PSIHOLOGIA DROGURILOR

PSIHOLOGIA DROGURILOR

1.Premisele istorice ale dezvoltarii consumului de droguri

Consumul de droguri, manifestat la nivel mondial, nu reprezinta o problema noua, venita odata cu societatile contemporane, modernizate si emancipate. Sigur, perioada temporala in care ne aflam a mai netezit cu mult drumul afirmarii drogurilor, dar radacinile problemei sunt vechi de sute de ani.Voi prezenta acum in ordine cronologica,evenimente din istorie care au dus la consolidarea fenomenului drogurilor.

Astfel , inca din secolul al XIV-lea, mestecarea frunzelor de coca devine un obicei in Anzi.

In 1492, Cristofor Columb este cel care va trimite tutun in Europa.

In secolul al XVI-lea, la inceputul lui, bauturile spirtoase se raspandesc deja in intreaga Europa.

In secolul al XVII-lea, fumatul opiului devine un obicei in Orientul Indepartat.

Incepand cu anul 1689, consumul de gin devine o moda si totodata ceva obisnuit in Londra.

In secolul al XIX-lea fumatul opiului devine o problema pentru intreaga China, iar in America si in Europa, opiumul este folosit pentru fabricarea unor medicamente care erau vandute pe baza de reteta, intr-un mod destul de abuziv.

In 1806, din opiu se extrage pentru prima data morfina.

In 1860, cocaina este extrasa din frunzele plantei de coca. Tot in acel an, apare seringa hipodermica, care va fi folosita pentru administrarea de morfina.[1]

In anul 1880, cocaina devine un medicament popular si    tot atunci, trebuie reamintit, are loc si prima "epidemie" adevarata a consumului de cocaina. Drogul incepe sa fie prizat .

In 1881, Bonsack inventeaza si da drumul pe piata unui dispozitiv de rulare a tigarilor.

In 1898, industria farmaceutica incepe sa promoveze heroina drept calmant al tusei si inlocuitor al morfinei, care nu creeaza nici dependenta.

In anul 1903, este descoperit Barbitalul( Veronalul)si el drog, din grupa barbituricelor, care provoaca destul de multe efecte nocive in randul consumatorilor carora le era prescris pe baza medicala.

Intre anii 1910-1920 America era deja cunoscuta pentru tot mai numeroasele probleme cu care se confrunta datorita consumului de droguri tari, ilegale.

In anul 1943 se descopera cel mai periculos si inselator drog, LSD-ul.

Din anii 1950 incolo, cannabisul devine deja cunoscut ca si drog occidental.

Intre anii 1960-1970 SUA si apoi Marea Britanie se confrunta cu cunoscuta "revolutie psihedelica", caracterizata de consumul exagerat de heroina, sustinut de diferite stiluri de muzica rock in voga. Un exemplu relevant aici il constituie fenomenalul festival de la Woodstock, din 1969,    unde sute de mii de oameni, reprezentanti ai miscarii hippie, au fost in transa timp de trei zile, alaturi de cei mai cunoscuti muzicieni rock ai timpului, alcool, tutun sau alte droguri, promovand ideea de pace, prietenie, "flower power", prin slogane precum : "Make love, not war!", sau altfel spus, "Faceti dragoste, nu razboaie".

In anul 1963, alte droguri, benzodiazepinele, se bucura de un succes de proportii, avand ca si repercusiuni dependenta generalizata.

Odata cu inceputul anilor 1980, apar primele efecte serioase si grave, nefaste, ale utilizarii drogurilor injectabile: raspandirea epidemiilor de SIDA si a hepatitei.[2]

Anii 1980-1984, apare un nou drog devenit deindata foarte popular, Ecstasy-ul.

In anii 1990 se normalizeaza drogurile pentru dans, precum ecstasy-ul, care combinat cu ritmurile muzicii electronice dadea senzatii pe care tinerii din acea perioada, in special, nu si le refuzau.

