Psihologia Varstelor an I sem. I - Test grila

Psihologia Varstelor an I sem. I - Test grila

1. Delimitarea domeniului problematic se refera la:

a. cerinta gnoseologica,

b. cerinta ontologica,

c. cerinta epistemologica

b

2. Abordarea unui domeniu printr-un sistem de metod specifice se refera la:

a.       cerinta epistemologica,

b.      cerinta gnoseologica,

c.       cerinta praxiologica.

b

3. Formularea in legatura cu domeniul problematic a unor concepte, principii si legi, care pe fondul legilor generale sa surprinda aspectele specifice varstelor la care se refera inseamna:

a.      cerinta epistemologica,

b.      cerinta gnoseologica,

c.      cerinta praxiologica

a

4. Definirea psihologiei varstelor evidentiaza :

a.      relatia cu disciplinele psihologiei fundamentale,

b.      obligatia surprinderii longitudinale complexe fara evitarea vreunui segment,

c.      interpretarea fiintei umane din perspectiva catorva factori ai devenirii sale.

a+b

5. Cele mai importante contributii la psihologia varstelor le-au adus cercetatorii in domeniul psihologiei copilului:

a.   H. Wallon, E. Fischbein, S. Freud, C. Rogers

b.   E. Claparede, A. Gessel, Ch. Buhler, J.Piaget.

b

6. Intre paradigmele stadialitatii, paradigme formulate de psihologia genetica a lui Piaget cu privire la stadialitate, se admite ideea ca:

a.      stadialitatea e logica

b.      succesiunea stadiilor este obligatorie

c.      extinderea stadiilor este constanta.

b

7. Paradigme formulate de psihologia genetica a lui J.Piaget cu privire la stadialitate admit ideea ca:

a.      stadiile interactioneaza,

b.      extinderea stadiilor este diferita,

c.      in functie de modul in care interactioneaza    determinantii personalitatii, stadiile se vor dilata sau contracta.

a+b+c

8. Diagnoza este nivelul:

a.    posibil pana la care va evalua pe termen scurt o persoana,

b. posibil pana la care va evalua pe termen mediu o persoana,

c. la care se gaseste in momentul dat o calitate psihica

c

9. Diagnoza urmareste:

a. orientarea catre anumite tipuri de probleme,

b. nivelul la care se gaseste in momentul dat un proces psihic,

c. anumite procese psihice, astfel incat sa se gaseasca momentul optim

a+c

10. Prognoza stabileste:

a.    nivelul la care se gaseste in momentul dat un proces psihic,

b. nivelul la care se gaseste in momentul dat o particularitate sau o calitate psihica.

c.    directiile posibile in care va evolua pe termen scurt o persoana,

d. directiile posibile in care va evolua pe termen mediu o persoana.

10. c+d

11. Caracterul probabilist al sistemului psihic uman (SPU) rezulta din:

a. faptul ca sistemul psihic uman (SPU) este o modalitate a vietii de relatie;

b. SPU este in raport indisolubil cu organismul viu si cu functionalitatea sistemului neuro-hormonal;

c. hipercomplexitatea sistemului.

c

12. Alegerea tipului de chestionar va depinde de:

a. scopul caruia ii serveste,

b. conditiile de administrare.

a

13. Spre deosebire de psihologia generala, psihologia varstelor ridica urmatoarele dificultati:

a. varietatea nivelelor de varsta,

b. la copii exista decalaje de nivele intelectuale,

c. la adulti deficit de comunicare

a

14. Aceleasi cauze produc:

a.      efecte diferite la diferiti indivizi in aceleasi momente,

b.      efecte diferite la acelasi individ    in aceleasi momente.

c.      efecte diferite la acelasi individ in momente diferite

c

15. Conditiile interne subiective pot fi:

a.      particularitati de gandire,

b.      starea fizica

c.      starea psihica,

d.      interesele,

e.    domeniul profesional.

