DEZVOLTAREA NEUROPSIHICA - Aprecierea regimului de activitate si odihna a prescolarilor (3-6 ani)

DEZVOLTAREA    NEUROPSIHICA

Aprecierea regimului de activitate si odihna

a prescolarilor (3-6 ani)

Intre 3 si 6 ani, dezvoltarea somatica este importanta, sfera achizitiilor psihice se largeste. Se dezvolta legaturile interneuronale, excitabilitatea neuromusculara inregistreaza o usoara scadere, se imbunatateste capacitatea de raspuns la stimulii vizuali sau auditivi. Din punct de vedere psihic, se produce un salt calitativ, mai ales in ceea ce priveste dezvoltarea constiintei de sine, copilul vorbeste despre sine ca despre un eu, vrea sa faca totul singur, deseneaza, modeleaza. Functiile de cunoastere (atentia, gandirea, memoria, reprezentarile, observatia, perceptia) se extind si se dezvolta. Se evidentiaza reactiile emotional-afective, sentimentele de prietenie, de multumire, reactiile de incapatanare, apar incercari de motivatie a conduitei si a unor acte de vointa. Familia si colectivitatea are importanta decisiva in dezvoltarea comportamentala a prescolarului.

APRECIEREA DEZVOLTARII NEUROPSIHICE CU AJUTORUL:

COMPORTAMENTULUI MOTOR

COMPORTAMENTULUI COGNITIV

COMPORTAMENTULUI VERBAL

COMPORTAMENTULUI SOCIAL-AFECTIV

I.    COMPORTAMENTUL MOTOR - se va aprecia:

- MERSUL COPILULUI : prezenta sau absenta unei redori, absenta sau exagerarea miscarilor automate ale bratelor, modificari de pozitie ale membrelor, a trunchiului si a capului, a directiei de mers, a bazei de sustinere, modificari ale lungimii pasului;

- STATICA MOTORIE: (postura) corespunzatoare, sau necorespunzatoare

- BAZA DE SUSTINERE in raport cu varsta care poate evidentia o lipsa de coordonare a miscarilor, mentinerea unor segmente corporale in pozitii diferite cauzate de nedezvoltarea pozitiei de echilibru.

- MOTILITATEA MARE se cerceteaza cerand copilului sa stea intr-un picior, sa faca cativa pasi pe scara, sa execute sarituri cu ambele picioare sau intr-un picior, sa execute lovituri cu mingea etc.

- MOTILITATEA MICA vizibila la nivelul mainii cand cerem copilului sa manipuleze jucarii, sa execute jocuri de constructie, sa loveasca cu un creion o hartie alba asezata pe o masa observand rapiditatea de executie a loviturilor sau, corecta apucare in cazul jucariilor.

- COORDONAREA MOTORIE ne ofera relatii asupra aptitudinilor motorii si implicit asupra capacitatii de invatare a scrisului.

Cercetarea preciziei, coordonarii si vitezei gestuale a mainilor se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor probe:

Proba marionetelor - cerem copilului sa efectueze 10 miscari de supinatie si pronatie

Proba indice nas - copilul cu ochii inchisi si membrele superioare in extensie si departate lateral de corp, atinge pe rand si alternativ, cu fiecare index varful nasului.

Pianotajul interdigital - subiectului i se arata si apoi i se cere sa atinga succesiv policele cu celelalte degete.

Pentru cercetarea coordonarii miscarilor membrelor inferioare, i se cere copilului sa se mentina timp de 10 minute pe varful picioarelor, cu ochii deschisi, bratele lipite de-a lungul corpului, gambele si picioarele apropiate. Din trei incercari minim una trebuie sa fie reusita.

- APRECIEREA DOMINANTEI MANUALE, OCULARE, AUDITIVE SI A MEMBRULUI INFERIOR (LATERALIZAREA)

Intre cauzele care produc tulburari ale scrisului si cititului se inscrie si dislateralitatea (dominanta manuala oscilanta, nestabilizata).

Stabilirea dominantei se apreciaza astfel:

- pentru membrul superior, se va observa:

- mana cu care copilul ciocaneste la usa

- mana cu care scoate un chibrit din cutie

- mana cu care deseneaza

- mana cu care aplauda.