Ultimul nivel mai important in cresterea popularitatii productiei si consumului de opiu il gasim in anul 2002, cand productia de opiu din Afganistan atinge un nivel maxim.[3]

2.Adolescenta.Varsta drogurilor

Am vazut ce inseamna drogurile, am vazut care este pozitia pe care o adopta diferite legislatii statale fata de aceasta problema mult prea binecunoscuta a socitatilor moderne contemporane si am vazut cativa din factorii care au dus la dezvoltarea acestui fenomen de-a lungul timpului. Acum, urmatoarea problema care se pune este urmatoarea: cine consuma de fapt toate aceste droguri ? Sau altfel spus, exista vreo categorie aparte de oameni care recurg la astfel de surogate ale fericirii? Bineinteles, in ceea ce priveste consumul ocazional al unui paharel de vin, sau al unei tigari poate, cred ca nu exista om care sa nu lase capul in pamant, simtindu-se vinovat.Dar problema care ne intereseaza pe noi este putin mai complexa decat atat. Noi suntem interesati sa aflam care dintre categoriile populatiei este mai predispusa la incercarea sau chiar adoptarea consumului regulat de droguri mai periculoase, ilicite, mai de risc si care ar fi motivele pentru care fac aceste alegeri.

Un rol important aici il are statutul social. Si ce este interesant si oarecum paradoxal este urmatorul fapt: desi este oarecum stiut ca persoanele din familii destramate, sau cu parinti alcoolici sau saraci sau chiar orfane sunt mai predispuse la a-si "ineca amarul" intr-un pahar de bautura sau alte droguri, deoarece se simt dezarmate sau singure in fata vietii, de ce totusi tintele vesnic in vizorul mass-media ne prezinta tot felul de edete, fii, fiice de persoane publice, mediatizate, pline de bani? Concluzia: nici cu prea multi bani nu esti in siguranta in fata acestor tentatii, deoarece atunci esti mai lipsit de ocupatie si mai plictisit decat orice alta persoana cu statut financiar inferior tie si in plus, esti cat se poate de constient ca tu ai toate resursele necesare pentru a-ti cumpara fericirea in ce mod te pricepi mai bine la asta.

Lasind insa la o parte si acest criteriu, al statutului social, sau financiar, sa trecem la altul si anume cel bazat pe varsta. Perioada cea mai rebela, frumoasa si instabila din viata fiecarui om a fost si va ramane mereu adolescenta. Adolescenta a fost mereu varsta marilor iubiri, a marilor dezamagiri,a marilor incercari sau a marilor provocari, fiind acea etapa din viata care va contura de fapt drumul pe care va urma sa il aleaga fiecare dintre noi mai departe. Din adolescenta scapa fiecare cum poate si cum vrea. Fiind varsta in care dorinta de afirmare si de integrare, specific umane, ne pot face sa alegem cai de multe ori gresite. Studii de specialitate arata ca dintre toate segmentele populatiei, cel mai dispus si expus la consumul de droguri este cel al adolescentilor. Intr-o lume emancipata, moderna si democrata, unde legile si-au pierdut de mult autoritatea, drogurile sunt prezente si la indemana fiecarui adolescent( ne referim aici mai mult la mediul urban). Si astfel, cu tentatia pururea la indemana, puterea de a spune "Nu!", devine tot mai slaba, cedand tot mai mult in fata tentatiei.

" Media de varsta a consumatorilor de droguri este in continua scadere( de la 18-22 de ani, in anul 1997, la 15-18 ani, in prezent). Specialistii au constatat cu stupoare ca scolile generale au devenit un punct de atractie pentru distribuitorii de "moarte alba". Numarul baietilor consumatori este in continuare mai mare decat cel al fetelor, desi tendinta de reducere a decalajului este evidenta( un raport de 3:1 in 1996, un raport de 2:1 in prezent). Consumatorii provin din toate mediile sociale. Caracteristica esentiala insa este aceea a provenientei lor din medii familiale problematice: familii in care starile tensionate sau conflictuale sunt disimulate, ascunse( dar ele sunt receptate, intuite , totusi de catre adolescenti), familii in care aceste stari sunt evidente, violente chiar, familii destramate, familii in care consumul de alcool, tutun, medicamente, etc. este unul normal, obisnuit". [4]

Cu toate aceste premise favorizante in viata lor, neavand cu cine sa comunice, la cine sa se descarce, adolescentul se refugiaza in lumea sa, o lume inchisa, in care numai el si drogurile lui, muzica lui, sau anturajul lui au loc si sunt bineveniti, inlocuind astfel, desi doar temporar, o familie care oricum il face mai nefericit decat alternativa aleasa de el. Factorii care pot duce la consumul de droguri de catre adolescenti:

