SENZATIILE - Tipuri de senzatii

SENZATIILE

I. Senzatiile sunt procese psihice senzoriale si in acelasi timp imagini primare care semnalizeaza asupra insusirilor concrete si separate ale obiectelor si fenomenelor in conditiile actiunii directe a acestora asupra analizatorilor sau organelor de simt.

Procesele senzoriale si in special senzatiile sunt cele mai simple legaturi, corelari, stabilite cu mediul intern sau extern. De aceea senzatiile sunt fenomene psihice elementare si primare. Ele semnalizeaza asupra insusirilor separate si concrete ale obiectelor si fenomenelor (culoare, gust, miros, duritate, temperatura).

Senzatiile iau nastere numai prin actiunea integrala a organelor de simt. Ele dispun de mai multe caracteristici:

• Intensitatea senzatiei - puterea cu care se manifesta si depinde de sensibilitatea

subiectului si de puterea stimularii. Ex: durerea

• Durata senzatiei ea se formeaza numai in urma stimularii realizate de obiect dar poate sa persiste si dupa incetarea stimularii (post-efect) Ex. Dupa lovirea cu un obiect dur, durerea inca persista
• Tonalitatea afectiva: asociem placerea sau neplacerea diferitelor gusturi, mirosuri, culori, sunete. Ex: amintirea de un trandafir ne poate provoca placere, pentru ca l-am primit de la cineva drag; sau, dimpotriva, neplacere, pentru ca acesta are spini

II. Analizatorul reprezinta ansamblul structural/functional ce ajuta la formarea senzatiei. Este alcatuit din urmatoarele elemente:

1. Receptorul = transforma stimularea in influx nervos = codare (codificare)

Ex. receptorul pentru imagine este ochiul, receptorul pentru simtul olfactiv este nasul

2. Cale de conducere = transfera influxul nervos de la receptor la veriga centrala.

3. Veriga centrala = se gaseste pe cortex (scoarta cerebrala) si are rolul de a transforma influxul nervos in fapt psihic, adica in senzatie

4. Conexiunea inversa = este calea de la veriga centrala spre receptor ce are rolul de a regla adaptarea pentru stimulul respectiv.

III. Tipuri de senzatii

a) Dupa natura analizatorului exista:

Senzatii vizuale → ochiul. Senzatiile vizuale sunt de doua feluri: cromatice - sesizeaza cele sapte culori ale curcubeului; acromatice - sesizeaza culorile alb-negru si toate nuantele lor.

Exemple: Se stie ca culorile au o semnificatie sociala. La africani negrul semnifica binele, iar albul - raul. In Europa negrul este culoarea doliului, in Asia - alb. Galbenul exprima la Europeni despartirea, gelozia, la chinezi si japonezi - bucuria, puritatea.

Foarte importanta este cromatica ambientala a invatarii:

albul permite o mai buna concentrare;

rosul genereaza activism mintal si ambundenta asociativa;

galbenul este un calmant al psihonevrozelor, stimuleaza si intretine starea de vigilenta, sporeste capacitatea de concentrare a atentiei;

verdele faciliteaza ambundenta de asociatii libere de idei, stimuland imaginatia;

albastrul favorizeaza dezvoltarea proceselor de inhibitie si de incetinire a ritmului activitatii.

Senzatii auditive → urechea

Exemplu: Senzatiile auditive si cele vizuale sunt principala sursa de cunoastere a ambiantei asigurand circa 95% din informatia asimilata de indivizii umani

• Senzatii gustative → limba

Exemplu: Senzatiile gustative sunt de patru feluri in dependenta de insusirile fundamentale ale limbii: sarat, amar, acru si dulce, combinarea carora ofera un spectru larg de gusturi.

• Senzatiile olfactive sunt provocate de particulele volatile care patrund in fosele nazale odata cu aerul, poarta denumirea de miros.

Exemplu: mirosuri placute -aromatice, parfumate, balsamice, precum neplacute si respingatoare

• Senzatii cutanate → pielea (sunt provocate de receptorii aflati in piele)

Exemplu Se cunosc trei feluri de senzatii cutanate:

termice - ne dau informatie despre temperatura excitantului (cald-rece);

tactile - senzatia de atingere, de pipait;

de durere. Fara senzatii e imposibil activismul psihic al omului.

b) Dupa natura informatiilor pe care ni le ofera:

• Senzatii ce ne dau informatii din mediul extern (vizuale, auditive)
• Senzatii care ne dau informatii din mediul intern (foame, sete, oboseala, greata, sufocare, durere, frig, etc.)
• Senzatii care ne dau informatii despre pozitia corpului capului, membrelor

→ propreoceptive (ne ajuta sa ne tinem pozitia verticala)

→ de echilibru (ne ajuta sa ne tinem echlibrul)

→ kinestezice (despre miscari)

Proiect: Cum va vedeti viitorul in senzatii? Explicati prin argumente si un desen.

Perceptiile

I.           Definitie

Perceptia     = proces psihic cognitiv senzorial elementar prin intermediul caruia se reflecta unitar si integral insusirile obiectelor si fenomenelor cand acestea influenteaza nemijlocit (direct) asupra organelor de simt.

