UNIVERSITATEA BABES - BOLYAI CLUJ - NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

DIFERENTE DE SEX SI IQ

Rezumat

Studiul de fata confirma, prin intermediul testului Matrici Progresive Standard (MPS), diferenta de inteligenta in favoarea fetelor la varsta de 12 - 13 ani, inregistrata de mai multe cercetari. In acest sens au fost folositi 140 de subiecti. De asemenea, ipotezele generate de acest fenomen sunt problematizate succint printr-o analiza a conceptului de inteligenta si a diversilor factori suportivi lor.

Cuvinte cheie : diferenta de sex; inteligenta; teste psihologice.

Diferenta dintre barbati si femei este ceva ce toata lumea stie si nimeni nu stie.

Money (1987, p. 13)

Dupa Halpern (2000, p. 3)

Introducere

Asa cum sugereaza citatul de mai sus, problematica diferentei dintre barbati si femei este extrem de complexa. In literatura de specialitate nu exista un consens in aceasta directie (Lynn, 1998; Mackintosh, 1998; Ankney, 1995).

Unii cercetatori sustin ca segmentul masculin poseda in medie o inteligenta generala (g) superioara celui feminin - cu aproximativ 4 puncte IQ - atribuind-o factorilor biologici. (Lynn, 1999); altii resping superioritatea masculina generala si adopta nediferentierea inteligentei in functie de sex (Jensen, 1998; Mackintosh).

Configurarea personala este ca elementul central al neintelegerii consta intr-o conceptualizare eronata a inteligentei, a potentelor testelor psihologice si a constatarilor neurobiologice (punct de vedere detaliat mai jos).

Fundamentul celor ce sustin preeminenta intelectului masculin este construit pe probe din neurostiinte, cum sunt :

volumul cerebral al barbatilor il depaseste, in medie, pe cel al femeilor (Ankney, 1992, 1995);

creierul barbatilor este, in medie, cu 100 g mai greu ca cel al femeilor (Ankney, 1995; Pakkenberg & Gundersen, 1997);

greutatea si volumul cortexului nu coreleaza ci dimensiunea corporala (Rushton, 1992; Ankney, 1995; Pakkenberg & Gundersen, 1997)

densitatea neuronala este aceeasi la ambele sexe (Pakkenberg & Gundersen, 1997);

creierul masculin poseda un numar de neuroni superiori celui feminin in toate cele patru regiuni corticale centrale: frontala, temporala, parietala si occipitala (Pakkenberg & Gundersen, 1997)

capacitatea craniana feminina reprezinta 86% din cea masculina (Rushton, 1992)

In virtutea acestor evidente o serie de cercetatori conchid ca trebuie sa existe o diferenta de inteligenta in favoarea barbatilor (Lynn, 1994, 1999; Ankney, 1992). Ei neglijeaza incertitudinea rezultatelor experimentale din neurostiinte. De exemplu, studiul lui Pakkenberg et. al. (1997), care este atat de des citat, realizeaza o analiza grosiera a infrastructurii cerebrale; in acest fel nu putem sustine ca elementul cortical masculin are un numar de neuroni mai mare decat cel feminin; tinand cont de modularitatea creierului (adica unele regiuni sustin o functie psihica, altele alta) cred ca este foarte important sa facem astfel de analize pe zone corticale specifice. Aceasta limita a generat afirmatia eronata : barbatii au o inteligenta generala superioara femeilor.

De asemenea, sunt necesare replicari pe un numar mai mare de cazuri. Aditional, pentru a favoriza inteligenta masculina prin prisma acestor rezultate, este imperios sa demonstram ca arhitectura neuronala feminina nu prezinta o eficienta structural - functionala superioara celei masculine; altfel spus, femeile pot avea o infrastructura corticala mai adecvata decat cea a barbatilor, in acest mod suplinind lipsa numarului de neuroni (ipoteza circumscrisa teoriei eficientei neuronale). (pentru detalii vezi Neubauer et. al., 2002).

Al doilea pachet de probe este furnizat de testarea psihologica traditionala. La anumite teste de inteligenta predomina diferente in favoarea masculina - WAIS -R (Mackintosh, 1998; Lynn, 1998), la altele sunt diminuate, neexistente sau inversate - DAT (Mackintosh, 1998).