a+b+c+d+e

16. Conditiile care influenteaza efectele unei anumite cauze tin de:

a.      subiect,

b.      mediul biologic,

c.      mediul social si cultural,

d.      mediul educational in care se dezvolta individul,

a+b+c+d

17. Conditiile care influenteaza efectele tin de:

a.      mediul biologic, social

b.      aspecte inhibitive ale ambiantei sociale

c.      aspecte stimulative ale ambiantei sociale

b+c

18. Cuvantul care lipseste din definitia "Ereditatea este acea insusire fundamentala a materiei vii de a transmite de la o generatie la alta .... de specificitate ale speciei sub forma codului genetic.

a.      comportamentul,

b.      aptitudinile

c.      mesajul

d.      potentialul.

c

19. Exista momente optime de interventie in influentarea sau modelarea unor predispozitii:

a.      legate de mers,

b.      legate de limbaj

c.      legate de dezvoltarea operatiilor gandiri

a+b+c

20. Completati spatiul ramas liber din textul urmator cu " Ereditatea este un dat care se exprima .in momente de varsta sau ramane latent toata viata in absenta factorului activator.

a.      prin unicitate

b.      diferit

c.      printr-o aptitudine.

b

21. Exista momente optime de interventie in influentarea sau modelarea unor predispozitii: (Aceeasi cu 19)

a.      legate de mers,

b.      legate de limbaj

c.      legate de dezvoltarea operatiilor gandiri

21. a+b+c

22. Completati spatiul ramas liber din textul urmator cu " Ereditatea este un dat care se exprima .in momente de varsta sau ramane latent toata viata in absenta factorului activator. (Aceeasi cu 20)

a.      prin unicitate

b.      diferit

c.      printr-o aptitudine.

b

23. Pentru dezvoltarea intrauterina discutiile se poarta in raport cu doua aspecte:

a.      organizarea sistemelor si organelor fundamentale biologice ale viitorului copil.

b.      modul de a se hrani al mamei.

a

24. Exista anomalii ce pot fi inregistrate pe toata perioada dezvoltarii intrauterine:

a.      anomalii cerebrale ce dau debilitate mintala, calcifiere cerebrala asociata cu microcefalia si hidrocefalia.

b.      microcefalia

c.      hidrocefalia.

a

25. Infectiile in primele 3 luni de sarcina pot da:

a .malformatii cardiace exprimate in deficit de vaz si auz, circulatie sangvina deficitara

b. malformatii si debilitate generala

b

26. Sindromul Down este un exemplu de:

a.      aberatie cromozomiala imediat dupa conceptie,

b.      b.rezulta in aparitia unui al treilea membru la perechea cromozomiala 21- ;

c.      apare doar la barbati si devine evident dupa pubertate

a+b

27. Medicii evidentiaza prin argumente ideea independentei existentiale a fatului. Reactiile lui sunt:

a.      batai ale cordului la 7 saptamani

b.      agitatie difuza in primele 9 saptamani

c.      miscari respiratorii la 12 saptamani

d.      miscari ale traiectului digestiv la 13 saptamani

e.      miscari de pozitionare a fatului si membrelor la 14 saptamani

b+c+d+e

28. Medicii evidentiaza prin argumente ideea independentei existentiale a fatului. Reactiile lui sunt:

a.      miscari ale traiectului digestiv la 13 saptamani

b.      miscari de pozitionare a fatului si membrelor la 14 saptamani

a+b

29.Prematuritatea functionala propriu-zisa se caracterizeaza prin:

a.      nasterea inainte de termen, greutate intre 1500-2000 grame,

b.      dezvoltare nervoasa normala.

