CREATIVITATEA SI CULTIVAREA EI IN SCOALA

NIVELURI DE CREATIVITATE

Creativitatea se reflecta in:

procesul creatiei

capacitatea de a crea

produsul activitatii de creatie

Niveluri de creatie: Taxler

creativitate expresiva - fara preocupari de valoare, utilitati, spontana

creativitate productiva - producere de lucruri utile, originalitate minima

creativitate inventiva .- inventiile, imbunatatiri ale produselor

creativitate inovatoare - modificari ale principiilor (elita)

creativitate emergenta - revolutionarea unui domeniu (geniu)

FACTORII CREATIVITATII

Factori de natura intelectuala

a)      functia procesului de creatie: imaginatia

imaginatia: proces psihic al carui rezultat este obtinerea unor reactii, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor

insusirile imaginatiei: caracteristicile creativitatii

fluiditatea - numeroase imagini intr-un timp scurt

plasticitatea - usurinta de a-ti schimba punctul de vedere

originalitatea . expresia noutatii, a inovatiei - garanteaza valoarea rezultatului

imaginatia - aptitudine importanta (influenteaza performantele)

T       are la baza predispozitii, ce se pot dezvolta prin munca

b)      memoria - pastreaza impresiile modificate fata de perceptia initiala

conteaza atat volumul experientei, cat si varietatea cunostintelor

se disting experiente:

T       directe (observare, discutii)

T       indirecte (carti, expuneri - audieri)

nivelul gandirii, inteligenta (aptitudine generala)

T       stabileste relatii

T       verifica valabilitatea solutiilor oferite de imaginatie

raport nu prea strans

T       efortul creator - stransa legatura cu gandirea divergenta

Factori caracteriali

a)      motivatia, aspiratia creatoare

crearea unui model, verificari

animare prin sentimente, pasiuni; succesul emotii

b)      vointa ferma, perseverenta

documentare minutioasa, demonstratii riguroase

Factori sociali

mediul social - cerintele mediului, ale societatii, conditii de exprimare

stadiul dezvoltarii disciplinei corespunzatoare

predecesorii, profesorii - important rol in faza initiala

poate fi o frana (societatea)

PROCESELE FUNDAMENTALE ALE IMAGINATIEI

Doua procese fundamentale:

analiza (descompunere a intregului)

sinteza (reorganizare)

Procedeele imaginatiei (modalitatile sintezei)

a)      aglutinarea - crearea unei fiinte cu aspect eterogen prin recombinarea in alt mod a unor parti (sfinx, centaur, sirena)

b)      modificarea dimensiunilor umane - uriasi, pitici

c)      multiplicarea - balaurul cu sapte capete

d)      schematizarea - caricatura

e)      analogia (in stiinta, tehnica - structura atomului analoaga sistemului solar)

ETAPELE PROCESULUI DE CREATIE

a)      prepararea - adunarea informatiilor, delimitarea problemei, ipoteza

b)      incubatia - incercarile sterile, concretizarea nesatisfacatoare (poate dura mult)

c)      iluminarea - momentul cand apare solutia:

inspiratie - arta

intuitie - stiinta

T       poate avea lor spontan, in momente de relaxare (Poincare) sau treptat, cate o idee (Einstein)

d)      verificarea - revizuirea creatiei, eliminarea lacunelor sau erorilor

Momentul cheie - iluminarea, chiar si partiala:

pregatirea din timpul incubatiei este continuata in inconstient

(perioada de relaxare recul spre slaba integrare a matricelor conexiune neobisnuite)

semnificatii grupate in matrice (unitati complete)

DEZVOLTAREA CREATIVITATII

Blocajele creativitatii

a.       blocaje sociale:

conformismul - atitudine sceptica fata de fantezie, cumulata cu aprecierea unei gandiri rigide, obisnuite, comune

b.      blocaje metodologice (rezulta din procedee de gandire)

rigiditatea algoritmilor anteriori (incapatanarea de a nu iesi din scheme)

'fixitate functionala' - obisnuinta de a utiliza un anumit obiect numai cu un anumit scop

critica prematura (Osborne) analizarea critica a primei idei venite, lucru ce blocheaza curgerea celorlalte

T       brainstorming - furtuna, asaltul creierului - asaltul de idei, evaluare amanata

c.       blocaje emotive

teama de nu gresi, de a nu se face de ras, graba de a accepta prima idee, descurajarea rapida

Metode pentru stimularea creativitatii

a.       brainstorming - in activitati de grup (10 12 membri) - se convoaca membrii si se scriu cele patru reguli:

T       judecata critica este exclusa

T       cat mai multe idei

T       dati frau liber imaginatiei

T       combinarile si analogiile sunt binevenite impas bine precizat

povestesc pe rand, nu se discuta nimic in acea zi

specialistii verifica lista de idei si cauta solutia optima

b.      sinectica - W. Gordon - 6 -8 persoane

gasirea de metafore in relatie cu problema:

T       'strainul familiar' - clarificare dificultati

T       'familiarul in ceva strain' - metafore, comparatii, personificari

formulare de cca. 2o analogii -metafore

cautarea solutiei optime

c.       metoda '6-3-5'

grupuri de 6 persoane propun 3 idei, timp maxim 5 minute

se discuta propunerile

d.      Phillips 6-6

nr. mare de persoane 30-66 (grupuri de 6 persoane discuta 6 minute)

grupuri cat mai eterogene

un animator, un coordonator de grup

e.       discutia panel 'jurati'

un grup restrans de persoane competente care discuta +

o mare multime care trimite biletele - hartie colorata

un animator

un injector de mesaje - deschide biletele

sinteza si concluzii in incheiere

CULTIVAREA CREATIVITATII IN INVATAMANT

a)      sarcina importanta; cultivarea gandirii inovatoare

doua directii paralele:

T       cultivarea rationamentului obiectiv, critic

T       stimularea imaginatiei, a fanteziei

b)      obiective instructiv - educative:

cultivarea imaginatiei alaturi de educarea gandirii

c)      continutul invatamantului - necesitatea culturii generale

filosofie, sociologie, psihologia muncii, cultivarea ingeniozitatii

d)      atitudinea profesorului, relatia sa cu elevii

pozitia autoritara, despotica: creeaza blocaje afective

autoritate bazata pe competenta, obiectivitate

T       climat destins, prietenos

depistarea elevilor cu potentialitati creative superioare

e)      metode:

nespecifice: probe

T       imaginative (compuneri, tip inventii)

T       problematice - formulari de intrebari

T       combinate atitudine creativa, aptitudinea de a cauta si de a gasi probleme

specifice - un domeniu anume

f)       metode si procedee specifice - ex. Nicola - la ore de fizica

dezvoltarea capacitatii de a pune intebari si a solutiona probleme

metode active:

T       observatii independente, invatarea prin descoperire

T       metoda 'descoperirii dirijate' - profesorul: ghid

g)      activitatea in afara clasei si extrascolara

stimularea imaginatiei - brainstorming

intalniri cu oameni de stiinta, vizitarea muzeelor, expozitiilor

T       tutelarea excesiva impiedica dezvoltarea intelectului