- faptul ca drogul este disponibil fizic vorbind. Fiecare adolescent este in primul rand influentat de gradul de disponibilitate al diferitelor droguri in mediul sau apropiat. Nimeni nu consuma un drog care nu ii este destul de accesibil

- drogul este disponibil psihologic. De multe ori apar tot felul de interdictii de ordin religios, sau de alta natura sociala, sau familiala,care i se pun adolescentului. Din pacate acest gen de bariera functioneaza pe baza psihologiei inverse, adolescentul fiind cu atat mai tentat, cu cat interdictia este mai severa, iar odata scapat se va refugia exact in bratele celor ce constituie subiectul interdictiei sale

- alegerea si temperamentul pot influenta mult adolescentul. Unii tineri incalca regulile si sfideaza legea cu mai multa usurinta si mai des decat o fac altii. Nu exista un tip unic de personalitate care sa poata garanta consumul de droguri, insa cei carora le plac riscurile prezinta o probabilitate mai mare de a incalca barierele de ordin legal sau moral si de a consuma droguri decat ceilalti

agrearea efectului drogului prezinta un alt factor in cresterea riscului de consum de droguri in randul adolescentilor. Odata incercat, drogul poate sa ii placa atat de mult incat sa doreasca sa repete experienta, facuta poate doar din curiozitate puerila. Consumul de droguri este motivat de capacitatea acestora de a-i scapa de anxietate sau depresie, de placerea pe care le-o ofera senzatia de ameteala sau de surescitare, sau de calatoria de vis catre o lume plina de distractii din mintea lor. Aspectele pozitive vor avea un efect mult mai mare asupra lor,decat "potentialele" efecte negative, pe care le vor ignora cu desavarsire in acele momente

- imaginea personala si aprobarea grupului social. Drogul devine in acest caz asemeni unei insigne, a unui bilet de intrare in lumea plina de tot felul de simboluri a unui grup de tineri. Daca iei droguri, esti "unul de-al lor." Te va face "cool", vei da bine, vei fi sofisticat, sexy, rebel si te va ajuta sa iti implinesti multe din visurile adolescentine.[5]

Asa cum exista factori care pot spori riscul ca adolescentii sa se apuce de droguri, exista si factori care pot diminua acest risc. Cei mai importanti dintre acestia sunt:

- o buna parere a adolescentului despre sine

- capacitatea de afirmare personala

- reusita scolara

- adolescentul sa provina dintr-o familie unita, in care comunicarea este adecvata

- dintr-o familie in care regulile sunt clare

- familia sa fie compusa din persoane care au, in general, un bun echilibru personal

- absenta problemelor de sanatate mentala la cei doi parinti

- o buna capacitate de stapanire a emotiilor

- adolescentul sa provina dintr-o familie cu o situatie financiara echilibrata.

Din punct de vedere psihologic si totodata din punctul de vedere al frecventei utilizarii, putem depista mai multe categorii de adolescenti, in relatia lor cu drogurile.

Exploratorul. Reprezinta tiparul clasic al adolescentului curios, care vrea sa experimenteze noul, sa cunoasca senzatii noi, sa isi "traiasca tineretea", incercandu-le pe toate. El va incerca droguri doar din dorinta de a le cunoaste gustul, efectul. Aceasta etapa este foarte frecvent intalnita la inceputul adolescentei, intre 12-14 ani.

Consumatorul social sau ocazional. Alcoolul sau alte droguri sunt prezente pretutindeni in mediile sociale ale tinerilor, acolo unde oamenii se intalnesc si petrec. Consumatorul social va utiliza drogul in scop recreativ. El va cauta efectul, partea sociala e experientei. Odata petrecerea terminata, el isi va relua activitatile obisnuite, fara consecinte negative si fara probleme.