c. insuficienta dezvoltarii cerebrale

a+b

30. Conform psihologiei romanesti. ciclul de crestere si dezvoltare 0-25 ani cuprind copilaria 0-11 ani, copilarie care la randul ei cuprinde:

a. stadiul sugarului 0-1 an,

b. anteprescolar 1-3 ani, prescolar 3-7 ani,

c. scolarul mic 7-10 ani,

d. pubertatea 11-15 ani, adolescenta 15-25 ani

a+b+c+d

31. Efectele negative ale alcoolului in perioada sarcinii pot dezvolta la copii sindromul alcoolic fetal ( FAS foetal alcohol syndrome). La nivel fizic, copiii nascuti cu FAS au :

a.inalti,

b.cap mic, maxilarul slab dezvoltat,

c.distanta mica intre ochi si un nas scurt

b

32. Copiii nascuti de mame care fumeaza mult sunt in general:

a.      mai mici, pentru ca nicotina produce constrictia fluxului sangvin

b. surzi si cu handicap mental, reprezentind unul din cei mai periculosi agenti pe care ii poate intalni copilul .

a

33.La nastere nou-nascutul are urmatoarele caracteristici:

a. capul un sfert din inaltimea totala

2. sase zone osoase moi numite fontanele care permit cresterea in volum a cutiei craniene

a+b

34. La nastere nou-nascutul are urmatoarele caracteristici:

a.      pozitia este pliata fetala

b.      membrele sunt lungi

c.      sistemul nervos imperfect si cu program redus de functionare

a+c

35. Caracteristicile primelor trei luni sunt:

a.   prezenta reflexelor neconditionate carora li se alatura primele reflexe conditionate caracterizate prin:

b.   numar mare de intariri pentru formarea lor datorita gradului de dezvoltare a analizatorilor;

c.    mare stabilitate dupa formare.

a+b

36. Caracteristicile nou nascutului in primelor trei luni sunt:

a.      doua zone osoase moi numite fontanele

b.      pielea alba

c.      lungimea 49 - 50 cm la baieti.

c

37. Primul tipat marcheaza :

a.      ca este viabil,

b.      un fenomen complex determinat de un sir de fenomene cum ar fi umplerea brusca a plamanilor cu aer,

c.      primul contact cu o navala de impresii vizuale, auditive, termice, kinestezice.

a

38. Senzatiile gustative ale nou nascutului se asociaza:

a.      trebuintei biologice de hrana,

b.      trebuintei biologice de aparare

c.      trebuintei biologice de acomodare.

a

39. Senzatiile gustative ale nou nascutului determina reactii la gusturile fundamentale diferite de reactiile adultului si anume:

a.      sensibilitate slaba la dulce si acru si marita la sarat si amar.

b.      sensibilitate marita la dulce si acru si slaba la sarat si amar.

b

40. Senzatiile tactile ale nou nascutului sunt neuniforme in diferite zone:

a.      mai mare pe spate si coapse,

b.      mai mica in palme si talpi,

c.      mai mare in obraji si pleoape

c

41. Sensibilitatea nou nascutului la durere este:

a.      mai mare decat a adultului,

b.      mai mica decat a adultului.

b

42. Sensibilitatea termica determina la nou nascuti:

a.      reactii de neplacere la cald iar la frig reactii organice manifestate prin plans,

b. reactii de placere la cald iar la frig    reactii de neplacere, manifestate prin plans.

b

43. La un nivel general, tipul de sunet care atrage cel mai mult atentia bebelusului este:

a.      vocea umana, preferand vocea feminina,

b.      vocea umana, preferand tonuri caracterizate prin intonatie exagerata, tonuri mai inalte si multe ridicari si coborari ale vocii.

a+b

44. Viata unui copil incepe:

a.      din momentul conceptiei

b.      de la nastere.

