METODE DE STIMULARE A CREATIVITATII

METODE DE STIMULARE A CREATIVITATII

1 Metode interactive si alternative

a) De predare

Predarea traditionala in sensul in care profesorul tine o prelegere, face o demonstratie, iar rolul elevilor este acela de a urmari, nu produce invatare decat in foarte mica masura.

Este insuficient pentru invatare daca in timpul orei elevii doar asculta explicatiile profesorului si vad o demonstratie facuta de profesor. Cauza acestui fenomen, tine de insusi functionarea creierului. Creierul nu functioneaza ca un DVD sau casetofon. Creierul nu este un simplu receptor de informatie.

Creierul functioneaza asemenea unui computer, acesta din urma a fost proiectat si creat dupa modelul de functionare al creierului. Pentru ca un computer sa inceapa sa functioneze trebuie sa apasam butonul de pornire. In cazul in care invatatoarea este "pasiva", butonul "pornire" al creierului nostru este activat. Unui computer ii este necesar pentru a fi in stare de functionare de un soft adecvat pentru a interpreta datele introduse si creierul nostru are nevoie sa faca unele conexiuni cu ideile ancora deja cunoscute. Cand invatarea este "pasiva", creierul nu face aceste legaturi. Un computer nu retine informatia procesata decat daca actionam butonul "salvare". Creierul nostru trebuie sa testeze informatia sau sa o explice altcuiva pentru a o stoca.

Profesorii isi inunda elevii cu propriile lor ganduri profunde si bine organizate. Profesorii recurg prea des la explicatii si demonstratii de genul "hai-sa-ti-arat-cum". Desigur ca, prezentarea poate face o impresie imediata asupra creierului, dar in absenta unei memorii exceptionale, elevii nu pot retine prea mult pentru perioada urmatoare. Un profesor, oricat de stralucit orator ar fi, nu se poate substitui creierelor elevilor si deci nu poate face activitatea care se desfasoara individual in mintea fiecaruia.

Elevii insisi trebuie sa organizeze ceea ce au auzit si vazut intr-un tot ordonat si plin de semnificatii. Daca elevilor nu li se ofera ocazia discutiei, a investigatiei, a actiunii si eventual a predarii, invatarea nu are loc.

• Invatarea presupune intelegerea, iar aceasta inseamna mai mult decat cunoasterea faptelor.
• Elevii construiesc cunoasterea pe baza a ceea ce deja cunosc sau cred.
• Elevii formuleaza noile cunostinte prin modificarea si rationarea conceptelor lor curente si prin adaugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja.
• Invatarea este mediata de mediul social in care elevii interactioneaza unii cu altii.
• Invatarea eficienta necesita preluarea de catre elevi a controlului asupra propriei invatari.
• Transferul, respectiv capacitatea de a aplica cunostinte in situatii noi este afectat de gradul in care elevii invata pentru intelegere si invata cu intelegere.

Fara indoiala, este adevarat ca acela care invata trebuie sa-si construiasca cunoasterea prin intermediul propriei intelegeri si ca nimeni nu poate face acest lucru in locul sau. Dar nu este mai putin adevarat ca aceasta constructie personala este favorizata de interactiunea cu altii care la randul lor invata. Daca elevii isi construiesc cunoasterea proprie ei nu o fac singuri. Sa nu uitam ca omul este fundamental social. Adevarata invatare este aceea care permite transferul achizitiilor in contexte noi. Este nu doar simplu activa, individual activa ci interactiva. Reciprocitatea este un stimulent al invatarii, cand actiunea comuna este necesara, cand reciprocitatea este activata in cadrul unui grup in vederea obtinerii unui rezultat, atunci par sa existe procese care stimuleaza invatarea individuala si care conduc pe fiecare la o competenta ceruta de constituirea grupului.

b) De evaluare

Din perspectiva evaluativa, metoda cumuleaza aceleasi semnificatii educationale, reprezentand un mod eficient de realizare a demersului initial in vederea atingerii obiectivelor de evaluare propuse.

Adrian Stoica sustine ca metoda este o cale prin care profesorul "ofera elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stapanire a cunostintelor, de formare a diferitelor capacitati testate prin utilizarea unei diversitati de instrumente adecvate scopului urmarit".

Relatia dintre metoda de evaluare si instrumentul de evaluare trebuie interpretata ca o relatie de dependenta univoca a instrumentului de metoda, in sensul ca cel dintai isi subsumeaza valentele formative si operationale realizarii perspectivei metodologice propuse.

Astfel, metoda de evaluare vizeaza intregul demers de proiectare si realizare a actului evaluativ, de la stabilirea obiectivelor de evaluare prin care se intentioneaza obtinerea informatiilor necesare si relevante pentru scopurile propuse. Din acest unghi de vedere, instrumentul de evaluare este parte integranta a metodei, reprezentand concretizarea la nivel de produs a optiunii metodologice a cadrului didactic pentru testarea performantelor elevului intr-un domeniu bine definit.

