Psihologia analitica: C.G. Jung

Psihologia analitica: C.G. Jung

In perspectiva lui Jung, personalitatea totala, sau sufletul este alcatuit din cateva sisteme distincte sau structuri care se pot influenta reciproc. Sistemele majore sunt Egoul, Inconstienul personal, si Inconstientul colectiv.

Ego este mintea constienta, partea din suflet preocupata cu perceperea, gandirea, simtirea si amintirea. Este perceperea a noi insine si este raspunzator pentru a duce la indeplinire activitatile normale ale vietii constiente. Ego lucreaza intr-un mod selectiv, admitand, in stare constienta, doar o parte din stimulii la care suntem expusi. El asigura coerenta, identitate si stabilitate in modul de percepere a lumii noastre si a propriei fiinte.

Cea mai mare parte a perceptiei constiente si reactiile la mediul inconjurator, sunt determinate de opozitia atitudinilor mentale, a extraversiunii si introversiunii. Jung crede ca energia psihica a subiectului poate fi canalizata in exterior, inspre lumea externa, sau in interior, inspre sine insusi.

Potrivit lui Jung, toti oamenii au capacitatea pentru amandoua atitudinile, dar numai una devine dominanta in personalitate. Atitudinea dominanta tinde sa conduca comportamentul persoanei si constiinta. Atitudinea nedominanta ramane influenta oricum, si devine parte a inconstientului personal, de unde poate influenta comportamentul.

Din munca sa cu pacientii, Jung, isi da seama ca, in realitate, exista tipuri diferite de introvertiti si extravertiti. El a dezvoltat distinctii aditionale printre oameni, bazate pe ceea ce el numeste, functii psihologice. Aceste functii se refera la cai diferite si opuse de perceptie si intelegere a realitatii externe si lumii interne, subiective. Jung descopera patru functii ale sufletului: gandire, sentiment, simt si intuitie.

Jung propune opt tipuri psihologice, prin interactiunea extraversiunii si introversiunii pe de o parte si a celor patru functii.

Tipul extravertit ganditor traieste strict in acord cu regulile societatii. Acesti oameni tind sa-si reprime sentimentele si emotiile, sa fie obiectivi in toate aspectele vietii, si sa fie conservatori in gandire si opinii. Pot sa fie perceputi ca rigizi si reci. Tind sa devina buni oameni de stiinta pentru ca tinta lor este in a invata despre lumea externa si folosirea unor legi logice pentru a o descrie si intelege.

Tipul extravertit sentimental tinde sa reprime modul de evaluare si judecata bazat pe gandire si sa fie foarte emotiv. Acesti oameni se conformeaza valorilor traditionale si codurilor morale cu care au fost invatati. Sunt neobisnuit de sensibili la opiniile si asteptarile celorlalti, sunt reactivi sub aspect emotional, isi fac usor prieteni, tind sa fie sociabili si efervescenti. Jung credea ca acest tip este mai des gasit printre femei, decat printre barbati.

Tipul extravertit senzitiv se concentreaza asupra placerii si fericirii, in cautarea de noi experiente. Acesti oameni sunt puternic orientati inspre lumea reala si sunt adaptabili la diferite tipuri de oameni si situatii schimbatoare. Nu sunt capabili de introspectie, tind sa fie deschisi, au o mare capacitate de a se bucura de viata.

Tipul extravertit intuitiv gaseste succes in afaceri si politica, abilitati dezvoltate sa exploateze oportunitatile. Acesti oameni sunt atrasi de idei noi si tind sa fie creativi, pot sa-i influenteze pe altii sa se realizeze si sa se implineasca. Tind de asemenea, sa fie schimbatori, sa treaca de la o idee sau de la o aventura la alta, si sa ia decizii, bazati mai mult pe presimtiri decat pe reflectii. Deciziile lor, oricum, sunt corecte.

Tipul introvertit ganditor nu se intelege prea bine cu altii, si este in dificultate in comunicarea ideilor sale. Acesti oameni se concentreaza pe gandire, nu pe sentimente si au putine judecati practice. Deosebit de preocupati de intimitate, prefera sa aiba de-a face cu abstractiuni si teorii, si se concentreaza pentru a se intelege pe ei insisi, mai mult decat pe ceilalti. Ceilalti ii vad ca fiind incapatanati, distanti, aroganti si indiferenti.