44. a

45. Intre 3 si 6 luni apare:

a.      mirarea,

b.      uimirea la vederea unei jucarii,

c.      uimirea la vederea unei persoane noi.

a+b+c

46. Intre 3 si 6 luni frica este legata mai ales de:

a.      prezenta persoanelor straine

b.      prezenta    jucariilor ciudate,

a+b

47. Curiozitatea bazata pe reflexul de orientare, care este un indice al inteligentei trebuie intotdeauna satisfacuta?

a.      da,

b.      nu.

a

48. Dupa 5 luni se mentine plansul ca expresie a:

a.      durerii,

b.      protestului,

c.      fricii

a+b+c

49. Primele miscari sunt ale:

a.      capului si gatului,

b.      spatelui si degetelor

a

50. Pentru intervalul sase - doisprezece luni exista cateva caracteristici importante. Astfel se observa:

a.      ritm accelerat al dezvoltarii psihice ca urmare a imbogatirii relatiilor cu adultul;

b.      aparitia starilor de intensa    sociabilizare;

c.      are loc dezvoltarea analizatorilor cu potentialitate de lucru.

a+b

51. Pentru intervalul sase - doisprezece luni exista cateva caracteristici importante. Astfel se observa:

a.      aparitia si dezvoltarea bazelor limbajului si a relatiilor verbale;

b.      modificarea raportului somn-veghe.

a+b

52. Pentru intervalul de varsta sase-doisorezece luni, memoria constituie:

a.      o modalitate principala de echilibrare cu mediul,

b.      o modalitate de valorizare a experientei anterioare

c.      evocarea selectiva voluntara.

a+b

53. Spatiul dintre persoanele care comunica are functie de comunicare specifica ce poarta numele:

a.      distal

b.      proxemimica.

a

54. In functie de distanta individului cu care interactioneaza vorbim de un mediu proximal si distal. In cadrul mediului proximal intra:

a.      obiecte

b.      persoane fizice

a+b

55.In functie de distanta individului cu care interactioneaza vorbim de un mediu proximal si distal. Mediului distal este:

a.      cel aflat la distanta mai mica sau mai mare ce poate fi adus in apropiere prin mijloace mass-media,

b.      totalitatea elementelor cu care copilul intra in relatie la o varsta data.

a

56. 1 J. Piaget identifica cateva conduite ale intervalului de varsta 9- 12 luni, si anume:

a.    conduita suportului

b. conduita sforii

c. conduita de intruziune

56.1 b

56.2. J. .Piaget identifica cateva conduite ale intervalului de varsta 9- 12 luni si anume:

a.      conduita bastonului

b.      conduita servajului

c.      conduita batului

56.2 a

57. Complexul servajului este:

a.      forma de manifestare a geloziei si apare atunci cand apare un al treilea personaj, copil sau adult,

b.      legat de activitatea suptului,

b

58. Complexul intruziunii este:

a.      ca forma de manifestare a geloziei si aparand atunci cand apare un al treilea personaj,

b.      legat de lipsa afectiunii materne, afectiune care are la aceasta varsta valoare vitala, echivalenta cu alimentul.

a

59. Complexul de hospital - este legat de lipsa afectiunii materne, afectiune care are la aceasta varsta valoare vitala, echivalenta cu alimentul.

a.      este legat de lipsa afectiunii materne,

b.      apare atunci cand separatia mama-copil e mai mare de o luna

a

60.Dezvoltarea sociabilizarii la copiii pana la un an, se realizeaza prin raportarea la adulti si la alti copii, vazandu-se:

a.      o atractie catre adultii si copii mai mari,

b.      o respingere a celor mai mici care declanseaza complexul de intruziune, cu forme agresive de manifestare.

a+b

61. Intre 2 si ½     ani si 3 ani este foarte sensibil la parerile adultilor:

a.      practica jocuri cu parteneri,

b.      prefera povestiri cu personaje

c.      comunica in egala masura verbal si gestual.   

a+b+c

62. Prima conditie, in ceea ce priveste educatia pentru intervalul de varsta de pana la un an, se raporteaza la:

a.      respectarea unui regim concret de viata, ritmic,

b.      jocuri care sa includa miscare

c.      jucarii care sa nu poata fi dezmembrate, jocul sa se desfasoare cu un ton mai ridicat, pentru a putea fi inteles.