In desfasurarea procesului evaluativ, masurarea si aprecierea (cele doua etape importante) capata semnificatii si coerenta in functie de metoda utilizata in sustinerea acestui demers. In contextul metodologic ales pentru un anumit tip de evaluare instrumentul in sine devine partea operationala relationala cu sarcina de lucru prin intermediul careia elevul demonstreaza abilitati si capacitati specifice situatiei de invatare sau de evaluare.

Instrumentul de evaluare este cel care pune in valoare atat obiectivele de evaluare, cat si demersul initiat pentru a atinge scopul propus, uneori reusind chiar o schimbare a modului de abordare a practicii evaluative curente sau a celei de examen.

Cele mai importante finalitati ale evaluarii procesului instructiv-educativ, in ultimul timp, se concretizeaza in :

* cunostinte si capacitati;

* atitudini (practice , sociale , stiintifice etc.);

* interese;

*capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptari atitudinale si comportamentale etc.)

Pornind de la aceasta realitate, strategiile moderne de evaluare cauta sa accentueze acea dimensiune a actiunii evaluative care sa ofere elevilor suficiente si variate posibilitati de a demonstra ceea ce stiu dar, mai ales, ceea ce pot sa faca.

Pentru a se utiliza la maximum resursele inconstientului, care au un rol important in procesul creatiei (aparitia brusca a unor idei, sub forma "iluminarii", inspiratiei)s-au preconizat metode imaginative si metode rationale.

2 Metode creative

2.1 Brainstormingul

Brainstormingul este una din cele mai raspandite metode in formarea elevilor in educatie, in stimularea creativitatii, in domeniul afacerilor, al publicitatii, etc.

Etimologic, brainstorming provine din engleza, din cuvintele "brain"= creier si "storm"= furtuna, plus desinenta "-ing" specifica limbii engleze, ceea ce inseamna "furtuna in creier"- efervescenta,o stare de intensa activitate imaginativa, un asalt de idei. Este " metoda inteligentei in asalt."

Un principiu al brainstormingului este: cantitatea genereaza calitatea.Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare. (Osborne, 1959). Prin folosirea acestei metode se provoaca si se solicita participarea activa a elevilor, se dezvolta capacitatea de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii in ceea ce priveste alegerea solutiilor optime si se exerseaza atitudinea creativa si exprimarea personalitatii.

De asemenea, utilizarea brainstormingului optimizeaza dezvoltarea relatiilor interpersonale - constatam ca persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante. Identificarea solutiilor pentru o problema data este un alt obiectiv al brainstormingului.

Obiectivul urmarit de aceasta metoda este exersarea capacitatilor creatoare a elevilor in procesul didactic- la diferite categorii de activitate - care sa conduca la formarea unor elevi activi, capabili sa se concentreze mai mult timp, in grupuri creative.

Etapele metodei:

1. Se alege tema si se anunta sarcina de lucru.

2. Se solicita exprimarea intr-un mod cat mai rapid, in enunturi scurte si concrete, fara cenzura, a tuturor ideilor - chiar traznite, neobisnuite, absurde, fanteziste, asa cum vin ele in minte legate de rezolvarea unei situatii-problema conturate.Se pot face asociatii in legatura cu afirmatiile celorlalti, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar atentie, fara referiri critice.Se suspenda orice gen de critica, nimeni nu are voie sa faca observatii negative.In acest caz functioneaza principiul "cantitatea genereaza calitatea".

Totul se inregistreza in scris, pe tabla, flipchart, video, reportofon, etc.

4. Se lasa o pauza de cateva minute pentru "asezarea" ideilor emise si receptionate.

5. Se reiau pe rand ideile emise, iar grupul gaseste criterii de grupare a lor pe categorii-simboluri, cuvinte-cheie, imagini care reprezinta posibile criterii.

6.Grupul se imparte in subgrupuri, in functie de idei listate, pentru dezbatere.Dezbaterea se poate desfasura insa si in grupul mare. In aceasta etapa are loc analiza critica, evaluarea ,argumentarea si contraargumentarea ideilor emise anterior.Se selecteaza ideile originale sau cele mai aproape de solutii fezabile pentru problema pusa in discutie. Se discuta liber, spontan, riscurile si contradictiile care apar.

7. Se afiseaza ideile rezultate de la fiecare subgrup, in forme cat mai variate

si originale: cuvinte, propozitii, imagini, desene, cantece,coleje, joc de rol, pentru a fi cunoscute de ceilalti.

Profesorul trebuie sa fie un autentic catalizator al activitatii, care sa incurajeze exprimarea ideilor, sa nu permita interventii inhibante si sa stimuleze explozia de idei.

In desfasurarea lectiilor in invatamantul primar se realizeaza de cele mai multe ori variante prescurtate ale metodei, obiectivul fundamental fiind acela de a-i determina pe elevi sa-si exprime liber opiniile, sa formuleze idei proprii eliberate de prejudecati, sa exerseze atitudini deschise si creative in grup, sa fie motivati pentru activitate, sa invete intr-o maniera placuta si atractiva, intr-o ambianta plina de prospetime si emulatie.