De ce aceasta inconsecventa? Cea mai probabila cauza a fluctuatiei o constituie caracterul heterogen al testelor psihologice de inteligenta; de cele mai multe ori un test IQ asambleaza mai multe abilitati cognitive saturate distinct in cadrul testului. Prin urmare, femeile exceland la anumite abilitati (fluenta verbala, memoria cuvintelor, viteza perceptiva etc.) si barbatii la altele (analogie verbala, rezolvarea de probleme matematice, relatii spatiale, etc., - (pentru detalii vezi Halpern 2000, p.124), devine evident de ce exista incongruenta rezultatelor de la diferite teste.

Multi teoreticieni nu constientizeaza aceste limite si ca urmare se grabesc sa faca inferente despre asa numita "inteligenta generala" - concept ce pare a fi revolut in contextul actual al neurostiintelor (Gardner, 1999). In acest fel sunt generate polemici teoretice nefondate (Lynn, 1998, Mackintosh, 1998).

Sintetizand expunerea de pana aici este important sa retinem ca :

contextul actual al datelor din neurostiinte nu permite generarea de concluzii certe cu privire la cauzalitatea diferentei de inteligenta intre sexe, daca aceasta exista;

vocabula de "inteligenta generala" este eronata; modularitatea structural - functionala a creierului consacra conceptul de inteligente (Garden, 1994); in consecinta majoritatea teoriilor ce fundamenteaza testele clasice de inteligenta sunt revolute;

inteligenta este o eticheta care desemneaza un set de abilitati cognitive specifice, nedeterminate inca ca numar ce trebuie sa aiba validitate neurala (acestea ar putea fi rotirile mentale, fluenta verbala, etc.); realizand faptul ca validarea neuronala a diverselor abilitati cognitive existente in literatura de specialitate, este abia la inceput in neurostiinte, am optat pentru o definitie intermediara a inteligentei : numesc inteligenta orice set de abilitati cognitive (am renuntat la plauzibilitatea cerebrala). Prin aceasta definitie sustin variatia consistentei inteligentei functie de testul folosit.

Astfel, interpretarea rezultatelor / eventualelor diferente de sex asociate unui test IQ trebuie raportata strict la natura si ponderea mecanismelor cognitive adiacente lui; este o greseala fatala sa generalizam cognitiv o posibila diferenta relationata unui test care inglobeaza abilitati cognitive diferite ca pondere si natura (vezi caracterul heterogen discutat anterior).

Aceste concluzii vor ghida interpretarea rezultatelor din cadrul studiului experimental ce urmeaza.

O serie de studii experimentale folosind diferite teste de inteligenta (ex. Alexopoulos, 1996), au constatat ca fetele sunt superioare baietilor in jurul varstei de 12 -13 ani dupa care diferenta se anuleaza la 14 - 15 ani si reapare in formarea baietilor la 16 - 17 ani, mentinandu-se de-a lungul vietii (Lynn, 1999). Diferente de acest gen au fost identificate si la o varsta mai frageda, sub 6 - 7 ani (Maccoby, 1966; Maccoby & Jacklin, 1974).

Acest fenomen este atribuit maturizarii biologice mai rapide a fetelor (Lynn, 1999; . Alexopoulos, 1996).

Alte cercetari nu au gasit asemenea diferente (Cattell, 1971; Hult, 1972 - dupa . Alexopoulos, 1996).

Studiul de fata a fost realizat pentru a investiga daca exista diferente de inteligenta in favoarea fetelor la varsta de 12 - 13 ani, folosind un alt test de inteligenta : Matrici Progresive Standard (MPS).

Metoda

Subiecti

Numarul total al elevilor folositi e de 140. Dintre acestia 71 au fost fete si restul de 69 au fost baieti. Varsta medie a esantionului feminin a fost de 12,6 ani, iar a celui masculin de 12,5 ani.

Toti provin din cadrul aceleiasi scoli (Scoala Ioan Bob, Cluj - Napoca); mai precis, esantionul total reprezinta cumulat toate clasele de a - V - a (trei la numar) si pe toate de a - VI - a (trei la numar). Structura fiecarei clase a presupus aproximativ un numar egal de fete si baieti.