- pentru piciorul director se va observa cu ce picior executa mai intai lovirea mingii, sau cu ce picior urca pe un scaunel.

- pentru ochiul director se cere copilului sa priveasca printr-un carton cu un orificiu la mijloc. Se considera "ochi director" ochiul cu care copilul a privit prin orificiu in cel putin doua din cele trei incercari.

- pentru urechea dominanta se utilizeaza proba depistarii auditive a ceasului ascuns. Se va observa directia in care subiectul intoarce capul cand aude zgomotul ceasului.

- EXAMENUL TONUSULUI MUSCULAR : hipotonie, sau atonie, sau hipertonie

- SENSIBILITATEA TACTILA - se examineaza copilul cu ochii inchisi, atingand cu vata fata dorsala a mainii, iar copilul va comunica cand simte ca este atins.

- SENSIBILITATEA TERMICA se examineaza cu ajutorul a doua eprubete, care contin apa calda si apa rece, copilul avand ochii inchisi il vom ruga sa ne prezinte senzatia pe care o percepe la atingerea tegumentelor cu respectivele eprubete.

- SENSIBILITATEA DUREROASA se examineaza cu un ac cu care producem excitatii ritmice si de intensitate egala.

- EXAMENUL STEREOGNOZIEI - Stereognozia este senzatia complexa prin care recunoastem obiectele. La realizarea ei participa toate felurile de sensibilitate. In acest scop, se pun in mana copilului care este cu ochii inchisi, diferite obiecte pe care el trebuie sa le recunoasca din punct de vedere al formei, marimii, suprafetei, etc. Nerecunoasterea obiectelor tradeaza leziuni parietale.

II. COMPORTAMENTUL COGNITIV

Vor fi folosite probe psihologice pentru aprecierea functiilor de cunoastere (atentie, memorie, gandire, reprezentare, etc) ce pot fi efectuate in timpul jocului.

-ACTIVITATEA DE REPREZENTARE se cerceteaza prin recunoasterea de catre copil a unor omisiuni pe desen.

-PERCEPTIA se cerceteaza prin identificarea unor pozitii spatiale, constructii in spatiu, a marimii, lungimii obiectelor, a greutatii lor, a culorilor, etc.

-PERCEPTIA TEMPORALA se evidentiaza prin diferentierea momentelor zilei, cunoasterea zilelor saptamanii, diferentierea anotimpurilor anului.

-ACTIVITATEA DE MEMORIE SI GANDIRE, NIVELUL INTELECTUAL se evidentiaza prin intelegerea unor relatii necesare, recunoasterea unor obiecte (prin utilitatea lor), definirea unor notiuni, asimilarea simbolului numeric, operatii de gandire, i se cere copilului sa copieze un cerc, un patrat, un triunghi, un romb, sa deseneze un omulet, sa denumeasca culorile.

III. COMPORTAMENTUL VERBAL

Se cere copilului sa pronunte foneme mai dificile (ci, gi, g, j, h, s, r, s, f, t);

sa pronunte diftongi si triftongi consonantici: floare, cratita, stramosi, tantari, jgheab);

sa pronunte corect prin repetare o propozitie simpla formata din 2, 3, 4, 5 cuvinte;

sa repete 4, 5 cifre separate rostite de examinator;

sa recunoasca litere;

sa reproduca poezii;

sa relateze povestiri;

sa foloseasca pluralul;

inregistrarea prezentei tulburarilor de alocutiune (prezenta dislaliilor).

Pentru tulburarile de exprimare a limbajului se vor urmari cu atentie, copiii cu intarziere in dezvoltarea vorbirii.

Copiii - cu intarziere in dezvoltarea limbajului

cu dislalie

cu dificultati in intelegerea ordinelor verbale

cu dificultati in verbalizarea dorintelor

in afara unor tulburari evidente de auz, vor fi trimisi la neuropsihiatru infantil sau logoped.

IV. COMPORTAMENTUL SOCIAL-AFECTIV

Intre 5-6 ani se produce asa-numitul "intarcat afectiv". Copiii cu imaturitate afectiva vor avea dificultati de invatare a scrisului, cititului si socotitului.

Pentru aprecierea gradului de maturizare social afectiva vor fi    cercetate manifestarile de independenta, deprinderilede autoservire, executarea unor sarcini casnice, deprinderile igienice, simtul ordinii, activitatea de joc, relatiile cu copiii si adultii.