Avantajele utilizarii metodei brainstorming sunt multiple. Dintre acestea:

obtinerea rapida si usoara a ideilor noi si a solutiilor rezolvatoare;

costurile reduse necesare folosirii metodei;

aplicabilitate larga, aproape in toate domeniile;

stimuleaza participarea activa si creaza posibilitatea contagiunii ideilor;

-dezvolta creativitatea,spontaneitatea,increderea in sine prin procesul    evaluarii amanate;

dezvolta abilitatea de a lucra in echipa.

Limitele brainstorming-ului:

- nu suplineste cercetarea de durata, clasica;

- depinde de calitatile moderatorului de a anima si dirija discutia pe fagasul dorit;

- ofera doar solutii posibile nu si realizarea efectiva;

- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanti.

Brainstorming-ul se desfasoara in cadrul unui grup format din maxim 30 de persoane, de preferinta eterogen din punct de vedere al pregatirii si al inclinatiilor, sub coordonarea unui moderator(in cazul nostru-invatatorul), care indeplineste rolul atat de animator, cat si de mediator.Rolul invatatorului este de a asculta cu atentie pe elevi fara a interveni in discutiile acestora; eventual, el poate intra in joc prin respectarea regulilor acestuia.Se mai recomanda ca grupul ce utilizeaza brainstorming-ul sa fie compus dintr-un numar par de elevi. Folosita cu discernamant,aceasta metoda stimuleaza creativitatea si genereaza lectii creative. Cu putin curaj, acestea pot fi proiectate in parteneriat cu elevii.

2.2 Tehnica 6/ 3/ 5

Aceasta tehnica reprezinta o modalitate de lucru bazata pe constructia de "idei pe idei" in domeniul creativitatii. Are ca obiectiv stimularea creativitatii de grup a elevilor prin solicitarea de a gasi cat mai multe solutii/idei avand o tema data.

Brainwriting sau 6/3/5 este o metoda simpla de stimulare a creativitatii care presupune: - 6 membrii in grupul de lucru;

- 3 solutii fiecare membru al grupului la o problema data;

- 5 minute - timpul de lucru pentru cele 3 solutii.

Metoda poate fi aplicata la elevii de orice varsta, incepand chiar cu cei de varsta prescolara daca se respecta etapele de lucru si se cunosc caracteristicile copiilor prescolari.

Etapele metodei :

1) Impartirea elevilor in grupuri de cate 6 membrii fiecare.Cand grupurile sunt selectate dupa criterii creative li se solicita minimum 3 variante/solutii la problema data si rapiditate mai mare ( sa nu depaseasca timpul stabilit). Se distribuie fiecarui membru materialul pentru activitate.

2) Prezentarea problemei si a sarcinii de lucru, moment in care dupa anuntarea subiectului de gandire si lucru elevii vor scrie idei p o foaie de hartie pe care o vor transmite mai departe coleguluidin dreapta pentru a citi cele scrise si pentru a continua cu ideile personale.

3) Activitatea propriu - zisa( moment in care activitatea individuala alterneaza cu cea de grup). Elevii scriu pe foaia personala de lucru trei elemente ale temei in maxim 5 minute.Foile se deplaseaza apoi de la stanga spre dreapta pana ajung in pozitia initiala - la elevul de la care a pornit.Fiecare menbru al grupului cand primeste fisa de la colegul din stanga sa citeste ideile, identifica continutul si incearca sa adauge altele, sa le modifice creativ pe cele existente fara a se departa de tema principala.

Cadrul didactic urmareste ca : schimbul de fise sa se faca in ordinea stabilita respectand astfel regula metodei, elevii sa imbunatateasca continutul temei urmand sa noteze pe o fisa implicarea fiecarui elev. Se centralizeaza ideile rezultate si se apreciaza, respectiv fiecare fisa reprezinta o subtema a temei prezentate la inceputul activitatii.

Avantajele metodei:

• Stimuleaza elevii sa formuleze idei;
• Determina toti elevii sa-si exprime ideile;
• Implca elvii timizi, necomunicativi;
• Orienteaza elevii spre a face analize, comparatii, generalizari;
• Incurajeaza spiritul de intrecere/ competitie;
• Dezvolta spiritul critic necesar in evaluare;
• Dezvolta atentia voluntara, imaginatia;
• Imbina munca individuala cu cea colectiva.

2.3 Metoda Philips 6/6

Aceasta metoda a fost initiata de catre americanul J.D.Philips, fiind o modaliatate de stimulare a creativitatii care consta in rezolvarea de sarcini, timp de 6 minute.Are ca obiectiv stimularea creativitatii individuale si de grup prin emiterea de idei de rezolvare timp de 6 minute pentru rezolvarea unei sarcini, probleme, ..Poate fi practicata in grupuri chiar mai mari de 30 de persoane.

Etapele de desfasurare a metodei:

Organizarea colectivului in grupuri de cate 6 membrii din care: un lider dirijeaza , conduce activitatea in cadrul grupului si prezinta rezultatele; si un alt copil, "mesager" al grupului care retine ideile colegilor.

a)      Prezentarea temei si a sarcinii didactice pentrufiecare grup.

Varianta 1 - fiecare din cei sase participanti propun un raspuns, iar la sfarsit,

copilul "mesager" retine si prezinta cele mai importante idei.

Varianta 2 - fiecare participant expune in grup o varianta care e analizata si apoi se trece la alta idee.