a

63. Anteprescolarul include din dezvoltarea lui J. Piaget:

a.      etapa inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani)

b.      primul an din stadiul operatilor formale.

a

64. Intre 1 si 3 ani, copilul comunica cu placere cu adultul?

a.      da

b.      nu

b

65. Intre 2 ani si ½ ani si 3 ani copilul este:

a.      insensibil la parerile adultilor,

b.      comunica in egala masura verbal si gestual.

b

66. La 3 ani creierul seamana cu cel al adultului din punct de vedere: (al circumvolutiunilor si al scizurilor.)

a.      al circumvolutiunilor

b.      al scizurilor

a+b

67. La 3 ani copilul poate:

a.      merge pe tricicleta,

b.      merge inainte si inapoi,

c.      sari intr-un picior;

a+b+c

68. La 3 ani copilul poate:

a.      face o legatura intre obiecte si miscari pregatindu-si prinderile obiectelor lansate

b.      taia hartii,

c.      insira margele mari,

a+b+c

69. Perceptia si reprezentarea in intervalul de varsta 1-3 ani suporta influentele experientelor anterioare:

a.      pot fi reglate prin cuvant,

b.      nu pot fi utilizate in orientarea in mediu

a

70. Intre 1 si 3 ani constantele de distanta si marime:

a.      nu sunt stabilizate

b.      sunt stabilizate

a

71. Intre 1 si 3 ani perceperea timpului este:

a.      organizata,

b.      dezorganizata

c.      ajutata, copilul facand apel la repere familiare

b

72. Caracteristica de baza a memoriei pentru copilul cu varsta pana la trei ani este:

a.      selectivitatea,

b.      caracterul voluntar,

c.      posibilitatea de a retine pentru mai mult timp informatia

a+b

73. Durata concentrarii la 3 ani este :

a.      de la 15 minute

b.      40-45 minute

a

74. Balbiala este destul de frecventa intre:

a.      patru si cinci ani,

b.      doi si trei ani.

b

75. Fortarea copiilor stangaci sa scrie cu mana dreapta pare sa declanseze:

a.      refuzul de a mai scrie,

b.      balbaiala,

c.      intarziere mentala usoara.

b

76. Un copil cu o intarziere mentala severa care nu sta in sezut la doi ani:

a.      va fi intarziat si in dezvoltarea vorbirii

b.      va fi intarziat si in dezvoltarea inteligentei

c.      va fi intarziat si in dezvoltarea motricitatii

a

77. De multe ori copilul pana la trei ani nu face un lucru:

a.      pentru ca ii displace,

b.      deoarece doreste sa-l faca singur.

a+b

78. Parintii prea tematori vor avea deseori copii:

a.      dependenti,

b.      carcotasi sau neascultatori

c.      hiperactivi,

d.      incontrolabili.

a+b+c+d

79. Parintii resemnati vor avea deseori un copil:

a.      furios, agresiv,

b.      incapabil sa ofere ceva.

c.      Cuminti

a+b

80. Parintii ciclici, care oscileaza intre "da" si "nu", vor avea deseori copii:

a.      incapabil sa ofere ceva.

b.      dezorientat

c.      independenti

b

81. Exista diferite teorii ale jocului:

a.      jocul ca recreere

b.      jocul ca recreere cand prin joc sunt posibile refacerile organizate a oboselii

c.      jocul ca exercitiu pregatitor considerand ca prin joc se antreneaza instinctele

a+c

82. Exista diferite teorii ale jocului:

a.      jocul ca element stimulativ al cresterii si dezvoltarii fizice

b.      jocul ca exercitiu complementar

c.      jocul ca exercitiu comparativ

a+b

83. Exista diferite teorii ale jocului:

a. jocul ca functia de manifestare sociala

b.jocul ca formula de transmitere a traditiilor etnice.