Materiale

Testul folosit a fost MPS. Acesta contine 60 de itemi, fiecare constand dintr-un desen abstract, o matrice, din care lipseste o portiune. Subiectului i se cere sa examineze figura si sa selecteze din cele 6 sau 8 figuri de sub matrice pe aceea care completeaza elementul absent.

MPS este grupat in 5 serii formate din cate 12 itemi, A, B, C, D si E. Fiecarei serii ii corespunde o anumita categorie sau tip de itemi problema :

seria A - stabilirea de relatii in structura matricii ;

seria B - analogii intre perechile de figuri ale matricii;

seria C - schimbari progresive in figura matricii;

seria D - permutari, regrupari de figuri in interiorul matricii ;

seria E - descompuneri in elemente ale figurii matricii;

Procedura

Testul a fost administrat fiecarei clase in cadrul orei de dirigentie. Fiecare elev a avut un exemplar MPS. Timpul pentru rezolvarea sarcinii a fost de 50 minute.

Rezultate

Datorita distributiei simetrice a rezultatelor, am optat in analiza comparativa a inteligentei functie de sex pentru o metoda parametrica si anume testul t, implementat prin intermediul programului statistic SPSS.

Comparatia dintre medii a confirmat existenta unei diferente semnificative intre cele doua grupuri (fete / baietii) - vezi tabelul de mai jos

TABEL 1. Valorile parametrilor statistici corespunzator comparatiei

Se constata ca diferenta mediilor este in favoare fetelor. Pentru p< 0,05 putem respinge Ho si accepta Hs : intre mediile celor doua populatii (femei/barbati) exista o diferenta reala in favoarea celei feminine.

In acest fel ipoteza de plecare a fost confirmata : fetele obtin un scor IQ semnificativ mai mare decat cel al baietilor la varsta de 12 - 13 ani, pentru MPS.

Discutii

Rezultatul obtinut poate fi analizat prin prisma a trei explicatii.

Prima, testul MPS este pregnant saturat cultural, favorizand un anumit sex.

A doua, inteligenta - aici abilitatile cognitive adiacente testului (pentru detalii vezi partea introductiva) este aceeasi pentru ambele sexe, dar in acest studiu esantionarea a fost distorsionata in favoarea grupului feminin.

A treia, testul este nebiasat, esantionarea este optima si sexul feminin este superior celui masculin in performanta la test. Sa le analizam pe rand.

Prima dintre explicatii, consider ca nu este pertinenta. MPS este unul dintre putinele teste existente ce poseda o independenta culturala ridicata (desigur, nu absoluta), pentru o masura a dependentei culturale este suficient sa ne gandim la testul WAIS.

A doua explicatie nu poate fi respinsa in totalitate ( de fapt constituie un risc ce ni-l asumam in orice cercetare); cel mult ii pot diminua probabilitatea de adevar prin argumente logice ce tin de design.

Stiind ca cele doua esantioane provin din cadrul unei singure scoli si ca circumscriu toate celelalte clasele de a - V - a si a - VI - a, sansa ca cele doua grupuri sa fie puternic omogene (adica membrii grupurilor sa aiba acelasi statut socio - economic, aceeasi situatie - stimul, medii similare) este ridicata.

Aditional, pentru teme de cercetare de genul acesteia, numarul subiectilor este foarte important deoarece variatia distributiei mediilor IQ ale tuturor esantioanelor posibile, pentru fiecare categorie in parte (barbati/femei), poate fi diferita. Sa luam un exemplu. Sa presupunem ca varianta mediilor IQ ale esantioanelor feminine este mai mare decat cea masculina; in aceste conditii probabilitatea de a obtine diferente de IQ in favoarea populatiei feminine, respectiv in defavoarea ei este mai ridicata decat la cea masculina. Deci, nu trebuie sa neglijam numarul relativ redus de subiectii la cele doua grupuri.

Oricum, formula design-ului prezent diminueaza marja de adevar relationata erorilor de acest tip.

