METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR

NECESITATEA SI DIFICULTATILE CUNOASTERII PSIHOLOGICE A ELEVILOR

strategii didactice identice genereaza rezultate diferite, in functie de caracteristicile individuale si de varsta ale educatilor (nivel intelectual, structura aptitudinala, optiuni profesionale), determinand o diferentiere in receptarea si prelucrarea mesajelor transmise

o actiune pedagogica eficienta presupune:

T       procesul de formare realizat in functie de aptitudini si personalitate

T       concordarea caracteristicilor personale cu obiectivele procesului formativ (punerea in valoare a potentialitatilor)

dezvoltarea simtului diagnostic si

utilizarea unei metodologii adecvate de cunoastere

pentru a diagnostica si a interveni adecvat, profesorul trebuie sa identifice precis dificultatile de invatare

T       descoperirea dificultatilor de indeplinire a sarcinilor prealabile

plasarea optima si cat mai timpurie a elevilor in cadrul activitatilor instructive

T       situarea fiecarui elev la locul potrivit, dupa o diagrama a instruirii, care contine capacitatile pe care trebuie sa si le insuseasca elevul pentru atingerea obiectivelor pedagogice propuse si succesiunea insusirii lor

T       testarea fiecarei sarcini din 'ierarhia procesului de invatare'

Aspecte ce influenteaza negativ evaluarile realizate de profesori:

lipsa de competenta, subiectivismul - aprecierea profesorului insusita de elevi

imaginea despre un elev influenteaza notarea

elevii sunt etichetati doar prin prisma reusitei scolare (inteligenta, memorie, atentie etc.), neglijandu-se celelalte aspecte ale personalitatii (emotivitate, onestitate)

Cunoasterea psihologica

empirica (observatii implicite, limbaj comun)

sistematica (observatie explicita, teste, chestionare, anamneza)

T       identificarea caracteristicilor si diferentierea lor

metoda longitudinala (investigatia retrospectiva)

metoda transversala (cunoasterea structurii psihologice)

METODE DE CUNOASTERE

a)      cunoasterea psihologica - probabilistica

diagnosticul nu este definitiv, este doar un pronostic (pe termen scurt)

pentru cunoasterea trasaturilor de caracter: teste proiective, bazate pe conceptii psihanalitice (manifestari in situatii imaginate)

b)      divergente atat in legatura cu metodele psihologiei, cat si cu valoarea acestora:

metode clinice (observatia, convorbirea, metoda biografica)    orientare calitativa

metode psihometrice (experiment, test, chestionar) - experimentale    orientare cantitativa

T       diferenta intre ele data de: scopul urmarit, grad de precizie, obiectivitate

Metoda observatiei

urmarirea atenta si sistematica a comportamentului unei persoane, cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice

observatia poate fi:

spontana impresii uneori gresite

sistematica

Conditii pentru asigurarea preciziei si exactitatii inregistrarilor:

a)      stabilirea exacta a scopului propus (ce urmarim sa observam, ce aspecte ne intereseaza, in ce situatii se manifesta ele)

grila de observatie: lista de rubrici care sa usureze inregistrarea si clasificarea datelor

b)      observatii numeroase in conditii cat mai variate:

constanta comportamentului intr-o mare varietate de situatii

c)      sa notam cat mai exact numai faptele nu si interpretarea acestora

avem tendinta sa facem interpretari involuntare, in special cand apreciem prin contract
(ordonat dezordonat)

generalizare pornind de la propriile pareri (necesitatea unei fise scolare)

d)      folosire de categorii specifice - zambet, oferta

interpretarea datelor folosind tabele de analiza a comportamentului

Convorbirea

conversatie intre doua persoane, desfasurata dupa reguli metodologice, prin care se urmareste obtinerea unor informatii cu privire la o persoana, in legatura cu o tema fixata anterior

trebuie sa fie:

T       premeditata

T       sa aiba un scop bine precizat

T       sa vizeze obiective psihologice

se poate desfasura liber sau standardizat

Aspecte pentru asigurarea veridicitatii si autenticitatii convorbirii:

castigarea increderii elevilor, climat destins, de incredere reciproca

mentinerea permanenta a interesului

sinceritatea raspunsurilor

observarea atitudinilor si expresiilor

evitarea intrebarilor sugestive

Chestionarul

set de intrebari, bine organizate si structurate pentru a obtine date cat mai exacte despre o persoana (grup de persoane), ale caror raspunsuri sunt consemnate in scris

valorizeaza introspectia (masoara perceptii, atitudini, emotii subiective - autoraportari)

T       avantaj

tendinta de fatada - nu suntem siguri ca persoanele dau raportari ale propriilor simtaminte (subiectii ofera raspunsuri dezirabile)

T       nu avem indicii asupra sinceritatii raspunsurilor

Metoda biografica (anamneza)

analiza datelor privind trecutul unei persoane si a modului ei actual de existenta

biografia:

T       radiografie a dezvoltarii psihice, evidentierea celor mai importante momente

T       pune in valoare specificul unei persoane (mod concret de reactie in conditiile vietii obisnuite)

Procedee specifice:

analiza unor documente (documente scolare, fise medicale etc.)

analiza produselor activitatii (caiete de teme, desene, produse la activitati practice)

analiza cursului vietii (povestirea de catre subiect a vietii sale)

analiza unor microunitati biografice (descrierea unei zile de munca, libere sau de vacanta)