Strangerea solutiilor elaborate.Fiecare lider al grupului prezinta ideile elaborate de membrii grupului.

b)      Discutia colectiva - decizii in grup.

Se prezinta intr-o forma atractiva ideile grupurilor, se ierarhizeaza impreuna

cu copii in ordinea importantei, apoi copiii decid in grup solutia finala.

c)      Incheierea discutiei - cadrul didactic prezinta decizia finala.

Metoda se integreaza in activitatiile prevazute de Curriculum fie in

reactualizarea cunostintelor, fie in predarea-invatarea-evaluarea continuturilor. Liderul si "mesagerul " grupului se aleg tinand seama de calitatile lor bazandu-se pe inteligenta dominanta."Mesagerul grupului"retine ideile, le comunica liderului realizand sinteza partiala iar liderul, ajutat in caz de nevoie de cadrul didactic, realizeaza sinteza generala prin decizia in grup si concluzia finala.Metoda esde aplicabila, de preferinta, in momentele, evenimentele activitatii care permit acest lucru, evitandu-se astfel sablonismul, rutina didactica.Verbe utilizate: a organiza, a alege, a elabora, a retine , a decide, a analiza, a conduce, a prezenta, a comunica, a spune a identifica, a descrie.

Avantajele metodei:

Metoda permite realizarea obiectivelor, profesorul respectand principiul instruirii diferentiate si tipul de inteligente diferite;

Se obtin solutii multiple in 6 minute pe cai variate: atat cu material concret, cat si cu fara material;

Implica elevul in grup si grupul in colectiv pentru sinteza ideilor utilizand forme variate de organizare a colectivului.

Stimuleaza creativitatea individuala si de grup.

2.4 Tehnica viselor

Este o tehnica bazata pe meditatie in care elevul isi lasa in voie imaginatia sa lucreze pentru a exprima ceea ce a gandit ca poate face el in viitor, cum va arata locuinta lui, colegii, scoala, parcul etc., apoi compara visul cu realitatea in vederea obtinerii unor viabile pentru viitor.

Obiectvul urarit de aceasta este in primul rand stimularea imaginatiei prin crearea de situatii compatibile cu cele existente in viata reala.

Etapele metodei :

a)      Organizarea elevilor pe grupuri de cate patru . Acestea pot fi eterogene cand

sarcina este comuna pentru toate grupurile sau grupuri omogene dupa inteligenta predominanta (grupul lingvistilor, grupul constructorilor, desenatorilor,etc) cand sarcina difera sau nu de la un grup la altul.

b) Prezentarea sarcinii didactice. Pe baza unei teme date, fiecare elev isi va imagina tot felui de idei legate de teme data. Fiind impartiti in grupuri cu tematici anume,legate de tema principala de discutie ei au fiecare cate o sarcina, cerinta de rezolvat .

c) Exploatarea "visului".Elevii isi imagineaza in grup, colaboreaza pentru rezolvarea sarcinii de lucru. Profesorul stimuleaza elevii in functie de inteligenta evidentiata, sugerand procedeele imaginatiei "amplificare, diminuare, asezare spatiala, schematizare, multiplicare, etc., efectuarea unor combinatii care sa modifice spectaculos rezultatul. Apoi fiecare grup isi va prezenta rezultatul muncii grupului sau.

d) Activitati in grup. In cadrul acelorasi grupuri profesorul revine cu o alta sarcina didactica, complicand problematizarea situatiei.

e) Prezentarea rezultatelor finale. Fiecare grup prezinta solutii viabile in functie de timpul transpunerii in realitate.

Avantajele metodei:

• Stimuleaza imaginatia si creativitatea,
• Impulsioneaza depasirea barierelor;
• Activizeaza grupurile prin competitia permanenta;
• Impune stabilirea unei paralele intre lumea reala si cea imaginativa;
• Compararea solutiilor;
• Stimuleaza buna dispozitie.

2.5 Discitia Panel

Termenul panel inseamna in engleza ,, jurati". Si in acest caz e vorba de participarea unor colectivitati mai mari. Discutia propriu-zisa se desfasoara intr-un grup restrans ,,juratii"(adica un grup format din 5-7 persoane), e format din persoane competente in domeniul respectiv. Ceilalti, pot fi zeci de persoane- asculta in tacere ceea ce se discuta. Acestia pot interveni prin biletele transmise ,,juratilor. Uneori biletelele sunt de hartie colorata: cele albasre contin antrebari, cele albe-sugestii, cele rosii- pareri personale. Mesajele sunt primite din unul din membrii participanti la dezbatere, care introduce in discutie continutul unui biletel atunci cand se iveste un moment prielnic (i se spune ,,injectorul de mesaje" ). Discutia e condusa de un ,,animator". La urma, persoanele din sala pot interveni si in mod direct, prin viu grai. In incheiere, animatorul face o sinteza si trage concluzii.

2.6 Metoda Delphi

Elaborata de O.Helmer si colaboratorii sai din anii 1964-1965, dezvolta tehnica consultarilor reciproce intre participanti.Aceasta este o metoda care combina creativitatea individuala cu cea a grupurilor si a fost conceputa pentru obtinerea de prognoze, directionari sau solutii pentru probleme importante.