CAPACITATEA DE ORGANIZARE TEMPORO-SPATIALA SI SCHEMA CORPORALA - vom intreba copilul:

in ce parte a zilei se afla?

In ce zi a saptamanii se afla?

Care este dreapta sa, dar stanga sa?

Care este dreapta, stanga examinatorului?

Care este sus, jos?

Care este mai inalt, mai scund?

Cand copilul are tulburari in integrarea spatiala a schemei corporale, in desenul "omuletului" nu apar parti ale corpului, sau sunt putin elaborate.

TULBURARI PSIHICE ALE PRESCOLARULUI

-TULBURARILE PSIHO-REACTIVE - Cand un copil este normal ca predispozitie dar primeste o educatie carentiala, el incepe sa reactioneze prin impotrivire. Ne referim la copilul fricos si anxios. Frica este determinata de un pericol real. Cand pericolul este presimtit afectiv, vorbim de anxietate.

-COPILUL IRITABIL este caracterizat prin: o permanenta neliniste motorie, o slaba capacitate de concentrare, o slaba dezvoltare a afectelor.

-REACTII NEVROTICE - printre manifestarile nevrotice (de suprasolicitare) cele mai intalnite sunt retentia de urina si fecale, enurezisul, enconprezis (incontinenta de fecale), varsaturile, dislalie, isterie, minciuna, hotie. Despre hotie si minciuna nu putem vorbi decat dupa varsta de 6 ani.

-PSIHOPATIILE SI OLIGOFRENIA - sunt anomalii care vizeaza personalitatea copilului putand fi mostenite sau dobandite.

-TULBURARILE PSIHO-ORGANICE DIN AFECTIUNILE SOMATICE - aici intra: starile febrile ce apar in cursul bolilor infecto-contagioase, sechele postencefalitice, afectiuni aparute in urma unor comotii cerebrale, contuzii,etc.

-PSIHOZELE, SCHIZOFRENIILE unde sunt incluse afectiunile psihice care se manifesta prin tulburarea contactului cu mediul. La prescolari aceste tulburari se manifesta sub forma autismului caracterizat prin retragerea in sine, izolarea de mediu.

APRECIEREA REGIMULUI DE ACTIVITATE SI ODIHNA

A PRESCOLARULUI

ORGANIZAREA    ACTIVITATII SI ODIHNEI PRESCOLARULUI -

PRINCIPII GENERALE

Prescolarul are capacitate de efort redusa si tendinta de activitate permanenta. Datorita acestei discordante este necesara organizarea regimului de activitate si odihna dupa urmatoarele principii:

1) DOZAREA SI GRADAREA ACTIVITATII

se realizeaza tinand cont de curba capacitatii de efort a copiilor in speta - durata mentinerii atentiei active: 10-15 min. la prescolarul mic si 15-25 min. la prescolarul mijlociu si mare.

2) RESPECTAREA UNUI ANUMIT RITM SI A UNEI ANUMITE SUCCESIUNI

in predarea notiunilor noi se va porni de la simplu la complex, de la fenomene apropiate la cele indepartate.

3) UTILIZAREA REPETARILOR SI EXERCITIILOR IN SCOPUL FORMARII DEPRINDERILOR

prin repetare si exercitiu variat dar apropiat ca tema se elaboreaza noi reflexe conditionate, formarea si fixarea deprinderilor, elaborarea de noi stereotipuri dinamice, ceea ce conduce la o activitate economica.

4) UTILIZAREA METODELOR INTUITIVE DE PREDARE

se folosesc datorita caracterului gandirii prescolarului care are capacitate redusa de abstractizare. Invatarea intuitiva se realizeaza pe baza de prezentari concrete ce sunt receptionate de toate organele de simt si nu pe baza de reprezentari si cuvinte. Exemplu: lectia ce are ca scop prezentarea unui fruct include obligatoriu prezenta fructului respectiv, care i se da copilului in mana sa-l priveasca, sa-l atinga, sa-l miroasa, sa-l guste. Deci, la insusirea lectiei participa toate organele de simt.

5) STIMULAREA SI DEZVOLTAREA INTERESELOR COPIILOR

Jocul este interesul pe care il are un copil prescolar. Interesul variaza pe masura cresterii si dezvoltarii. Deci trebuie cautat pentru fiecare varsta, interesul ce trebuie stimulat.