a+b

84. La ante-prescolar jocul are functii de activitate predominante, copilul jucandu-se pentru ca:

a.      ii place sa se joace cu fratii mai mici

b.      ii place sa se joace,

c.      ii place sa se joace cu copiii de varsta lui

b

85. In perioada prescolara sistemul de personalitate nu este stabilizat si poate fi diagnosticat din punct de vedere psihologic numai prin metode specifice cu

ajutorul:

a.      observatiei,

b.      studiului produselor activitatii,

c.      a experimentului de laborator

d.      Chestionarului

a+b

86. Friedrich Froebel infiinteaza "Kindergarten", in:

a.1737

b.1837

c. 1937

b

87. Au efectuat studii privind ciclurile vietii si mai ales ale copilariei:

a.      psihologul elvetian J. Piajet (1896-1980),

b.      psihiatrul american Arnold-Lucius Gesell (1880-1961),

c.      academicianul Educard Claparede (1873-1940),

a+b+c

88. La noi in tara de problema prescolaritatii s-au ocupat psihologii:

a.      Mielu Zlate

b.      Paul Popescu Neveanu,

c.      Al.Rosca,

d.      Ursula Schiopu,

e.      E.Verza.

b+c+d+e

89. Perioada de varsta cuprinsa intre 2 - 7 ani este denumita de

J.Piajet:

a.      Stadiul operational al dezvoltarii

b.      stadiul senzorio-motor

c.      stadiul    preoperational al dezvoltarii.

c

90. Gradinitele montessori:

a.      se bazeaza pe competitie si premii

b.      considera jocul o activitate extrem de serioasa pentru copil,

c.      considera jocul modul de a imita si exersa activitatea adultilor

b+c

91. Unii copii au trasaturi morale asemanatoare parintilor (superficialitati, altruism, egoism, bunatate, rautate). Aceasta se explica prin influenta:

a.      ereditatii

b.      mediului

c.      exemplului familiar.

91. c

92. Prescolarul va imita, din punct de vedere moral, cu nevinovatie si umor modelele pe care:

a. le judeca corect

b. nu le judeca correct

b

93. Experientele care au lasat o amintire placuta par sa influenteze:

a.      pentru o perioada actele invatarii,

b.      definitiv actele invatarii,

b

94. Gradinita este:

a.      prima institutie organizata,

b.      prima veriga a sistemului de invatamant,

c.      a doua institutie organizata

a+b

95. Imaginea de sine este:

a.      un dat imediat,

b.      constructie

b

96. Dezvoltarea intelectuala maxima are loc la varsta:

ANS: B

a.      a.1 - 3 ani

b.      b.3 - 6/7ani

c.      7- 10 ani.

c

97. In plan fiziologic, dezvoltarea se traduce prin ansamblul schimbarilor structurale si fundamentale in activitatea creierului, de la nastere pana la maturitate, sub influenta conditiilor:

a.      ereditatii

b.      mediului

c.      educatiei

b

98. In plan psihologic, dezvoltarea consta in:

a.      formarea proceselor psihice

b.      formarea trasaturilor de personalitate

a+b

99. Copiii prescolari fac progrese insemnate in:

(emiterea si in intonarea sunetelor, in cresterea volumului vocii, in reglarea respiratiei in timpul intonarii cantecelor.)

a.      emiterea si in intonarea sunetelor,

b.      in cresterea volumului vocii,

c.      in reglarea respiratiei in timpul intonarii cantecelor.

a+b+c

100. La prescolari, senzatiile sunt:

a.      subordonate si integrate perceptiilor.

b.      direct subordonate gandiri

a

101. La prescolari perceptiile sunt:

a.      direct subordonate gandiri, intentionalitatii,   

b.      subordonate si integrate reprezentarilor

a

102. La prescolar reprezentarile au un caracter:

a.      intuitiv,

b.      situativ, fiind incarcate de insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor.

