EVALUAREA OPINIEI PUBLICE;SONDAJELE DE OPINIE ;PRINCIPIILE DE BAZA ALE SONDAJULUI;EXIGENTE SPECIFICE;MANIPULAREA PSIN INTERMEDIUL SONDAJELOR (EFECTUL OEDIP)

EVALUAREA OPINIEI PUBLICE;SONDAJELE DE OPINIE ;PRINCIPIILE DE BAZA ALE SONDAJULUI;EXIGENTE SPECIFICE;MANIPULAREA PSIN INTERMEDIUL SONDAJELOR (EFECTUL OEDIP)

Evaluarea opiniei publice: sondajele de opinie

Dupa cum s-a aratat, opinia publica este unul dintre principalele elemente ale mecanismului de feed-back social prin care se asigura atat controlul, cat si corectia dinamica a actiunilor in sensul obtinerii efectelor sociale dorite.

Intelegand controlul social ca o forma de influenta pe care majoritatea unei comunitati o exercita atat asupra membrilor sai, cat si asupra celor care conduc si coordoneaza diferitele categorii de activitati sociale, vom sublinia existenta a trei forme principalele de manifestare a acestuia: a) formele elementare de control, generate spontan, constand din adaptarea nemijlocita la comportamentul unei multimi, sub presiunea acesteia; b) opinia publica, in calitatea ei de autoritate sociala recunoscuta dar nelegiferata; c) institutiile si reglementarile juridice, care actioneaza in mod organizat, imperativ si constrangator . Aceste trei modalitati de control actioneaza complementar, insa cu o prevalenta a opiniei publice, in calitatea ei de principala forta sociala si suport al oricarei activitati politice.

Principala modalitate de evaluare a opiniei publice o constituie sondajul de opinie, care reprezinta totodata una dintre metodele de baza ale sociologiei si psihologiei sociale. Prin "sondaj de opinie' se intelege o tehnica de evaluare a continutului, structurii si dinamicii opiniei publice, folosind chestionarele, esantionarea populatiei si prelucrarea statistica a rezultatelor. Prin utilizarea sistematica a sondajelor -care a devenit o adevarata moda in SUA, dar si in multe alte tari occidentale - se poate studia, evalua si prognoza comportamentul politic, economic sau cultural al diferitelor categorii de populatie; rezultatele astfel obtinute putand fi folosite pentru conducerea si directionarea eficienta a activitatilor sociale, cu efecte benefice la nivel micro si macro social.

Evaluarea opiniilor este cel mai adesea conexata cu evaluarea atitudinilor subiectilor chestionati, fara ca acestea doua sa se confunde. In timp ce pentru relevarea unei opinai se formuleaza cel mai adesea o singura intrebare la care se poate raspunde prin da sau nu, atitudinile implica estimari calitative mai nuantate, prin folosirea diferitelor scale de atitudini (111; 203).

In evaluarea atitudinilor trebuie sa se tina seama de diferitele lor dimensiuni operationale, care pot fi schematizate astfel:

Directia indica dihotomic pozitia persoanei fata de un fapt social: atitudine favorabila sau nefavorabila privind alegerea unei persoane pentru un anumit post, fata de privatizarea unitatilor industriale sau fata de liberalizarea preturilor.

Gradualitatea indica daca suntem intru totul de acord cu o masura, sau dorim sa existe gradari sau limitari: in ce proportie trebuie realizata privatizarea, si daca trebuie sa vizeze toate domeniile economice - de exemplu.

Intensitatea releva gradul de interes pe care il avem fata de problema pusa in discutie, aceasta dimensiune fiind strans legata de precedenta: poti avea credinte puternice privind necesitatea privatizarii (intensitate mare), considerand totusi ca aceasta trebuie sa vizeze numai anumite categorii de intreprinderi indus 'ale.