Consumatorul permanent: acesta se imparte la randul sau in alte doua categorii.

a) micul consumator permanent. Aici se incadreaza adolescentii care consuma o data sau de doua ori pe saptamana, de obicei in weekend. El isi alege un loc unde riscurile de a fi surprins sunt minime. El va fi inca atent la cantitatea consumata, la momentul ales, pentru a nu avea parte apoi de consecinte negative. Va alege substante care nu il vor dezechilibra pe o perioada de timp prea indelungata, pentru a nu fi demascat. Este de multe ori vorba despre adolescentii care sunt relativ functionali in viata de zi cu zi, reutind si sa-si plateasca propriul consum.

b) marele consumator permanent. Deja de aici incolo, lucrurile se complica si devin mai periculoase. Este vorba despre acea categorie de adolescenti care consuma de trei, patru ori pe saptamana. Gradul de risc creste.Tanarul care consuma in mediul scolar se expune deja la niste riscuri de ordin legal( urmarire judiciara, exmatriculare, etc). Ii va scadea capacitatea de invatare, memoria, puterea de concentrare, pentru ca mintea lui va sta permanent la droguri si la momentul in care va putea sa la consume din nou. Anturajul lui este alcatuuit de obicei din alti consumatori permanenti, iar o mare parte din banii lui de buzunar se duc pe procurarea drogurilor.

c) supraconsumatorul. Reprezinta ultimul si cel mai periculos grad in care poate adolescentul ajunge. Este vorba despre acea categorie de adolescentilor a caror intreaga viata se invarte in jurul consumului de droguri. El merge la scoala pentru a consuma droguri cu amicii lui, sau chiar pentru a vinde droguri. Daca trebuie sa aleaga intre a merge cu prietena sa la cinema sau a consuma droguri cu amicii, raspunsul va fi cu siguranta cea de-a doua varianta. Deoarece consuma droguri aproape tot timpul, va avea nevoie de un surplus de bani cu care sa si le plateasca, iar acest surplus il va obtine fie furand de la parinti, fie luandu-si un job, dar asta mai rar. Ajunge in punctul in care nu isi mai concepe viata altfel decat intoxicat.[6]

Indiciile consumului de droguri in randul adolescentului sunt de mai multe tipuri. In primul rand, pe plan comportamental, adolescentul consumator va deveni tot mai izolat, va avea tot mai multe secrete, va da sau va primi tot felul de telefoane ciudate, situatia lui scolara se va inrautati, deoarece nu ii va mai acorda o importanta la fel de mare ca altadata, de multe ori isi va schimba tinuta vestimentara, stilul, va lipsi tot mai mult de acasa, va renunta la activitati pe care mai demult le considera importante pentru el, dar acum, evident vor cadea si ele pe ultimul loc, vor disparea bani de acasa, sau chiar si obiecte, va avea o pofta exagerata de mancare seara.

Din punct de vedere fizic, efectele vor varia, in functie de drogul pe care l-a consumat. Poate avea ochii rosii, pupile dilatate sau micsorate, in functie de drogul luat, tulburari de vorbire, debit verbal modificat, tuse, iritare a gatului, uscaciune a gurii, urme de injectie, respiratie mirosind a alcool sau a cannabis, haine cu miros de cannabis, etc. De asemenea, mai pot exista si alte indicii, eprezentate de obiecte care se pot gasi in camera unui adolescent consumator, precum: foite de tigara, cutite de bucatarie cu marginile arse, pipe mici, solutie pentru ochi iritati, clesti mici, sticle sau cutii de plastic gaurite la fund, de culoare maro in jurul deschizaturii, oglinzi mici, paie din plastic, trusa mica de injectare.[7]

Care poate fi solutia? Un adolescent care apeleaza la mai mult decat pentru a "explora" in ceea ce priveste drogurile, este un tanar frustrat, dintr-un motiv sau altul. In cele mai multe cazuri, cand avem de a face cu un tanar inteligent, acest lucru se poate rezolva prin comunicare, in situatiile in care familia este una cat de cat normala, fara probleme care sa faca adolescentul sa-si doreasca sa fie exclus dintr-un astfel de mediu. Adolescentului trebuie sa i se dea posibilitatea de a alege, alternativa "liberului arbitru", dar pana la un punct, depinde de la caz la caz, de la o minte la alta. El trebuie sa cunoasca tentatiile lumii de afara nu doar in adolescenta, pe propria-i piele, cin din frageda copilarie, pentru a sti ce il asteapta. El trebuie sa stie care sunt limitele, care sunt avantajele si dezavantajele, trebuie sa aiba o viata sociala normala, activitati extra-scolare, trebuie sa fie indemnat sa aiba un hobby, care nu numai ca il va tine ocupat, nelasandu-i timp pentru plictiseala, ca sa recurga la diferite metode nocive de a o inlatura, ci mai mult decat atat, isi va dezvolta aptitudini constructive, care ii vor folosi tot lui pe viitor.