c.      Schematizat

a+b+c

103. La prescolar reprezentarile au un caracter:

a.      schematizat

b.      generalizat

c.      care permite largirea si marirea coerentei vietii psihice.

a+b

104. La varsta prescolara, principalul element al controlului comportamental il constituie:

a.      controlul corporal,

b.      controlul limbajului

a

105. Gandirea prescolarilor este:

a.      conceptuala

b.      cvasiconceptuala,

c.      preconceptuala

b+c

106. Definitoriu pentru gandirea prescolarilor este:

a.      organizarea structurilor operative ale gandiri,

b.      aparitia notiunilor empirice

a+b

107. Limbajul interior apare:

a.      Intre 3 si 5 ani

b.      Intre 5 si 7 ani

c.      Dupa 7 ani.

a

108. Limbajul interior sporeste posibilitatile copilului de a-si:

a.      planifica mintal activitatea,

b.      regla permanent activitatea

a+b

109. Memoria copilului prescolar este capabila de performante, fiind:

a.      diferentiata

b.      difuza,

c.      coerent,

d.      neisistematizata.

b+d

110. Atentia prescolarului capata un tot mai pronuntat caracter:

a.      activ

b.      selectiv,

c.      voluntar    .

110. a+b

111. Jocul stimuleaza:

a.      cresterea capacitatii de a trai din plin,

b.      capacitatea de a trai cu pasiune, fiecare moment.

a+b

112. In oricare din perioadele vietii omului exista doua coordonate fundamentale ce stau la baza constituirii de repere psihologice de baza

a.      primul dintre acestea se refera la tipul de activitate ce caracterizeaza si domina in acea perioada a dezvoltarii psihice,

b.      a doua coordonata fundamentala delimitatoare a oricarui stadiu de dezvoltare psihica este aceea a tipului invatare.

a

113.Exista cel putin doua directii metodologice in abordarea activitatii ludice:

a.      ca baza genetica obiectiva a functiilor si proceselor psihice particulare,

b.      ca exteriorizare si obiectivare a functiilor si capacitatilor psihice.

a+b

114. Autori consacrati ai psihologiei jocului din tara noastra evidentiaza trei aspecte observabile, care permit sublinierea caracteristicilor personalitatii copilului, tanarului sau adultului:

a.      ierarhizarea comportamentelor,

b.      structura jocurilor in conduitele ocupationale,

c.      caracteristicile integrarii psihice si morale in joc.

c

115. Unele preferinte timpurii ale unor copii pentru jocurile cu anumite tipuri de roluri se pot constitui ca:

a.      predictii ale unor optiuni profesionale

b.      predictii ale unor cariere de succes in anumite situatii.

a+b

116. Educarea viitorului om de actiune se produce inainte de toate:

a.      in joc,

b.      in invatare

c.      in educatie

a

117.Jocul exprima inainte de toate :

a.      dorinta de depasire,

b.      dorinta de maretie,

c.      elanul prin care omul este un animal fara egal.

a

118. Jocul este:

a.      un instrument de afirmare al eului;

b.      o capodopera.

a

119. A cui teorie furnizeaza un fond de explicatii satisfacatoare pentru diversitatea tipurilor de jocuri proprii diferitelor spete de animale.

a.      J.Huinzinga,

b.      K.Gross

c.      Stanley Hall

b

120. Teoria prisosului de energie nervoasa porneste de la ideea ca pe fiintele tinere si ca atare si pe copii, ii caracterizeaza o foarte mare energie ce trebuie sa se consume. Teoria a fost formulata de:

a.      J. Piaget

b.      E. Claparede

c.      Fr. Schiller

b+c

121. Conform teoriei lui J. Piaget jocul simbolic este pentru inteligenta ceea ce este jocul de miscare pentru: (planul senzorio-motor.)