Exemplu: reflectarea impresiilor obiectelor, implicand gandirea, memoria, imaginatia, formand imagini sintetice ale obiectelor receptate, se fundamenteaza pe experienta subiectiva, provoaca interese, aptitudini, stari afective

II. Exista mai multe criterii de clasificare a perceptiilor. Astfel, distingem:

perceptie vizuala

Ex: contemplarea unui tablou;

perceptie auditiva

Ex: audierea unei melodii, unei povestiri;

perceptie tactila

Ex: cunoasterea unui obiect dupa pipait

Dupa implicarea in perceptie cunoastem:

perceptie spatiului

Ex: formarea abilitatilor de orientare, evaluare, alegere de comportamente adecvate conditiilor.

perceptia timpului - exista un timp subiectiv (timpul, plin de ocupatii interesante, semnificative, trece repede) si unul obiectiv (daca evenimentele sunt neinteresante, putin importante, timpul se scurge incet)

III. Perceperea timpului depinde trei sisteme de referinta:

sistemul fizico-cosmic, care ofera cunoasterea reperelor naturale

Exemplu: zi, noapte, pozitie a astrilor, anotimpuri etc

sistemul biologic, ce depinde de succesiunea functiilor organismului

Exemplu: ii permite individului uman sa aprecieze ora mesei, timpul somnului, trezirii etc.;

sistemul sociocultural, constituit pe parcursul activitatii umane, care ofera repere cronologice

Exemplu divizarea timpului in secunde, minute, ore, luni, ani etc.

perceptia miscarii ce da posibilitate oamenilor sa se orienteze in schimbarile relative ale raporturilor si pozitiei reciproce ale obiectelor mediului inconjurator.

Exemplu: schimbarile din mediul inconjurator pe baza experientei individuale si cunostintelor de care dispune personalitatea

Tema pentru proiect: Explicati expresia:     Timpul se scurge

Reprezentarile

I.           Def.

Reprezentarea proces cognitiv-senzorial

= este imaginea obiectului sau fenomenului

= este imaginea secundara a obiectului sau fenomenului, pastrata in memorie.    

= imaginea generalizata a obiectului.

Exemplu: Din sute de mii de imagini ale perceptiei apar citeva imagini generalizate in care se pastreaza ceea ce este mai important: marimea relativa si dimensiunile obiectului, culoarea dominanta, detaliile ce il deosebesc de alte obiecte asemanatoare.

Capacitatea de a avea reprezentari este diferita la oameni

Exemplu unii vad imaginea in constiinta clar, viu, altii cu greu o pot provoca in constiinta. Reprezentarile sunt treapta de trecere de la senzatie la gand.

II.                   Felurile reprezentarilor.

Reprezentarile sunt imagini senzoriale si ele sunt clasificate

1. dupa analizatori:

1. reprezentarile vizuale - anumite profesii care cer capacitati de reprezentare vizuala
2. auditive -     suntete muzicale, verbale, structuri melodice, zgomotele
3. olfactive -     reprezentarea mirosului de benzina ne provoaca (ne)placere
4. tactile prin pipait, omul cunoaste cateva caracteristici ale lumii externe (duritate,

elasticitate, asprime, textura, temperatura, conductivitate termica sau prezenta unor

adancituri, muchii, cavitati

5. kinestezice - reprezentarea miscarilor de inot ne face sa ni se incordeze muschii bratelor

2. Dupa gradul de generalizare se disting reprezentarile

a. izolate - Exemplu: Ne putem reprezenta o casa oarecare de pe strada

b. generale - Exemplu: trasaturile generale ale unui grup de obiecte asemanatoare. Desenand pentru copil un om, adultii intr-un astfel de desen surprind si redau componentele principale ale figurii omului: cap, picoare, maini. E cunoscuta de toti redarea copacului in genere: o tulpina cu crengi.

c. schematizate sunt reflectarea obiectului sub forma de imagine grafica conventionala. Exemplu: imaginarea casei parintesti

3. dupa domeniile de referinta cognitiva-unde distingem: reprezentari stiintifice (in matematica, biologie, geografie, fizica, istorie etc.), reprezentari tehnice (mecanisme, componente, agregate mecanice) reprezentari artistice (literare, plastice, muzicale), reprezentari religioase (legate de divinitate, de viata de dincolo, de ritualuri etc.).

III. Reprezentarile indeplinesc un sir de functii:

de simbolizare consta in crearea de imagini care inlesnesc activitatea cognitiva a individului;

de intuitie - stimuleaza gandirea si imaginatia

de control - contribuie la verificarea logica in cazul asimilarii unei informatii logice a imaginilor noi cu schemele perceptive acumulate pe parcursul activitatii anterioare;

cathartica (despre care vorbeste psihologul roman Andrei Cosmovici) - contribuie la diminuarea tensiunii afective.

IV. Intre reprezentari, senzatii si perceptii pot fi inregistrate un sir de asemanari. Toate aceste procese psihice produc efecte fiziologice:

Exemplu: la vederea unui buchet frumos de flori vom deschide larg ochii si, posibil, vom zambi, procedand la fel atunci cand amintindu-ni-1 mai apoi vom realiza o reprezentare.

- Totodata, reprezentarile se deosebesc de senzatii si perceptii: se produc in absenta obiectului, constituie o imagine prelucrata logic a celor percepute, sunt mult mai influentate de calitatile subiective ale omului.

Proiect: Explicati sintagma In prima copilarie se dezvolta si reprezentarea de sine (H.Wallon).