Stadializarea intereselor la copii:

a)     perioada intereselor perceptive (pentru ambianta imediata)

b)    perioada intereselor glosice (dezvoltarea limbajului)

c)     perioada intereselor intelectuale generale (varsta "de ce ?"-urilor)

d)    perioada intereselor speciale

6) PARTICIPAREA ACTIVA

la toate componentele programului de activitate (antrenarea in ingrijirea plantelor, papusilor, la servirea mesei, etc) este necesara in scopul formarii deprinderilor si a stimularii lor corespunzatoare fata de munca.

COMPONENTELE PROCESULUI INSTRUCTIV EDUCATIV

IN PERIOADA PRESCOLARA

Sunt: jocul

activitatile obligatorii

instruirea prin munca

A) JOCUL

Sunt 3 modalitati prin care copilul poate fi pus in posesia functiilor care ii vor fi necesare ca adult: ereditatea,

experienta personala,

imitatia.

Daca ar exista numai primele 2 modalitati atunci copilaria ar fi extrem de lunga; deci imitatia este extrem de importanta si ea trebuie perfectionata cu ajutorul jocului.

La prescolar jocul este sub forma de joc cu subiect; se poate desfasura organizat sau neorganizat, contribuind la dezvoltarea: personalitatii,

motricitatii,

limbajului,

capacitatii de gandire,

atentiei,

functiilor de cunoastere,

spiritului de ordine si disciplina,

vointei si caracterului,

intereselor.

Jocurile neorganizate se desfasoara la libera alegere a copiilor, dar sub supravegherea cadrelor didactice.

B) ACTIVITATILE OBLIGATORII

Prin acestea se realizeaza trecerea de la joc la instruire (necesara intrarii in scoala).

Pentru grupa mica se organizeaza o activitate obligatorie pe zi cu o durata de 10-15 min.

Pentru grupa mijlocie se organizeaza 2 activitati obligatorii pe zi cu o durata de 15-20 min.

Pentru grupa mare se organizeaza doua activitati obligatorii cu o durata de 20-25 min.

Continutul activitatii obligatorii variaza in functie de varsta copiilor.

In grupa mica - se vor exersa invatarea vorbirii clare, concrete, deosebirea culorilor, forma si dimensiunea obiectelor, dezvoltarea miscarilor, principiile igienei personale, exercitii de muzica, desen.

Pentru grupa mijlocie - copiii devin mai independenti, sunt capabili sa-si asume unele obligatii, sa fie mai disciplinati, sa efectueze unele activitati simple, sa indeplineasca singuri unele reguli de igiena individuala.

Pentru grupa mare - copiii isi perfectioneaza miscarile, isi insusesc deprinderile igienice, sunt capabili sa-si reprezinte obiecte si fenomene, sa numere, sa calculeze, sa-si insuseasca un instructaj verbal.

C) INSTRUIREA PRIN MUNCA

Aceasta activitate trebuie sa aiba un caracter progresiv, incepand cu imbracarea si dezbracarea fara ajutorul altor persoane, spalarea mainilor, ingrijirea jucariilor - la grupa mica, si trecand la grupa mijlocie si mare la: ajutor la servitul mesei, spalarea si calcarea imbracamintei papusilor, stropitul florilor, cate 10- 30 minute pe zi.

ROLUL EXERCITIILOR FIZICE LA PRESCOLARI

Educatia fizica contribuie la dezvoltarea multilaterala a personalitatii. Exercitiile fizice influenteaza functiile principale ale organismului: metabolism, sistem muscular, sistem respirator, cardiovascular, nervos, contribuie la intarirea disciplinei, curajului, hotararii si initiativei.

La aplicarea practica a educatiei fizice la prescolari se va tine cont de particularitatile de varsta ale organismului lor:

cresterea rapida a scheletului si posibilitatea aparitiei accidentelor datorate zonelor intinse de tesut cartilaginos si a proceselor de osificare.

dezvoltarea insuficienta a articulatiilor.

discordanta intre greutatea copilului si masa musculara

fragilitatea fibrelor musculare si cantitatea de apa, mai crescuta a acestora.

discordanta dintre dimensiunile membrelor inferioare si ale trunchiului.

insuficienta dezvoltare a SN (imaturitatea scoartei, mielinizarea insuficienta).

insuficienta dezvoltare a motricitatii.