In esenta, aplicarea metodei Delphi presupune:

• fixarea temei;
• intocmirea unui chestionar;
• completarea individuala a chestionarului (pentru a nu se influenta reciproc)
• analiza necritica a raspunsurilor;
• proiectarea actului didactic in functie de raspunsurile primite;
• completarea aceluiasi chestionar dupa o perioada de timp (comparandu-se cu primul chestionar)

Metoda Delphi, in varianta pedagogica, se aplica in evaluarea initiala pentru testarea copiilor in legatura cu un subiect propus sau pentru definitivarea programei unui curs de optional. Scopul principal este acela de a primi informatii despre subiectul propus si de a realiza proiectarea didactica in concordanta cu ele. Principiul fundamental al metodei este feed-back-ul de opinie, consultarea periodica a copiilor. Astfel, prin ultima faza a derularii metodei Delphi, se poate constata in ce masura activitatea desfasurata a raspuns asteptarilor. Pe baza noilor propuneri actul didactic se poate imbunatati.

Am aplicat aceasta metoda atat pe termen lung, cat si pe termen scurt.La inceput un grup de experti elaboreaza un chestionar pe marginea temei in discutie, chestionar care este trimis unor specialisti sper completare.Fiecare va raspunde pe cont propriu, intr-un interval de timp stabilit, fara sa fie "contaminat" de opinile celorlalti.Apoi, chestionarele sunt redistribuite acelorasi persoane fiind insotite si de raspunsurile nenominalizate ale celorlanti participanti, iar raspunsurile sufera inerente retusuri si ajustari.

Dupa primirea unui nou set de raspunsuri, urmeaza consultarea care se repeta urmand acelasi procedeu.Astfel, ciclul contribuie la eliminarea treptata a ideilor care se abat de la medie,circuitul se incheie cand 50% din participanti ajung la un consens, iar intreg materialul va fi prezentat comisiei de apreciere acre va sintetiza solutile date.

2.7 Metoda Frisco

Aceasta metoda se bazeaza pe pricipiul Brainstorming-ului regizat, moderatorul atribuind fiecarui participant cate un rol care sa ii acopere o anumita dimensiune a personalitatii.Asfe, pot aparea urmatoarele personaje:traditionalistul, ponderatul, exuberantul, pesimistul,optimistul.

Activitatea creatoare, necesita o interventie speciala, timpurie si longevivs, asa ca fiecare institutor trebuie sa-si asume o responsabilitate de a-si mobiliza si imbogatii potentialul sau creator, dar si pentru a intretine si promova o atmosferapropice creativitatii.

Etapele metodei:

a) Propunerea spre analiza a unei situatii-problema

b)Stabilirea rolurilor: - conservatorul;

- exuberantul;

- pesimistul;

-optimistul.

c)Dezbaterea colectiva:

-conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara a exclude

posibilitatea unor imbunatatiri;

-exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica;

-pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri;

-optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de

exuberant.

d)Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise.

Avantaje metodei:

• rolurile se pot inversa, participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc,dar

sa fie in acord cu rolurile pe care le joaca;

• dezvolta competentele inteligentei lingvistice, logice, interpersonale.

Specific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor,dintre personalitatile lor,ducand la o tnvatare mai activa si cu rezultate evidente.

Acest tip de interactivitate determina "identificarea subiectului cu situatia de invatare in care acesta este antrenat",ceea ce duce la transformarea elevului in stapanul propriei formari.

Interactivitatea presupune atat cooperarea, cat si competitia ,ambele implicand un anumit grad de interactiune.

Ioan Cerghit afirma:"pedagogia moderna considera ca rutina excesiva,

conservatorismul(.)aduc mari prejudicii invatamantului.In fond creatia, in materie de metodologie, tnseamna o necontenita cautare, reannoire si imbunatatire a conditiilor de munca in instituiiile scolare."

3 Metode de rezolvare de probleme

3 Metoda palariilor ganditoare

Este o tehnica interactiva de stimulare a creativitatii participantilor care se bazeaza pe interpretarea de roluri in functie de palaria aleasa.

Sunt 6 palarii ganditoare, fiecate avand cate o culoare: alb, rosu, galben, verde, albastru, negru.Membrii grupului isi aleg palariile si vor interpreta astfel rolul precis asa cum considera mai bine.

Rolurile se pot inversa, participantii fiind liberi sa spuna ce gandesc dar sa fie de acord cu rolul pe care il joaca.

Culoarea palariei este cea care defineste rolul:

PALARIA ALBA:

- ofera o privire obiectiva asupra informatiilor;

este neutra;

- este concentrata pe fapte obiective si imagini clare;

- ramane neutra indiferent de influentele colegilor uneori intentionate conform rolului jucat, alteori reale;

- este purtatoare de informatii si dornica de a descoperi altele noi, utile problemei puse in dezbatere;

- ofera informatia bruta nu o interpreteaza si nu are opinii de nici un fel;

- sta sub semnul gandirii obiective.