Aspecte importante:

starea civila a parintilor, antecedentele mamei si tatalui, numarul copiilor, rangul copilului in familie, situatie materiala, atmisfera familiala, antecedente fiziologice ale copilului (nastere, alimentatie, dezvoltare psihomotorie, boli etc.) studiul cronologic al vietii (comportarea in familie, scoala, bilantul activitatii scolare, preocupari din timpul liber etc.) T ghid de anamneza (pentru prelucrare)

Categorii utilizate in analiza materialului biografic (29 categorii):

categorii formale (forma exterioara a comportamentului)

categorii cognitive (modul de percepere a lumii)

tematici ale existentei (directiile orientarii personale)

Metoda testelor

masoara:

T       diferentele intre indivizi

T       diferentele intre reactiile aceluiasi individ in diverse stadii

proba standardizata din punct de vedere al sarcinii propuse spre rezolvare, al conditiilor de aplicare si instructiunilor date, al modalitatilor de cotare si interpretare a rezultatelor obtinute

Clasificare:

teste de inteligenta si dezvoltare mintala - aptitudinea cognitiva generala

teste de aptitudini si capacitati - insusiri de temperament si caracter

teste de personalitate

T       teste obiective de personalitate (subiectii nu constientizeaza aspectele personalitatii vizate de test)

T       teste proiective - incercarea de a studia inconstientul

teste de cunostinte (docimologice) - nivelul cunostintelor acumulate

Aspecte importante

diagnosticul si tratamentul dificultatilor educationale

selectia si repartizarea elevilor conform abilitatilor

validarea psihometrica

a)      identificarea surselor ce genereaza diferite probleme

aplicare test de inteligenta

investigarea factorilor din domeniul motivatiei, personalitatii, aptitudinilor

interventia: consiliere psihologica si nivel de educatie

testele trebuie folosite cu precautie, rezultatele comunicate cu responsabilitate

se refera la grupuri de oameni, nu la cazuri particulare

b)      utilizarea pentru selectie a unei baterii de teste, validate

cele mai bune pentru selectia nivelului educational (instrumente de grup)

c)      identificarea factorilor ce duc la succes sau la esec (contributie importanta prin perfectionare si validare)

ajuta la dezvoltarea teoriilor din domeniul psihologiei educationale
(ex. testul de personalitate EPI stransa legatura cu performanta academica)

DE LA EVALUAREA PSIHOMETRICA LA EVALUAREA POTENTIALULUI DE INVATARE

Exista doua sisteme de evaluare, care raspund unor probleme diferite si se completeaza reciproc:

metoda psihometrica (statistica)

metoda evaluarii potentialului de invatare (dinamica)

a)      Metodele psihometrice - testele

incearca sa evalueze ce ramane stabil si posibil de prevazut

tributara contextului biogenetic (caracteristici stabile comportamente constante)

b)      Evaluarea potentialului de invatare

evaluarea proceselor psihice - sarcini de invatare specifice

ce poate sa invete un subiect (inteligenta: a profita de experientele invatarii propuse de mediu)

Examenul psihologic:

ce a devenit un subiect in functie de trecutul sau

evidentierea resurselor pentru ameliorarea traiectului dezvoltarii sale

Evaluarea in urma invatarii: rezultate diferite date de capacitati diferite de invatare

Procedee de evaluare

antrenamentul in timpul testului:

T       corectare imediat dupa greseala

T       itemi de rezolvat fara asistenta

prestest - invatare -post -test:

T       pre-test: evaluari de baza

T       invatare: ajutare pentru rezolvarea problemei

T       post - test: verificarea efectelor invatarii

Evaluarea potentialului - doua tendinte care se exclud reciproc

tendinta cantitativa:

T       masurare cantitativa a efectelor invatarii

T       interventie standardizata (studierea componentelor inteligentei)

tendinta calitativa:

T       interventie nestandardizata

T       ajutor adaptat situatiei particulare

FISA PSIHOPEDAGOGICA

instrument de lucru la nivelul fiecarui elev

cuprinde:

T       sistematizarea datelor privind personalitatea sa

T       aprecieri calitative asupra trasaturilor de personalitate a copilului si asupra factorilor de influenta a formarii lui

Schema fisei psihopedagogice

I.            Date personale (nume, prenume, data si locul nasterii, domiciliu, scoli)

II.         Mediul familial (numele si profesia tatalui, ale mamei, relatii intre parinti, nivel de educatie, frati, surori, alte persoane cu care locuiesc, conditii de locuit, material, nivel cultural al parintilor, influente extrafamiliale)

III.       Starea de sanatate (antecedente ereditare, personale, stare generala, mentiuni medicale importante pentru invatamant)

IV.      Rezultate scolare si preocupari (medii generale, obiecte cu cele mai bune note, succese deosebite, precoupari extrascolare, factori explicativi reusita)

V.        Date asupra structurii psihologice

aptitudini si capacitati intelectuale - atentie, inteligenta, memorie, limbaj, creativitate

trasaturi de caracter - sarguinta, organizarea studiului, disciplina,, colegialitate, modestie

trasaturi de temperament - extra - introvertit, energic, activ, emotiv, sentimental, rece, sensibilitate afectiva redusa

VI.      Caracterizare sintetica

nivelul pregatirii scolare

nivelul inteligentei

aptitudini - interese speciale

trasaturi de caracter pregnante

particularitati temperamentale dominante

orientare scolara si profesionala (parinti, elev, profesor)

recomandari de ordin pedagogic (obiective educationale, interventii educative oportune)