In cazurile extreme, cand adolescentul are probleme mai serioase, care nu pot fi rezolvate pe aceasta cale, ar fi benefica o interventie de ordin psihologic, sau in cele mai grave cazuri, chiar o cura sau un curs de dezintoxicare, insotite de incurajari si suport moral din partea apropiatilor celui in cauza.

3.Mass-media si rolul lor in promovarea drogurilor.

Mass-media a avut intotdeauna un rol esential in facilitarea transmiterii si a receptarii de informatii de catre cetatenii unei societati. Cu scopul clar de a ajuta in comunicare si de a sta la dispozitia cetatenilor, fie pentru a-i informa, fie pentru a-i distra, fie pentru a le atinge latura "sentimentala", mass-media a inceput insa tot mai mult in ultimul timp( si aceasta la nivel mondial nu doar national) sa isi uite adevaratele scopuri. Cand spunem mass-media nu ne referim la un mijloc anume de a transmite informatii, ci la intregul format de toate aceste cai, mijloace, modalitati, la un loc. Mass-media inseamna: ziare, reviste, radio, Tv, Internet,etc. Iar daca ne oprim putin atentia asupra tuturor aceste instrumente de comunicare in masa vom observa unele caracteristici care nu ar fi trebuit sa fie acolo si care au aparut pe masura ce omul s-a dezvoltat, s-a "emancipat", a avansat din punct de vedere tehnologic si nu numai. Desi poate ar trebui sa ne intrebam la un nivel mai profund al gandirii noastre: vorbim aici intr-adevar de o "evolutie" sau de o "involutie", una cat se poate de autodistructiva. Dar in fine, sa ne intoarcem la caracteristicile despre care vorbeam mai devreme. Acestea sunt : publicitatea exagerata si tendinta de a cauta senzationalul, acel ceva care "sa prinda", cu orice pret, chiar daca se cauta mai mult tirajul, audienta, decat calitatea si valoarea educativa a informatiilor transmise. Toate acestea au degenerat mult conceptul mass-media si totodata au dus la o manipulare in masa. O manipulare a tuturor celor care apeleaza la serviciile ei. Am ajuns niste fiinte dependente, care ingurgitam tot ce ni se da, pentru ca asa trebuie, pentru ca asa suntem invatati, fara sa ne oprim o secunda sa ne gandim daca ceea ce primim este intr-adevar ceea ce dorim, ceea de ce avem nevoie.    Datorita faptului ca mass-media promoveaza numai ce se cere, ce se vinde, ce are trecere, calitatea artelor, a culturii,    va fi puternic alterata, de multe ori pana la o suprimare totala. In loc sa se promoveze de dragul cunoasterii, de dragul culturii, se va promova de dragul profitului, in functie de ce valoare materiala , si nu spirituala, are subiectul in cauza. Astfel, comercialul va fi cel care dicteaza ce se va mai compune, ce se va mai scrie, ce se va mai crea. Calitatea ve fi inlocuita de cantitate, o cantitate nula de fapt.paradoxal oarecum este faptul ca fiecare realzator de telenovele sau soap-uri, de emisiuni lacrimogene sau de stiri pline de violenta, se scuza in momentul in care este acuzat de promovarea antivalorilor ca "aceasta cere piata", "asta se gusta", " asta se vinde", deci pe scurt ei doar satisfac cererile pietei. Dar sa ne gandim bine, cine oare a obisnuit publicul cu genul acesta de grille de programe, cu genul acesta de publicitate, de filme sau de stiri? Tot din acea directie a pornit tot, pentru ca publicul a vazut o data, pentru prima data, aceasta parte a mass-media, tot de la ei.

Din punct de vedere temporal se vede ca nicicum nu ne este bine. Daca pana in 1989 aveam cultura si oameni care sa creeze asa ceva, nu aveam posibilitatea sa o exprimam, sa o facem cunoscuta, fara pericolul aproape iminent de a plati cu libertatea noastra pentru aceasta nesabuinta. Dupa caderea regimului comunist, cand "democratia" si-a spus cuvantul, desi fiecare o intelege doar pentru el insusi si atat, avem libertatea de a promova cultura, dar am ramas fara cultura.