PALARIA ROSIE:

- da frau liber imaginatiei si sentimentelor;

- are o perspectiva emotionala asupra evenimentelor;

- rosul poate insemna suparare sau furie ;

- o caracterizeaza sinceritatea, spunand lucrurilor pe nume fara a se gandi la consecinte;

- e interesata de ceea ce simt, ce cred, cum ar actiona celelalte palarii, cerand motivarea solutiilor, informatilor;

- e un stimulatorpentru ceilalti, mobilizator prin intrebarile pe care le adreseaza;

- priveste solutionarea problemelor prin prisma propriei intuitii;

- descatuseaza starile afective.

PALARIA NEAGRA:

- gandeste negativ dar logic si critic;

- exprima prudenta, grija, avertisment;

- are o perspectiva trista si sumbra asupra situatiei;

- scoate in evidenta raul, erorile, incorectitudinile;

- selecteaza greselile cu precizie;

- reprezinta gandirea negativa si pesimista.

PALARIA GALBENA:

- are o perspectiva pozitiva asupra situatiei;

- gandeste pozitiv, optimist, logic;

- ia in considerare beneficiile, posibilitatile, informatile oferite si isi exprima sperantade rezolvare a problemei;

- cere celorlalte palarii un efort mai mare de gandire pentru solutionarea problemelor;

- culoarea simbolizeaza optimismul;

- o gandire constructiva pe un fundament logic.

PALARIA VERDE:

- exprima idei noi, solutii posibile, creative, inovatoare;

- stimuleaza gandirea creativa;

- cauta alternative;

- cu ajutorul ei se ajunge la noi concepte, noi solutii, noi rationamente, variante, posibilitati;

- antreneaza gandirea laterala pentru solutionarea problemelor;

- nu are retineri, explodeaza si emana idei noi, neasteptate;

- reprezinta abundenta si simbolul fertilitatii.

PALARIA ALBASTRA:

- exprima controlul procesului de gandire avand rolul conducator;

- este culoarea rece fiind atotcunoscatoare;

- dirijeaza bunul mers al activitatii;

- este recunoscuta de ceilalti care tin cont de interventiile ei;

- rezolva conflictele care apar;

- alege solutia corecta si da semnalul de continuare a jocului si de finalizare;

- este preocupata de control si organizare.

Participantii trebuie sa cunoasca foarte bine semnificatia fiecarei culori si sa isi reprezinte fiecare palarie gandind din perspective ei.Nu palaria conteaza, ci ceea ce semnifica ea respectiv ce induce culoarea fiecareia.

Cele 6 palarii ganditoare pot fi privite in perechi:

palaria alba - palaria rosie;

palaria neagra - palaria galbena;

palaria verde - palaria labastra.

Palariile ganditoare pot fi purtate pe rand de participanti sau toti subiectii antrenati in discutie pot fi sub aceeasi palarie in acelasi timp.Astfel se pot folosi formule de genul " hai sa incercam si palaria verde sa cautam idei noi".

Utilizand tehnica palarilor ganditoare, ganditorul este provocat sa schimbe rolul facilitandu-se stfel posibilitatea de exprimare nefiind constrans doar de o singura idee.

Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul, astfel cu sistemul acestor palarii au ocazia de a renunta la negativism prin simpla schimbare a palariilor.

Etapele metodei:

Se impart cele 6 palarii elevilor si se ofera cazul supus dicutiei pentru ca fiecare sa isi pregateasca ideile.Palaria poate fi purtata individual si atuncielevul isi indeplineste rolul sau mai multi elevi pot sta sub aceeasi palarie.In acest caz elevii coopereaza in asigurarea celei mai bune interpretari.Ei pot purta fiecare cate o palarie de aceeasi culoare,fiind constienti de faptul ca :

- palaria albastra - clarifica

- palaria alba - informeaza

- palaria verde - genereaza idei noi

- palaria galbena - aduce beneficii

- palaria neagra - identifica greselile

- palaria rosie - spune ce simte

Palariile ganditoare pot fi purtate pe ramd de participanti sau de toti subiectii antrenati in discutie.Utilizand aceasta tehnica ganditorul este provocat sa schimbe rolurile avand o posibilitate mare de exprimare.

Participantii trebuie sa cunoasca foarte bine simbolul fiecarei palarii si sa reprezinte semnificatia acesteia gandind din perspectiva ei .Nu palaria este importanta ci culoarea ei.

Avantajele metodei:

Metoda aceasta stimuleaza creativitatea participantilor gandirea colectiva si individuala, ea dezvolta capacitatiile sociale de intercomunicare si toleranta reciproca de respect fata de opinia celuilalt.

Fiecare palarie ganditoare reprezinta un mod de gandire oferind o privire asupra:

informatiilor;

sentimentelor;

judecatiilor;

atitudinii pozitive;

creativitatii;

controlului.

Aceasta tehnica da posibilitatea participantiilor sa isi exprime direct emotile si sentimentele prin simplu fapt ca poarta o palarie.

Un exemplu de intrebari / comportamente posibile in acest joc este:

Ea incurajeaza si exerseaza capacitatea de comunicare a ganditorilor, dezvolta competentele inteligentei si este o tehnica usor de folosit, aplicabila unei largi categorii de varste.