Coerenta evidentiaza masura in care diferitele noastre optiuni sunt compatibile unele cu altele: daca dorim unele drepturi pentru majoritate dorim acelasi lucru si cu acelasi intensitate si pentru anumite grupuri minoritare?

Pregnanta releva predispozitia subiectului de a-si exprima ferm o anumita opinie: daca avem serioase rezerve fata de privatizare, cat de dispusi suntem sa ne exprimam public si in toate imprejurarile aceasta opinie?

Utilizarea sondajelor pentru evaluarea opiniilor si atitudinilor populatiei implica cateva exigente importante de ordin tehnic si deontologic, de a caror respectare depinde relevanta si acuratetea rezultatelor obtinute. Astfel:

1. Sondajul trebuie efectuat la nivelul unui esantion reprezentativ din punct de vedere statistic, tinand cont de toti parametru structurali ai populatiei: categorii de varsta, sex, nivel de instructie generala, profesiune, mediu rezidential, starea civila etc.

2. Intrebarile trebuie sa fie clare, simple pentru a fi accesibile si sa permita raspunsuri bine diferentiate; sunt cu totul interzise "intrebarile sugestive" prin care raspunsul subiectului este orientat pe o anumita directie. Trebuie retinut ca folosirea deliberata a unor intrebari de aceasta factura indica dorinta clara a operatorului de a influenta si manipula opinia publica.

3. Operatorii de teren trebuie sa beneficieze de o pregatire speciala, astfel incat propriile lor atitudini sau optiuni sa nu influenteze - chiar indirect si fara voia lor - opiniile celor chestionati.

4. Este necesara asigurarea confidentialitatii raspunsurilor, pe fondul unei sensibilizari a subiectilor pentru a participa la sondaj; se poate arata cum datorita manifestarii opiniilor lor subiectii pot influenta pozitiv activitatea unor institutii, sau pot sa participe activ la viata sociala etc.

5. Prelucrarea rezultatelor trebuie sa se faca prin metode statistice riguroase, iar interpretarea trebuie sa se faca pe criterii strict stiintifice. Obiectivitatea absoluta a psihosociologului este conditia fundamentala pentru asigurarea credibilitatii acestei metode de larga circulatie si utilitate sociala.

Este de remarcat ca in urma publicarii si mediatizarii rezultatelor unor sondaje de opinie, mai ales a celor care se refera la optiunile politice ale alegatorilor, pot aparea anumite fenomene psihosociale susceptibile sa afecteze chiar activitatile la care se refera. Astfel, unui dintre cele mai importante efecte consta in accentuarea tendintelor extreme. Sa presupunem ca in cadrul unui sondaj s-a solicitat optiunea subiectilor pentru o serie de "obiecte sociale" (personalitati sau partide politice - de pilda). In urma prelucrarii rezultatelor va aparea o ierarhizare a respectivelor obiecte in functie de ponderea statistica a optiunilor. In urma mediatizarii intense a rezultatului sondajului se constata ca acest fapt va influenta sensibil opinia subiectilor: la un nou sondaj se va observa ca "obiectele' care au avut cele mai putine optiuni vor avea si mai putine, iar cele care au avut cele mai multe vor avea si mai multe. Este vorba de un proces de influentare a opiniei publice prin asa-numitul fenomen Oedip, care poate fi formulat astfel: o prognoza tinde sa se realizeze in virtutea simplului fapt ca a fost facuta. Prin imitatie, contagiune, adeziune la tendinta majoritara, nevoia de integrare s.a. apar modificari ale opiniilor si atitudinilor individuale, atunci cand acestea sunt comparate cu optiunile altor persoane si grupuri.

Desi sunt instrumente de evaluare sociala de o mare utilitate, fetisizarea si folosirea excesiva a sondajelor de opinii pot sa conduca si la unele efecte negative, avand chiar unele nuante manipulative, de care psihosociologii trebuie sa tina cont si sa le contracareze, mai ales prin pastrarea unei tinute profesionale si deontologice impecabile.