Cum interactioneaza toate acestea cu problema drogurilor, dezbatuta in aceasta lucrare? Prin simplul fapt ca, datorita acestei libertati de exprimare si acestei democratii exagerate, prost intelese, publicul, foarte usor influentabil, are acces la tot felul de filme, programe sau formatii muzicale, care nu fac decat sa intretina aceasta dorinta de a consuma droguri. Filme despre droguri sau cu droguri, in care aparea consumul de droguri, au existat de foarta multa vreme, dar in zilele noastre, interesul pentru astfel de filme a crescut tot mai mult. Si dupa cum am mai spus, mass-media "respecta drepturile clientilor", onoreaza cererile. Filme precum "Trainspotting", "Fear and loathing in Las Vegas" sau celebrul "Requiem for a dream" au reprezentat filme tematice, preocupate in exclusivitate de problema drogurilor, cu efectele lor, care nu au fost intotdeauna negative. Publicul care are acces la aceste filme nu stie sa extraga intotdeauna ce este bine, iar in special popoarele mici, ca si Romania, imita poparele mai mari, precum Occidentul, SUA. Nu intr-o singura directie am incercat sa ii copiem pe americani si obiceiurile sau libertatile lor. Am ajuns chiar sa preluam sarbatori precum "Halloween-ul" sau "Valentine s Day", desi avem si noi un "Dragobete", dar se pare ca nici pe departe la fel de interesant ca cel al americanilor. Si daca tot am preluat sarbatorile, de ce sa nu preluam si libertatile lor, democratia lor in care orice adolescent are acces la droguri, fuge de acasa si se impune in fata parintilor. Noi am avut intotdeauna prostul obicei de a prelua de la democratie numai ce ne place. Niciodata nu o sa vrem sa preluam de la americani si obiceiul ca tinerii iesiti din liceu, care vor sa urmeze o facultate, sa plece din casa parinteasca si sa se intretina singuri, sa isi plateasca studiile si facultatea. Cati la suta din studentii nostri fac acest lucru, cati nu sunt tinuti in facultate de parinti? In schimb e mult mai usor sa preluam obiceiul de a ne droga, de a avea "party-uri" si de a fi rebeli

Un efect si mai mare asupra tineretului in special din zilele noastre il are muzica.

Desi radacinile muzicii si ale dansului sunt foarte vechi, iar impactul lor asupra oamenilor se cunoaste inca dinAntichitate, noi o sa ne referim la o epoca putin mai apropiata noua, epoca in care muzica a devenit un element aditional al drogurilor, un stimulent in plus. Incepand cu anii 1960, s-a modificat mult modul in care tinerii mai ales, percepeau muzica si dansul. Muzica, dansurile si chiar moda, s-au modificat radical, iar tinerii au inceput sa asocieze foarte mult dansul si anumite genuri muzicale cu droguri precum cannabisul, LSD-ul si mai ales AMFETAMINELE. In ziua de azi, procentajul consumatorilor de droguri in asociere cu genuri muzicale, precum rave-ul, house-ul, drum&bass-ul, goa trance-ul, a crescut cu mult. Studii arata ca in Marea Britanie de exemplu, 60% dintre tinerii care merg in astfel de locuri, unde se asculta genurile pe care le-am enumerat mai sus, consuma droguri. De fapt, genurile enumerate mai sus nu sunt singurele care indeamna la consumul de droguri. Atata doar, ca ele au cea mai mare influenta, prin natura lor, prin ritmul si stilul in care se combina notele muzicale si efectele folosite. Fiecare gen de muzica poate influenta consumatorul sa recurga la drogurile "potrivite" genului. De exemplu, in discoteci sau in cluburi, unde muzica rave, house, primeaza, de obicei se consuma amfetamine, ecstasy, sau cocaina, care iti sporesc buna dispozitie, vitalitatea. Cu alte cuvinte se consuma categoria de droguri care stimuleaza sistemul nervos central. Pentru anumite stiluri de muzica rock insa, sau pentru jazz chiar, sau genuri precum buddha bar sau Amsterdam cafe, se prefera drogurile care inhiba sistemul nervos central, precum cannabisul sau heroina, care te linistesc, lasandu-te sa te bucuri de muzica si starea de pace, liniste sufleteasca.[8]