4. Studiul de caz

Este o metoda de exploatare directa care stimuleaza "gandirea si creativitatea"determinand elevii sa analizeze si sa compare situatii, sa caute si sa dezvolte solutii pentru probleme reale.

Are ca obiectiv, exersarea capacitatilor de a decide si a solutiona situatii-problema existente in viata reala.

Metoda cazurilor este de bun augur in munca formativa cu elevii . Insasi etimologia cuvantului "caz" vine din latinescul "casus" , derivat din "cadere", a cadea, cadere ca accident, eveniment mai mult sau mai putin fortuit . Studiul de caz, in dezbaterile educative, este nu numai o posibilitate , ci si o cerinta majora in educatie .

Descrierea metodei:

Aceasta metoda ofera posibilitatea afirmarii libere a opiniilor, dar si alegere solutiei optime dupa dezbaterea lor.

a) Selectarea cazului.Domeniile din care sunt selectate cazurile sunt in concordanta cu nivelul de dezvoltate si cu specificul varstei elevilor.(deci poate fi pusa in aplicare la toate nivelurile de varsta). Pornind de la propunerea unor teme,copiii sunt antrenati in gasirea unor solutii de rezolvare.

b) Expunerea cazului.Aceasta poate fi realizata prin mai multe forme:postere, colaje, fotografii,care sa prezinte cazul in diferite ipostaze; inregistrari audio din timpul ivestigatiilor; texte scrise, ilustarte etc.

c) Dezbaterea cazului si formarea diagnosticului.O analiza detaliata, argumentata a cazului conduce la descoperirea cauzelor. Pentru elucidarea neclaritatilor se adreseaza intrebari profesorului sau parintilor in aflarea de noi informatii.Este o perioada de documentare.

d) Stabilirea variantelor de solutionare.Orice caz supus dezbaterii necesita cel putin o solutie pentru rezolvare.Sunt analizate variante de lucru, elevii fiind stimulatiprin intrebari provocatoare, care directioneaza demersul solutionarii cazului.In cazul in care actiunile practice ii pun pe elevi in situatia de a exersa deprinderile, studiul de caz este o oportunitate pentru luarea de atitudine.

e) Compararea variantelor de rezolvare. In functie de modul de organizare - pe grupuri sau frontal- se compara variantele de rezolvare.Elevii sunt implicati direct in argumentarea si contraargumentarea fiecarei solutii, care pot fi combinate pentru a duce la o reusita finala.

f) Evaluarea. Pentru ca in fiecare caz real intervin foarte multi factori care influenteaza rezolvarea , cadrul didactic urmareste: viabilitatea solutiei, factorii carea faciliteaza rezolvarea cazului,originaliatea si caliatatea solutiei finale,modul de prezentare a solutiilor, capacitatea de argumentare si contra argumentare, colaborarea in cadrul grupului, gasirea solutiei optime.

Avantajele metodei :

- permite scolarilor o confruntare directa cu o situatie reala sau posibila ( creata ) , urmarind ca ea sa se analizeze sub toate aspectele ;

- cazul in sine condenseaza esentialul si arunca o raza de lumina asupra a ceea ce este general valabil in activitatea sociala ori cea independenta pe care o reprezinta

- sunt studiate situatii problematice sau decizionale, care se refera adesea la conduita umana ;

- dezbaterile cazuistice ofera prilejul cel mai potrivit de angajare a copilului prin a discerne ce e bine si ce e rau in comportamentul uman , inclusiv in mediul scolar ;

- ii invata pe elevi "cum sa invete" si in egala masura "cum sa fie" ;

- se previne comportamentul negativ la varsta scolara mica, contribuind la modelarea personalitatii elevului;

- creste cota calitativa a activitatii elevilor la clasa;

- se desfasoara dezbateri pro sau contra ( permitand in mare grad identificarea de sine ) ;

- are menirea sa sensibilizeze scolarul la actiune;

- il antreneaza pe elev in analiza activitatilor umane;

- discerne intre pozitiv si negativ, intre capacitati si lipsuri , pentru a interveni corect pe plan autoinformativ.

5 Explozia stelara (STARBURSTING)

Este o metoda de stimulare a creativitatii, o modaliate de relaxare a elevilor si se bazeaza pe formularea de intrebari pentru rezolvarea de probleme si noi descoperiri.

Are ca obiectiv formularea de intrebari si realizarea de conexiuni intre ideile descoperite de elevi in grup prin interactiune si individual pentru rezolvarea unei probleme.

Etepele metodei

a) Se propune o problema de rezolvat care apoi se scrie in centrul unei stelute cu 5 colturi .

b) In varful fiecarui colt al stelutei se scriu intrebari de tipul:

* ce?

* cine?

* unde?

* de ce?

* cand?

c) Se imparte clasa in grupuri;

d) Se lucreaza la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu intrebari multe si diverse;

e)Se comunica intregii clase rezultatele muncii de grup.

Lista de intrebari initiale poate genera altele,neasteptate.Optional,se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri.

Avantajele metodei:

- este o noua cale de realizare a obiectivelor programei;

- dezvolta si exerseaza gandirea cauzala, divergenta, deductiva, inteligentele multiple, limbajul, atentia distributiva;

- usor de aplicat oricarei varste si unei palete largi de domenii;

- este in acelasi timp o modalitate de relaxare si o sursa de noi descoperiri;

- obtinerea a cat mai multe intrebari duce la cat mai multe conexiuni intre

concepte.

