietii sociale in raport cu care se formuleaza opinia publica: domeniul politic, economic, educational, militar, cultural sau religios; cu referinta la persoane, grupuri, organizatii sau institutii sociale; vizand teze, proiecte, ideologii, actiuni proiectate sau evenimente in curs de desfasurare etc., cu specificatie ca opiniile au totdeauna un referential concret, actual si de larg interes.

3. Organicitatea. Exprima relevanta continutului opiniilor publice in raport cu aspectele considerate esentiale pentru viata comunitatii. Din acest punct de vedere pot exista atat opinii periferice, fluctuante si incongruente, referitoare la aspecte secundare ale vietii sociale, cat si opinii fundamentale, centrale si stabile, cu referinta la aspectele principale ale publicului respectiv. Opiniile cu o inalta organicitate deriva si se formuleaza in raport cu ceea ce este esential pentru destinul social al unei comunitati.

4. Fundamentarea. Se refera la sistemul de valori, norme, credinte, idei, informatii, sentimente, atitudini, stereotipuri, prejudecati, traditii, obiceiuri si experiente sociale semnificative pe care se structureaza o anumita opinie sau un curent de opinie. Configuratia factorilor cognitivi, axiologici, afectivi, motivationali si atitudinali este esentiala pentru a intelege forta, persistenta si efectele opiniilor asupra celor care le impartasesc. Prin evidentierea factorilor de fundamentare a opiniilor se poate elabora strategia optima de influentare a acestora, in sensul intaririi sau contracararii efectelor sociale.

5. Nivelul de cristalizare. Exprima gradul de organizare, maturizare si stabilizarea a continutului opiniilor publice, in functie atat de calitatea factorilor pe care se fundamenteaza , cat si de caracteristicile proceselor relationale la nivel interpersonal sau grupal care le mediaza aparitia si structurarea. Se poate evalua pe o scara cu mai multe trepte, de la opinii difuze, slab configurate, pana la opinii foarte bine structurate si stabilizate.

6. Persistenta. Evidentiaza durata de existenta activa a unor opinii, parametru care este conditionat de gradul de structurare, de natura fundamentarii, de caracteristicile publicului, de factori culturali si educationali, cat si de evolutia contextului social, politic si economic.

7. Extensiunea Releva gradul de difuzare a unei opinii in randurile unei comunitati, adica masura in care este cunoscuta si impartasita de membrii acesteia. Indicatorii statistici ai unor sondaje de opinie exprima in principal acest aspect, care este deosebit de important pentru evaluarea unei stari de fapt si pentru predictia comportamentala a populatiei investigate.

8. Activismul. Exprima faza dinamica in care se gaseste o opinie la un moment dat. Din acest punct de vedere, aceasta poate fi intr-o forma latenta, activa (in diferite grade) sau revoluta. De fapt, constituirea si manifestarea unei optiuni poate trece succesiv prin mai multe etape, cu grade diferite de activism, determinat in primul rand de factorii de fundamentare si de contextul social general in care are loc procesul.

9. Flexibilitatea. Exprima permeabilitatea opiniei deja structurate la idei si conceptii si argumente de alta natura decat cele care au fundamentat-o, cat si susceptibilitatea de a suporta modificari. Aceasta calitate este corelativa cu toleranta, pe de o poate, si dogmatismul, pe de alta poate.

10. Forma de manifestare. Opiniile se pot obiectiva in forme diferite, in functie de factorii structurali de fond si cei conjuncturali: rumoare, zvon, idei si optiuni structurate si argumentate consistent, stereotipuri si prejudecati. Fiind rezultatul unui proces dinamic, opiniile pot capata succesiv mai multe forme, incepand cu simpla "rumoare" sau "soapta", pana la stereotipurile cele mai persistente si rigide. Acest lucru necesita insa o perioada indelungata.

11. Sensul de exprimare. Opiniile au tendinta de polarizare pe directiile pozitiv-negativ, favorabil-nefavorabil, sustinere-contestare s.a.m.d. De cele mai multe ori, se pot identifica grade de implicare pe o directie sau alta, folosind o scala de tipul urmator: -3 -2 -1 (0) +1. +2 +3 , cu sublinierea faptul ca neutralitatea intr-o anumita problema de interes general exprima de fapt lipsa oricarei opinii; opinia inseamna in primul rand formularea unei optiuni.

11. Forta. Se refera la capacitatea opiniilor de a genera luari de pozitie active, actiuni care sa vizeze transformarea realitatii si antrenarea unor categorii sociale in directia care sa corespunda optiunilor pe care le implica. Opiniile ajunse credinte, convingeri si dogme au - asa cum s-a vazut in istorie - o considerabila forta revolutionara, de transformare a societatii si oamenilor. Forta unei opinii este in functie de elementele care o fundamenteaza , de extensiunea si profunzimea curentului de opinie in randul diferitelor categorii sociale, precum si de contextul social-istoric in care acesta se manifesta.

Prin operationalizarea acestor caracteristici, adica prin elaborarea unui sistem de dimensiuni, indicatori si indici care sa permita evaluarea lor obiectiva intr-un anumit spatiu experimental se poate obtine un modul care sa evidentieze modul specific de structurare a opiniilor in cadrul diferitelor categorii sociale. Intr-adevar, se constata ca atat pentru categorii sociale foarte largi, structurate intr-un anumit spatiu cultural si geografic -cum sunt popoarele si natiunile, de exemplu - cat si pentru categoriile mai restranse-cum sunt comunitatile etnice, religioase, profesionale, rurale sau urbane s.a. - exista moduri specifice de structurare a opiniilor si curentelor de opinie.

Urmand aceasta cale, se poate constata ca ponderea factorilor axiologici, cognitivi, afectivi, motivationali, a celor legati de traditii, stereotipuri si prejudecati care intervin in formarea opiniilor este foarte diferita de la o comunitate la alta. Astfel, in timp ce in comunitatile de tip occidental prevaleaza factorii informationali, de motivatie conjuncturala si de experienta sociala, in cadrul comunitatilor de tip oriental predomina factorii axiologici legati de traditii, stereotipurile si factorii emotionali. Diferente sensibile .se constata si intre comunitatile rurale si cele urbane, sau intre categoriile sociale diferentiate pe criterii profesionale (profesii tehnice si umaniste, de exemplu).