GANDIREA

GANDIREA

Caracteristici ale gandirii de tip uman:

a.         cunoasterea mijlocita si generalizata a realitatii informatiile concret senzoriale sunt prelucrate, evidentiindu-se insusirile esentiale si generale ale obiectelor si raporturile dintre ele, independent de factorul timp (timpul psihic este reversibil, anticipativ)

b.         caracterul procesual al gandirii umane activitatea rationala este indreptata spre realizarea unui scop

c.         desfasurare formal-logica activitatea gandirii inglobeaza o serie de algoritmi, scheme si operatii logice (judecata, rationamente)

d.         caracterul prospectiv si creator al gandirii umane gandirea poate prevedea consecintele anumitor actiuni, poate elabora ipoteze

Definitie: gandirea reprezinta acel proces intelectiv complex, de insemnatate centrala in reflectarea realului, mediat de limbaj care utilizand operatii de abstractizare si generalizare se exprima prin activitati cognitive specifice: conceptualizare, intelegere, rezolvare de probleme

Operatii fundamentale ale gandirii:

a.         analiza si sinteza: stabileste relatia parte-intreg in urma descompunerilor mentale ale obiectelor, fenomenelor (analiza); realizeaza reunirea partilor obiectului in noi ansambluri (sinteza)

b.         comparatia: permite stabilirea de asemanari si deosebiri intre obiecte, fenomene

c.         abstractizarea si generalizarea: permite relevarea unor insusiri ale obiectelor, facand abstractie de celelalte si extinderea insusirilor esentiale la celelalte cazuri particulare

d.         concretizarea: este operatia intelectuala opusa abstractizarii, exemplificarea

e.         sistematizarea si clasificarea: reprezinta ordonarea informatiilor si ierarhizarea logica a lor

f.          procedeele algoritmice si strategiile euristice: servesc la rezolvarea de probleme nou aparute prin aplicarea unei reguli precise (algoritmul), sau a unei diversitati de variante si solutii de rezolvare (strategii euristice)

Conceptualizarea informatiilor (formarea de notiuni):

a.         pe cale inductiva: plecandu-de de la cazuri particulare se identifica aspectele esentiale

b.         pe cale deductiva: plecand de la definitii, reguli, legi se analizeaza cazuri particulare

c.         formarea in etape: notiunile se formeaza trecand de la actiunile initial externe cu obiectele, la actiuni mentale pe parcursul interiorizarii treptate

Stadiile dezvoltarii intelectuale: inteligenta este o forma superioara de adaptare eficienta la situatii noi, adaptarea fiind rezultatul interdependentei a doua componente: asimilarea de noi informatii si acomodarea, restructurarea modelelor cunoasterii.

a.         stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani) se caracterizeaza prin trecerea de la nivelul reflexelor neconditionate la organizarea unei actiuni senzorio.motorii coerente, la elaborarea unor scheme de actiune integrate intr-un ansamblu tot mai organizat

b.         stadiul preoperational (2-7 ani) actiunile sunt interiorizate, simbolica reprezentativa se multiplica, apare semnalizarea si comunicarea verbala

c.         stadiul operatiilor concrete (7-12 ani) apar grupari operationale ce permit conceptualizari si clasificari

d.         stadiul operatiilor formale (12-17 ani) subiectul nu se limiteaza sa actioneze direct asupra obiectelor concrete ci coordoneaza propozitiile in unitati mai mari (fraze, rationamente), se trece de la operare asupra realului la operare asupra posibilului

Rezolvarea problemelor:

a.         situatia normala: in care subiectul nu are dificultati in a-si explica evenimentele

b.         situatia problematica: subiectul nu poate explica anumite fapte, apare un obstacol cognitiv

c.         formularea problemei propriu-zise: subiectul constientizeaza si verbalizeaza dificultatea

d.         formularea unei ipoteze: subiectul incearca rezolvarea problemei, in caz de esec renunta la ipoteza aplicand alta, se verifica rezultatele

e.         revenirea la o situatie considerata normala: prin cunostintele aduse de rezolvarea problemei date se obtin efecte formative; se genereaza matrite rezolutive

- bariere subiective aparute in calea rezolvarii problemelor: - fixitatea functionala (viscozitatea mentala)

- rezolvarea de probleme poate aparea nu numai la nivel individual, ci si in grup, unde creste eficienta si

exactitatea