5 Metode de predare - invatare

5.1 Metoda Lotus (Floarea de nufar)

(LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)[2]

Tehnica florii de nufar presupune deducerea de conexiuni intre idei, concepte, pornind de la o tema centrala. Problema sau tema centrala determina cele 8 idei secundare care se construiesc in jurul celei principale, asemeni petalelor florii de nufar.

Fig. 1: Reprezentarea directiei de organizare a Tehnicii Lotus

Fig. 2.: Diagrama Lotus

Cele 8 idei secundare sunt trecute in jurul temei centrale, urmand ca apoi ele sa devina la randul lor teme principale, pentru alte 8 flori de nufar. Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi cate alte noi 8 idei secundare. Atfel, pornind de la o tema centrala, sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi si noi concepte.

Etapele tehnicii lotus

a) Construirea diagramei, conform figurii prezentate;

b) Scrierea temei centrale in centrul diagramei;

c) Participantii se gandesc la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala.

Acestea se trec in cele 8 "petale" (cercuri) ce inconjoara tema centrala, de la A

la H, in sensul acelor de ceasornic.

d) Folosirea celor 8 idei deduse, drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane ("flori de nufar")

e) Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale si consemnarea lor in diagrama. Se completeaza in acest mod cat mai multe cadrane. ("flori de nufar").

f) Etapa evaluarii ideilor. Se analizeaza diagramele si se apreciaza rezultatele din punct de vedere calitativ si cantitativ. Ideile emise se pot folosi ca sursa de noi aplicatii si teme de studiu in lectiile viitoare.

Evaluarea ideilor cu privire la stimularea si dezvoltarea potentialului creativ poate avea si o utilitate practica. Astfel, tinandu-se cont de sugestiile oferite, se poate reamenaja sala de curs, creandu-se astfel un "laborator al creativitatii", in conformitate cu expectatiile elevilor: se poate decora clasa cu picturi facute de elevi, cu fotografii din timpul copilariei, cu peisaje desenate sau fotografiate, cu carti ilustrate (pentru cei mici) sau carti insotite de teste si jocuri creative (pentru cei mai mari), cu jucarii/jocuri menite sa stimuleze creativitatea si alte materiale didactice, materiale video cu activitati creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lor. Tehnica Lotus poate fi desfasurata cu succes in grup, fiind adaptabila unor largi categorii de varsta si de domenii.Exista si posibilitatea dezvoltarii unui Lotus individual, ca un exercitiu de stimulare a creativitatii si de autoevaluare. De exemplu, tema centrala ar putea fi intrebarea: "Ce ti-ai dori sa studiezi?", la care s-ar putea propune 8 domenii si pentru fiecare ar fi consemnate continuturile ce corespund interesului subiectului.

6 Metode de fixare, consolidare, evaluare

3 .6 .1 Turul galeriei

Este o metoda de invatare prin colaborare care poate fi utilizata la finalul unei activitati care se bazeaza pe crearea unui produs.

Turul galeriei este o metoda de invatare prin cooperare ce ii incurajeaza pe elevi sa-si exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca intr-o galerie, prezentate si sustinute de secretarul grupului, urmand sa fie evaluate si discutate de catre toti elevii, indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactiva si profund formativa a produselor realizate de grupuri de elevi.

Pasii metodei:

• Elevii sunt impartiti pe grupuri de cate 4-5 membri, in functie de numarul elevilor din clasa;

Cadrul didactic prezinta elevilor tema si sarcina de lucru .

Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilita in prealabil.

Produsele sunt expuse pe peretii clasei.

Secretarul grupului prezinta in fata tuturor elevilor produsul realizat;

Analizarea tuturor lucrarilor.

• Dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin    comparatie cu celelalte .

,,Turul galeriei" urmareste exprimarea unor puncte de vedere personala referitoare la tema pusa in discutie. Elevii trebuie invatati sa asculte, sa inteleaga si sa accepte sau sa respinga ideile celorlalti prin demonstrarea valabilitatii celor sustinute. Prin utilizarea ei se stimuleaza creativitatea participantilor, gandirea colectiva si individuala; se dezvolta capacitatile sociale ale participantilor, de intercomunicare si toleranta reciproca, de respect pentru opinia celuilalt.

Avantajele metodei

-atrage si starneste interesul elevilor, realizandu-se interactiuni intre elevi ;

-promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor, dintre personalitatile lor, ducand la o invatare mai activa si cu rezultate evidente;

-stimuleaza efortul si productivitatea individului si este importanta pentru autodescoperirea propriilor capacitati si limite, pentru autoevaluare ;

-exista o dinamica intergrupala cu influente favorabile in planul personalitatii, iar subiectii care lucreaza in echipa sunt capabili sa aplice si sa sintetizeze cunostintele in moduri variate si complexe ;

-dezvolta si diversifica priceperile, capacitatile si deprinderile sociale ale elevilor;

-se reduce la minim fenomenul blocajului emotional al creativitatii.