PROGRAMA - ISTORIA PSIHOLOGIEI

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

SECTIA PSIHOLOGIE

PROGRAMA

1. Denumirea cursului: ISTORIA PSIHOLOGIEI

2. Numar de credite: 3

3. Statutul cursului: D.F.P. (Disciplina fundamentala de profil)

4. Cod: 105

5. Durata studiilor: 1 semestru (14 saptamani) total ore = 28

- curs: 2 ore = 28 ore

6. Conditii prealabile: fara

7. Obiective:

a. Generale:

prezentarea cadrului general, a contextului social-stiintific al manifestarii ideilor despre psihic pe parcursul evolutiei culturii, civilizatiei si stiintei umanitatii;

prezentarea contributiei diferitelor scoli, curente si personalitati ale culturii, civilizatiei stiintelor incepand din antichitate si pana in zilele noastre la conturarea unei conceptii stiintifice asupra comportamentului uman;

prezentarea etapelor constituirii psihologiei ca stiinta in Romania.

b. Operationale: la sfarsitul cursului studentul trebuie:

sa cunoasca si sa interpreteze contributia principalelor epoci, personalitati, scoli si curente filozofice si psihologice la elaborarea si afirmarea unei conceptii stiintifice in psihologie;

sa dobandeasca o reprezentare complexa si nuantata asupra modului de constituire a conceptiilor stiintifice privitoare la variatele manifestari ale comportamentului uman;

sa dobandeasca o conceptie unitara si prospectiva asupra destinului psihologiei ca stiinta;

8. Continutul tematic:

Cap.I. Obiectul istoriei psihologiei: necesitatea studierii istoriei psihologiei; asupra obiectivitatii istoriei; istoria intre predeterminare si haos: ipoteza ciclica, ipoteza liniar-progresiva si ipoteza haosului; dezvoltarea istoriei psihologiei in ultimele decenii.

Cap. II. Gandirea psihologica in antichitate: China antica, Babilonul, Egiptul, Evreii, Persia, Grecia (Homer, milesienii, Pitagora, Heraclit, Leucip, Democrit, sofistii, Socrate, Platon, Aristotel, elenismul); Roma (medicina romana, Galenus, stoicismul, epicureismul, scepticismul).   

Cap. III. Evul Mediu si Renasterea: noua religie crestina (Aurelius Augustin); islamismul (Avicena, Averroes); iudaismul (Maimonides); rolul bisericii, al manastirilor, aparitia primelor universitatii europene, Roger Bacon, Toma d'Aquino; renasterea si umanismul (Leonardo da Vinci, Michel de Montagne, Juan Huarte).

Cap. IV. Empirismul si Asociationismul: rolul revolutiei engleze; empirismul ca revolutie a metodei de cunoastere si implicatiile acestuia in gandirea psihologica prin F. Bacon, J. Locke, G.Berkeley, D.Hume, Condillac si Helvetius. Asociationismul - prima scoala de gandire psihologica: D. Hartley, J. Priestley, Al. Bain, J. Mill si J.St. Mill.

Cap. V. Rationalismul, mecanicismul si naturalismul: rationalismul si teoria mintii active: R. Descartes, B. Spinoza, G. Leibniz, Im. Kant, Th. Reid; mecanicismul si cuantificarea: Th. Hobbes, J. De la Mettrie, P. Cabanis, Ch. Bell, J. Mller, K.Gauss, J. Quetelete, Fr.Galton; naturalismul si evolutionismul: Laplace, Comte de Buffon, E. Darwin, J.B. Lamarck, Ch. Darwin, H. Spencer

Cap. VI. Psihologia si nasterea psihologiei experimentale: cercetarile lui E. Weber si G. Fechner - primele legi in psihologie; contributiile aduse de R. Lotze, H. Helmoholtz, Th. Young, J. Maxwell. W.Wundt - primul psiholog si primul laborator de psihologie experimentala.

Cap. VII. Structuralismul si functionalismul: structura vietii mentale si metoda introspectiei: de la Wundt la E. Titchener; introspectionismul experimental: O. Klpe si Scoala de la Wrzburg; functionalismul: W. James, St. Hull, J. Dewey, J. McKeen Cattell, A. Binet si testarea functiilor intelectuale.