a.      planul preoperational

b.      planul senzorio-motor

c.      planul operational

b

122. Jocul influenteaza in perioadele copilariei:

a.      toate formele de invatare executate de copii

b.      toate formele de munca executate de copii.

b

123. Tipul fundamental de activitate in perioada scolara este:

a.      jocul

b.      invatarea

c.      munca

b

124. In perioada intrarii in scoala sistemul contradictiilor se contureaza astfel:

a.      contradictii intre dorinte, aspiratii si rezulate,

b.      contradictii intre asteptari si evaluari,

c.      contradictii intre mitul copilariei si realismul vietii in care actioneaza noi modele sociale.

a+b+c

125. In rolul gradinitei si familiei in pregatirea copilului pentru scoala pot sa apara:

a.      fenomene negative (respingere, refuz, teama),

b.      fenomene ce favorizeaza inadaptare in clasa I,

a+b

126. In rolul gradinitei si familiei in pregatirea copilului pentru scoala pot sa apara:

a.      influente inexacte si nepotrivite

b.      atitudini incorecte preluate din mediul social, din familie,

c.      experiente negative capatate in situatia antrenamentului de invatare prematur.

a+b+c

127.Maturizarea emotionala vizeaza:

a.      vizeaza trasaturile de personalitate,

b.      trebuintele de independenta si cooperare,

c.      experientele prin care copiii si-au imbogatit treptat mintea.

a+b

128. Factorii de maturizare sunt:

a.      ereditate, mediu, educatie

b.      familia, gradinita, scoala, mediul

b

129. Maturizarea fizica vizeaza:

a. dezvoltarea fizica generala,

b. echilibrul psihologic,

c. starea de sanatate.

a+c

130. Maturitatea volitiva vizeaza: (capacitatea de autoreglare, de reglare a trebuintelor si de inhibare a impulsurilor.)

a.    capacitatea de autoreglare,

b. capacitateade de reglare a trebuintelor

c. de inhibare a impulsurilor.

a+b+c

131. Indicatorii maturitatii sociale vizeaza: (trebuintele de existenta la grup.)

a.      trebuintele de autorealizare

b.      trebuintele de existenta la grup

c.      trebuintele de autoafirmare.

b

132.Maturitatea morala si maturitatea sociala atrag atentia asupra:

a.      rolului mare al familiei, educatoarei si invatatorului

b.      rolului mare al ereditatii, mediului si educatiei.

a

133. Maturitatea pentru munca presupune:

a.      capacitatea de intelegere a normei si a cantitatilor

b.      capacitatea de concentrare, si trebuinta de performanta.

b

134. Conceptul de Kindergarten se naste in :

a.      Canada,

b.      Japonia

c.      Germania

134. c

135. O evolutie a principalelor calitati ale gandirii ne arata ca:

a.      la opt ani este independenta,

b.      intre noua si zece ani calitatea principala a gandirii este spiritul critic.

a

136. Sub raport psihologic adolescenta se caracterizeaza prin:

a.      hipersensibilitate,

b.      trecerea in studiul superior al dezvoltarii intelectuale, cel al operatiilor informale,

a

137. In adolescenta specific este: (studiul operatiilor formale,)

a.      studiul operatiilor formale,

b.      studiul operatiilor informale,

138. Caracteristicile specifice limbajului la adolescenti sunt:

a.      imbogatirea vocabularului activ mai ales cu termeni tehnici,

b.      cresterea debitului verbal,

c.      cunoasterea tehnica a structurii gramaticale a limbii materne.

a

139.Problemele cele mai frecvent mentionate de parinti sunt:

a.      dificultatea de a-l determina pe adolescent sa execute sarcini gospodaresti,

b.      conflictele dintre acesta si fratii si surorile lui,

c.      refuzul in acceptarea disciplinei si sfaturilor parintilor si actionarea, ca si cum "el stie totul.

a+b+c