IGIENA ODIHNEI

Dupa orice activitate obligatorie este necesara o pauza pentru inviorarea copiilor; ca durata aceasta pauza va fi de minim 10 minute; ea trebuie sa permita miscarea in voie a copiilor, de preferat sa se faca in aer liber. Pauzele vor fi supravegheate, pentru ca timpul de recreatie sa fie bine utilizat.

IGIENA ACTIVITATII RECREATIVE

Locul cel mai potrivit al acestor activitati recreative este:

intre micul dejun si prima activitate cu caracter obligatoriu

dupa gustarea de ora 10

dupa somnul de la amiaza

dupa masa de seara.

Aceste activitati recreative, de obicei la alegerea copiilor, dureaza 5-6 ore/zi. Distribuirea lor in programul zilnic se face in raport de activitatile impuse de evolutia curbei capacitatii de efort.

Daca vremea permite, copiii vor fi lasati in spatii libere.

Spectacolul de teatru, cinematograful, televizorul, constituie pentru copii un mijloc de relaxare si de odihna.

In cazul spectacolelor, participarea copiilor se face in mai multe planuri: cognitiv, emotional si afectiv. Datorita acestei participari multiplanuri, si ca atare o activitate cardiovasculara si respiratorie, avand drept consecinta un consum crescut de energie in centrii nervosi interesati. Durata unui spectacol este de 5-20 minute. Spectacolele, teatru, filmul, diafilmul, nu vor contine scene violente.

In cazul unor epidemii in evolutie sau desfasurare, se va evita scoaterea copiilor in aglomeratie.

Vizionarea programelor la televizor, pot avea o influenta pozitiva asupra copiilor, daca continutul este adecvat varstei si daca nu se prelungeste timpul de urmarire; consecintele negative sunt: oboseala, solicitare intensa a vederii, impresionare psiho-afectiva exagerata.

IGIENA SOMNULUI

Nevoile de somn ale prescolarilor variaza intre 12-13 ore din care 2-2ore si jumatate ziua si 10-11 ore noaptea.

SOMNUL DE ZI - incepe la ~1/2 ora dupa masa

Pregatirea pentru somn cuprinde:

spalarea mainilor

spalarea gurii

schimbarea hainelor pentru somn

ventilatia incaperii

evitarea zgomotului si a iluminatului puternic

evitarea unei temperaturi ridicate

evitarea jocurilor incitante

evitarea spectacolelor si lecturilor care pot provoca stari de excitabilitate crescuta.

SOMNUL DE NOAPTE - incepe de la 20,30 dupa 30 de minute distanta fata de masa de seara. Dormitorul trebuie bine ventilat, aerul sa nu contina praf sau mirosuri, sau gaze provenite de la sobe defecte.

In timpul somnului, copiii cu enurezis vor fi treziti pentru a urina.

PRINCIPALELE ELEMENTE ALE REGIMULUI ZILNIC LA PRESCOLARI

scularea sa nu se faca inainte de ora 7⁰⁰

gimnastica de inviorare, 2-5 min., intr-o incapere cu ferestrele larg deschise sau in aer liber

deprinderea de a folosi toaleta, spalatorul si sa se imbrace singuri

micul dejun intre 8⁰⁰- 8³⁰

jocuri la alegere - timp de 30 - 60 de min.

dupa 9³⁰ incep activitatile obligatorii, care au o durata intre 10-30 min. in functie de varsta copiilor.

Apoi 1^1/2 ora pentru jocuri si activitati distractive la alegere sau plimbari in aer liber.

Spalarea obligatorie a mainilor si servirea pranzului intre 12⁰⁰ - 12^30.

Spalarea mainilor si a gurii, pregatirea pentru somnul de zi ~ 2³⁰ ( intre 13³⁰- 16⁰⁰).

Gustarea

Intre 16³⁰ - 17⁰⁰ prescolarii mici si mijlocii - jocuri la alegere. Pentru cei mari o activitate obligatorie timp de 30 min.

Masa de seara 19⁰⁰ - 19³⁰

o perioada de jocuri distractive

pregatirea pentru somnul de noapte

culcarea la ora 20³⁰.