Cap. VIII. Behaviorismul si neobehaviorismul; precursori: scoala rusa de reflexologie: I.M.Secenov, I.P.Pavlov; conexionismul lui Thorndike. J. Waston, fondatorul behaviorismului si contributia sa la noua psihologie a comportamentului; neobehaviorismul si contributia sa remarcabila la studiul invatarii: C. Hull, E.Guthrie, E. Tolman, B.Skinner.

Cap. IX. Gestaltismul: psihologia formei: intemeietorii: M. Wertheimer, W. Khler si K. Koffka; contributiile Gestaltismului la psihologia perceptiei, gandirii si rezolvarii de probleme; continuatori ai Gestaltismului: Kurt Lewin si teoria campului; S. Asch si teoria conformismului, M. Sherif si teoria supunerii la normele grupului; K. Duncker si teoria fixitatii functionale.

Cap. X. Psihanaliza: personalitatea lui S. Freud si conceptia sa asupra organizarii psihicului: rolul inconstientului, structura personalitatii, mecanismele de aparare ale Eu-lui, stadiile dezvoltarii psihosexuale, terapia psihanalitica; psihologia analitica: C.G.Jung; psihologia individului: A. Adler ; neopsihanaliza: Karen Horney, E. Fromm, H. Murray.

Cap. XI. Psihologia umanista si psihologia transpersonala: precursori: W.James, Miguel de Umamuno, Sren Kirkegaard, Martin Heideger; intemeietori: A. Maslow, G. Alport, C. Rogers; de la psihologia umanista la terapiile umaniste si experientiale; psihologia transpersonala ca prelungire si amplificare a psihologiei umaniste: S. Grof; K. Wilber; contributii ale psihologiei transpersonale: meditatia transcedentala si psihoterapia transpersonala.

Cap. XII. Psihologia cognitiva: precursori ai cognitivismului: W. Khler, K. Duucker, E. Tolman; teoria informatiei: G. Miller, A. Newell, H. Simon; teoria gramaticilor generative: N. Chomsky; epistemologia genetica si dezvoltarea stadiala a intelectului: Piaget; intemeierea psihologiei cognitive: U. Neisser; teme majore in psihologia cognitiva: modelele memoriei, rezolvarea de probleme si inteligenta artificiala, cognitia sociala, memorie si validitate ecologica.

Cap. XIII. Inceputurile psihologiei in Romania: elemente de gandire psihologica in cultura si stiinta romaneasca pana in sec. al XIX-lea: N. Milescu, D. Cantemir, C. Cantacuzino, Academiile Domnesti de la Bucuresti si Iasi, Scoala ardeleana; gandirea psihologica in sec. al XIX-lea: Academia Romana, universitatile din Iasi si Bucuresti, V. Conta, T. Maiorescu, St.C. Mihailescu, C. Leonardescu; intemeierea psihologiei romanesti ca stiinta experimentala: E. Gruber, N. Vaschide, C.Radulesacu-Motru, Fl. Stefanescu-Goanga; contributii din medicina: K.Lechner, Gh. Marinescu, C.I.Parhon; D.Draghicescu si intemeierea psihologiei sociale.

Cap. XIV. Dezvoltarea psihologiei in Romania in perioada interbelica: infiintarea Institutului de psihologie experimentala din Cluj (Fl.Stefanescu-Goanga, N. Margineanu, Al. Rosca, M. Beniuc, D. Todoran); contributiile lui M. Ralea, I.M. Nestor, M.Peteanu, G.Bontila, Gh.Zapan, D.Salade, I.Holban, V.Pavelcu; psihologia romaneasca intre 1948-1990: prima facultate de profil la Bucuresti (1948), apoi la Cluj si Iasi, Revista de psihologie (1955), Institutul de psihologie (1956), Asociatia Psihologilor din Romania (1964); conturarea celor trei scoli de psihologie: Bucuresti (Gh. Zapan, M.Ralea, P.Popescu-Neveanu), Cluj (Al. Rosca, B. Zrg) si Iasi (V. Pavelcu); hiatusul psihologiei romanesti in perioada 1977-1990; revirimentul psihologiei dupa 1990: expansiunea invatamantului psihologic, noi centre de profil la Timisoara, Oradea, Constanta, Sibiu, Brasov, noi reviste de specialitate si Centre de cercetare pe langa marile universitati; revirimentul Asociatiei Psihologilor din Romania, aparitia Legii profesiei de psiholog, infiintarea Colegiului Psihologilor din Romania (2004).

