Cauzele oboselii in scoala

Cauzele oboselii in scoala

Oboseala fiind un fenomen normal, nu poate fi vorba de o lichidare a ei in felul in care tratam si lichidam o boala. Cunoasterea factorilor care influenteaza viteza aparitiei oboselii, insa, are o importanta deosebita deoarece ne permite sa prevenim instalarea ei precoce, daunatoare pentru desfaturarea procesului instructiv-educativ, iar pe de alta parte ne ajuta sa intervenim cu masuri profilactice care sa impiedice transformarea oboselii in surmenaj (oboseala cronica) sau in nevroza astenica.

Dintre cauzele multiple ale oboselii, cele care au o mai directa legatura cu oboseala elevilor, sunt:

planurile si programele de invatamant prea incarcate;

orariilele necorespunzator intocmite

clasele supranumerice;

folosirea necorespunzatoare, lipsita de talent pedagogic, a unor metode didactice;

nerespectarea pauzelor reglementare dintre lectii;

vicii in incalzirea, iluminarea si ventilatia claselor;

somn insuficient ;

supraincarcarea elevilor cu teme pentru acasa;

lipsa de proportionalitate intre activitatile intelectuale si fizice;

situarea scolilor in zone poluate;

ignorarea deficientelor senzoriale ale unor elevi;

absenta la elevi a obisnuintei de a face eforturi sustinute;

motivatia necorespunzatoare a activitatii scolare;

Toate aceste cauze de oboseala trebuie luate in evidenta cu grija atunci cand se organizeaza activitatea elevilor, atat la scoala cat si acasa.

Profesorul trebuie insa sa stie ca in evitarea unei oboseli intempestive la elevi, contributia sa este cu totul esentiala.'' Personalitatea pedagogului - scrie dr. P. Bernachon - joaca un rol considerabil. Daca invatatorul, profesorul stiu, chiar in conditiile unui program defectuos sa antreneze elevii intr-o activitate vie si atragatoare, oboseala apare mai putin repede. Daca nu stii sa trezesti interesul elevului, atunci, intocmai ca in fata unor bucate prost gatite, el va fi lipsit de apetit.

4.1.Cerintele psihologice ale alcatuirii orarului

Unul dintre factorii generatori de oboseala inoportuna este si orarul alcatuit necorespunzator. Cercetarile psihopedagogice consacrate acestei probleme arata ca fatigabilitatea (tendinta spre oboseala) elevilor, variaza in functie de zilele saptamanii, ca si in functie de diferitele momente ale zilei. S-a constatat ca, in general, performantele sunt scazute la inceput si sfarsit de saptamana. Caderi ale randamentului s-au semnalat si la mijlocul saptamanii (de aceea, in Franta, de exemplu, joia scolile nu tin cursuri). Deasemenea, prima ora din zi este de randament scazut.

Acest fapt se explica prin efectele perioadei de antrenare, atat la inceput de saptamana, cat si dimineata - caz in care se inregistreaza pierderi de energie. Dupa unii cercetatori, cea mai critica este ora de la amiaza. In schimb, s-a dovedit ca aliura curbei capacitatii de lucru atinge punctul cel mai inalt martea si miercurea, respectiv in orele a doua si a treia, la scolarii mari mentinandu-se la un nivel ridicat si in ora a patra.

Aceste realitati trebuie sa ghideze intocmirea judicioasa a orarului, in asa fel incat materiile de studiu sa fie distribuite conform cu gradul lor de dificultate. Bineinteles ca, in vederea acestui lucru, este necesar sa se aprecieze cat mai exact coeficientul de oboseala propriu uneia sau alteia dintre materiile de invatamant.

In legatura cu orarul, trebuie sa se aiba in vedere si faptul ca schimbarile frecvente in cadrul acestuia au un efect nefavorabil asupra randamentului scolar, mai ales asupra elevilor cu sistem nervos slab sau slabit in urma unei activitati suplimentare acasa, sau in urma unor situatii critice din familie (conflicte, emotii, etc.).

4.2. Monotonia si combaterea ei

Monotonia unei activitati provoaca oboseala rapida si chiar uzura nervoasa, deoarece in conditiile activitatii monototne se solicita mereu aceeasi centrii nervosi, care astfel se epuizeaza. Gyorgy Gereb observa ca activitatea monotona cauzeaza la elevi stari afective de deprimare. Pentru a inlatura efectul deprimant al monotoniei, elevii studiati de el au recurs spontan la variatii, si-au ornamentat lucrarile, au efectuat modificari ale modelelor, etc. Introducerea muzicii cu un ritm vioi a dus la cresterea randamentului in medie cu 21%. Introducerea unor astfel de factori de variatie (muzica, conversatie), mentioneaza R.Floru, are efecte pozitive doar in cazul in care activitatea nu necesita o atentie constanta, altfel putand avea un efect perturbator.

Calea cea mai buna de combatere a monotoniei la lectie nu este impanarea ei cu elemente de variatie exterioare, ci chiar inlaturarea ei prin gasirea unor procedee interesante de comunicare a cunostintelor, prin apelul la conversatia euristica, prin varierea materialului intuitiv si a procedeelor de expunere a acestuia ca si prin modularea adecvata a vocii profesorului ale carei inflexiuni trebuie sa reliefeze cu pricepere ceea ce este principal si ceea ce este secundar in cunostintele transmise, precum si punctele nodale care solicita la maximum capacitatea de intelegere a elevilor.