De asemenea, alte studii arata care ar fi topul pricipalelor trei droguri utilizate: pe primul si pe al doilea loc se afla tot tutunul si alcoolul, care sunt cele mai accesibile de procurat pentru oricine, iar pe al treilea loc,cannabisul. Urmeaza apoi Ecstasy-ul, ketamina, amfetaminele si LSD-ul. Exista astazi numeroase festivaluri care sustin astfel de genuri ispititoare de muzica, unde sute sau chiar mii de tineri isi dau drumul tuturor inhibitiilor, lasandu-se dusi in voia dansului, a ritmurilor si a drogurilor. Avem astfel si la noi in tara: " Love Parade", " festivalul DelaHoya", festivaluri de goatrance, etc. Pe langa acestea exista numeroase de cluburi unde se mixeaza astfel de muzica, unde DJ care de care mai cunoscuti si mai in voga intretin buna dispozitie a tinerilor.

Toti acesti factori constituie premisele ideale ale utilizarii drogurilor si toate acestea sunt transmise si mijlocite prin intermediul mass-media, care a facut cunoscute tinerilor, publicului, toate aceste mijloace prin care putem sa ne simtim bine, utilizand, mai mult sau mai putin droguri. Exista numeroase posturi de televiziune care prezinta non-stop festivaluri de muzica, videoclipuri si formatii ale caror protagonisti, majoritatea dintre ei consumatori mai mult sau mai putin dependenti de droguri, devin idoli, modele de urmat ale adolescentilor si nu numai. Toata aceasta facilitare a transmiterii informatiilor despre astfel de vedete, evenimente, cluburi, etc. s-a realizat intr-o foarte mare masura prin intermediul PUBLICITATII, a acestei mame a comertului. Publicitatea a incurajat mereu publicul sa incerce, sa consume, sa adopte serviciile sau bunurile prezentate de ea. Si pentru ca succesul sa fie cat mai garantat, exista un colectiv de oameni special alesi pentru a se ocupa de imagine, de realizarea unor clipuri publicitare cat mai convingatoare, de efect si originale, cu scopul de a-si atinge publicul-tinta.[9] Sa ne gandim numai cat de apetisanta este reclama la o marca de bere sau de tigari. Culoarea, spuma si acele picaturi perfecte care se scurg de pe sticla, peisajele care insotesc acesti consumatori de bere sau tigari, precum la Marlboro, Winston, etc.Niciodata nu vom vedea o reclama la alcool, sau la tigari(acestea fiind singurele droguri legale, la care se poate face publicitate) anosta, prost gandita si care sa nu isi atinga scopul. Totul se leaga, toti au de castigat daca reclama este bine realizata. Toti mai putin noi, marele public consumator

O ultima mare problema pe care vreau sa o tratez este cea a Internetului si a rolului acestuia asupra maselor de oameni. Desi inca in fasa la noi in tara, incet, incet, Internetul incepe sa prinda si la noi radacini, iar in Occident, dupa cum bine se stie, nu mai reprezinta de mult timp o noutate. Toata lumea cunoaste avantajele Internetului: rapiditate, comunicare instantanee cu oricine din lume, accesul la informatie nelimitata. Si aici apare problema, sau altfel spus si dezavantajul. Desi tot mai mult se incearca legislativ vorbind o anume cenzurare a Internetului, pentru a se stopa efectele negative precum pornografia, piratarea, numarul de hackeri, etc, totusi este cert faptul ca poti sa afli aproape orice navigand in Internet. Iar acest lucru nu este intotdeauna eficient in educatia tinerilor emancipati si dependenti de acest mijloc de comunicare si informare in masa, pentru ca la fel cum pot alege intre a se documenta pe Wikipedia, cea mai mare enciclopedie virtuala, despre civilizatia greaca de exemplu, la fel de usor pot intra pe ferestre de chat, special create pentru consumatori de droguri, pentru fanii muzicii rave, sau pur si simplu pe bloguri sau forumuri dedicate drogurilor, care nu prezinta decat efectele pozitive ale utilizarii acestora, crescandu-le astfel curiozitatea si dorinta de a incerca si ei macar o data anumite droguri.