9. Strategii de invatare / predare: prelegeri, prezentare in power point, conversatia euristica, problematizare.

10. Sistemul de evaluare: evaluare finala prin examen scris

11. Bibliografie:

Anitei, M (2007), Istoria Psihologiei, Editura Psihomedia, Sibiu

Atkinson, R.L.; Atkinson, R.C.; Smith, E.E.; Bem, D.S. (2002), Introducere in psihologie, Bucuresti, Ed. Tehnica, Anexa II, Scurt istoric al psihologiei.

Bejat, M. (1973), Geneza psihologiei in Romania ca stiinta experimentala, Bucuresti, Ed. Academiei.

Ceausu, V. (1984) "Aspecte si tendinte ale dezvoltarii psihologiei in lume", Revista de Psihologie, nr.4, pp.330-338, Bucuresti, Ed. Academiei

Drimba, O. (1984), Istoria culturii si civilizatiei, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica.

Golu, M.; Dicu, A. (1972), Introducere in psihologie, Bucuresti, ed. Stiintifica, Cap.II Devenirea psihologiei ca stiinta.

Hilgard, E.R., Bower, G.H. (1974), Teorii ale invatarii, Bucuresti, Ed.Didactica si Pedagogica.

Manzat, I. (1994), Istoria universala a psihologiei, Bucuresti, Ed. Univ.Titu Maiorescu

Manzat, I. (2002), Psihologia transpersonala, Iasi, Ed. Cantes

Manzat, I. (2003), Istoria psihologiei universale (de la Socrate pana in zilele noastre), curs-compendium, Bucuresti, Ed. Psyche

Miclea, M. (1999), psihologie cognitiva, modele teoretico-experimentale, editia a II-a revazuta, (cap.1. Psihologia si stiintele cognitive: 1.1. Psihologia cognitiva si 1.2. Constituirea stiintelor cognitive), Iasi, Ed. Polirom

Nicola, Gr. (2007), Istoria psihologiei, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti

Parot, Fr.; Richelle, M. (1995), Introducere in psihologie, Bucuresti, Ed. Humanitas, Partea I Istoric.

Pavelcu, V. (1971), Drama psihologiei, eseu asupra constituirii ca stiinta, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica.

Popa, M., Anitei, M. (2003) "Profesionalizarea psihologiei in Romania- realitati si perspective", Revista de psihologie organizationala, vol.III, nr.3-4, pp.32-47, Iasi, Ed. Polirom

Pufan, P. (1986) "Inceputuri ale psihologiei aplicate in Romania", Revista de psihologoe, nr.3, pp. 196-207, Bucuresti, Ed. Academiei.

Ralea, M., Botez, C (1958), Istoria psihologiei, Bucuresti, Ed. Academiei.

Reuchlin, M. (2005), Totalitati, elemente, structuri in psihologie, Bucuresti, Ed. Tehnica

Richelle, M.; Seron, X. (1994), "Le champ de la psychologie xperimentale: aspects historiques et psitemologiques" in Marc Richelle; Jean Requin; Michlle Robert, Trait de psychologie experimentale, Paris, Ed. P.U.F.

Rosca, Al.; Bejat, M. (1976), Istoria stiintelor in Romania-Psihologia, Bucuresti, Ed. Academiei

Sahleanu, V.; Popescu-Sibiu, I. (1972), Introducere critica in psihanaliza, Cluj, Ed. Dacia.

Schiopu, Ursula; Golu, M. (1979) "Centenarul psihologiei experimentale", Revista de psihologie, nr.1, pp.113-120, Bucuresti, Ed. Academiei

Smith, E.; Susan Nolen-Hoeksema; Barbara Fredrickson; Loftus, G. si colab. (2005), Introducere in psihologie, cap.1,

Zlate, M.(1988), Omul fata in fata cu lumea, Bucuresti, Ed. Albatros.

Zlate, M.(2000), Introducere in psihologie, Iasi, Ed. Polirom, Cap.II, Perspective de abordare a obiectului psihologiei.