Daca acceptam explicatia trei, atunci suntem obligati sa recunoastem ca exista o diferenta de sex in inteligenta pentru MPS in favoarea fetelor la varsta de 12 - 13 ani. Aceasta concluzie este sustinuta si de datele obtinute de Rosen (1995) cu acelasi test : MPS.

Astfel, putem sustine cu o anumita certitudine ca la varsta de 12 - 13 ani fetele sunt superioare barbatilor deoarece este un fapt bine stabilit ca baietii se maturizeaza mai lent neurobiologic decat fetele (Alexopoulos, 1996; Lynn, 1999).

In acord cu aceasta interpretare sunt si numeroase studii, care uzand tot de testul MPS, evidentiaza ca sexul masculin este superior celui feminin la varsta adulta cu aproximativ 5,2 puncte. (Deltour, 1993; Heron & Chauen, 1967; Wilson et. al, 1975).

Pe acest fond de cunostinte Lynn (1999) a propus teza : daca definim inteligenta ca o suma a intelegerii verbale, gandirii abstracte si factorilor spatiali barbatii au un avantaj al inteligentei de aproximativ 4 puncte per total, desigur in medie, de-a lungul perioadei adulte.

Nu resping aceasta teza, fiind in congruenta cu afirmatiile mele din partea introductiva. Ce doresc sa subliniez cu virulenta este ca daca definim inteligenta ca o suma a fluentei verbale, vitezei perceptuale si memoriei cuvintelor, teza lui Lynn se inverseaza, femeile fiind mai superioare. Un exemplu clar e ca nu putem vorbi de inteligenta generala ci de inteligente (am accentuat acest lucru in prima parte).

Oricum, in prezent cred ca este dificil sa se ajunga la o concluzie ferma cu privire la cauza diferentei inregistrata de studiul prezent; o situatie asemanatoare asociez si diferentelor de sex din perioada adulta. Este foarte probabil sa ne confruntam cu o etiologie bifactoriala : genetico - sociala. Cand spun asta ma gandesc la proprietatile plastice ale creierului, dovedite in numeroase studii. Ramane ca studiile din domeniul neurostiintelor cognitive de genul Neubauer & Schrausser (2002) sau Pakkenberg & Gundersen (1997), sa clarifice aceasta ambiguitate teoretica; potenta cercetarii pur psihologice a atins un nivel de platou, in acest sector de cercetare si nu numai.

Referinte

Alexopoulos, D., (1996), Sex differences an IQ, Personality and Individual Differences, 20 (4), 445 - 450.

Ankney, C., D., (1992), Sex differences in relative brain size, The missmeasure of woman too? Inteligence, 16, 329 - 336

Ankney, C., D., (1995), Sex differences in relative brain size and mental abilities : comments on R. Lynn and D., Kimura, Personality and Individual Differences, 18 (3), 423 - 424.

Gardner, H., (1994), Frames of Mind : The Theory of multiple inteligences, New York, Basic Books.

Gardner, H., (1999), Inteligence reframed, New York, Basic Books.

Halpern, D., (2000), Sex differences in cognitive abilities, New Jersey, Erlbaum.

Lynn, R., (1998), Sex differences in inteligence : some coments of Mackintosh and Flynn, Journal of Biosocial Science, 30, 555 - 559.

Lynn, R., (1998), Sex differences in inteligence and brain size : A Developmental Theory Inteligence, 27, 1 - 12.

Lynn, R., (1998), Sex differences in inteligence : A rejoinder to Mackintosh, Journal of Biosocial Science, 30. 529 / 532.

Maccoby, E., E., (1966), Sex differences in intelectual functionning, In Maccoby, E., E., (ed), The development of sex differences, Stanford, California University Press.

Maccoby, E., E., et al, (1974), The psychology of sex differences, Stanford, California University Press.

Mackintosh, N., J., (1998), Reply to Lynn, Journal of Biosocial Science, 30, 553 - 539.

Neubauer, A., C., et al, (2002), Inteligence and neural efficiency. The influence of task content and sex on the brain - IQ relationship. Intelligence, 20, 1 -22.

Pakkengerg & Gundersen, (1997), Neocortical neuron number in humans : Effect of Sex and Age, The Journal of Comparative Neurology, 384, 312 - 320.