Tipul introvertit sentimental isi reprima gandurile rationale. Acesti oameni sunt capabili de emotii adanci, dar evita sa se exteriorizeze. Par misteriosi si inaccesibili si tind sa fie tacuti, modesti si copilarosi. Nu au consideratie prea mare pentru sentimentele si gandirea celorlalti.

Tipul introvertit senzitiv pare pasiv, calm, si detasat de lumea de fiecare zi. Acesti oameni privesc majoritatea activitatilor umane cu bunavointa si amuzament. In mod estetic, senzitivii, exprimandu-se in arta sau muzica, tind sa-si reprime intuitia.

Tipul introvertit intuitiv se bazeaza intens pe intuitie, astfel incat oamenii de acest tip au putin contact cu realitatea. Ei sunt vizionari si visatori cu ochii deschisi, distanti, neinteresati de lucrurile practice, si prea putin intelesi de ceilalti. Considerati ciudati si excentrici, au dificultati in adaptarea la viata de zi cu zi.

Inconstientul personal este similar cu conceptia lui Freud despre preconstient, este un rezervor de material care, candva, a fost constient. Tot felul de experiente sunt inmagazinate intr-un cabinet de dosare al inconstientului personal, si se cere un mic efort mintal sa fie scos ceva afara, sa fie examinat pentru o vreme, si pus inapoi, unde va ramane pana data viitoare cand va fi cerut de situatia curenta.

Pe masura ce avem mai multe dosare din experienta in inconstientul personal, incepem sa le grupam in ceea ce Jung a numit, complexe. Un complex este un miez sau un tipar de emotii, amintiri, perceptii si dorinte organizate in jurul unei teme. De exemplu, s-ar putea sa spunem ca o persoana are un complex despre putere sau statut, insemnand ca el sau ea este preocupat de acea tema in punctul in care influenteaza comportamentul (actiuni in sfera politica, in relatiile interpersonale, in conducerea unui autovehicul). Indreptand gandurile si comportamentul pe cai diferite, complexul arata cum persoana percepe lumea. Jung a scris: "O persoana nu are un complex, complexul il are pe el".

Odata ce un complex este format, nu mai este sub control constient, dar poate patrunde si interfera cu constientul. Persoana cu un complex nu este constienta de influenta lui, dar alti oameni pot foarte usor sa observe efectele. Majoritatea complexelor pe care Jung le-a detectat la pacientii sai, erau inofensive si doar in parte responsabile de starea lor neurotica. Oricum, el a observat ca, uneori, complexele pot fi folositoare. De exemplu, un complex de perfectiune sau invatare poate conduce o persoana sa lucreze din greu la dezvoltarea unui anumit talent sau la realzarea unor proiecte.

Jung crede ca originea complexelor se afla nu doar in copilarie sau in experienta de adult, ci si in experienta ancestrala, mostenire a speciei aflata in inconstientul colectiv.

Cel mai adanc si mai putin accesibil nivel al sufletului, inconstientului colectiv, este cel mai neobisnuit si mai controversat aspect al sistemului personalitatii; pentru critici, este cel mai bizar. Jung a crezut ca, tot asa cum fiecare din noi acumuleaza si inregistreaza toate experientele personale in inconstientul personal, tot asa, tipul uman colectiv, ca specie, inmagazineaza experientele speciei umane si preumane in inconstientul colectiv. Aceasta mostenire este data la fiecare generatie noua. Inconstienul colectiv contine o abundenta de experiente; intregul catalog evolutionar este transmis fiecaruia dintre noi, repetat in creierul fiecarei fiinte.

Oricum, experientele universale - acelea care sunt reprezentate, relativ neschimbate la fiecare generatie - devin parte a personalitatii noastre. Trecutul nostru primitiv devine baza sufletului uman, directionand si influentand comportamentul actual. La Jung, Inconstientul colectiv este depozitul experientelor ancestrale care controleaza personalitatea.

Arhetipurile Experientele vechi aflate in constientul colectiv se manifesta prin imagini pe care Jung le-a numit arhetipuri. Sunt multe astfel de imagini ale experientelor universale - tot asa cum sunt multe experiente comune. Fiind repetate in trairea generatiilor care succed, arhetipurile s-au imprimat in sufletul nostru.

Arhetipurile nu sunt amintiri complet dezvoltate. Nu putem vedea un arhetip asa cum putem vedea imaginea unui eveniment trecut sau a unei persoane din propria viata. Mai mult, un arhetip este o predispozitie care asteapta un eveniment actual din viata, inainte sa-si releve continutul, fiind exprimat doar in visurile si fanteziile noastre. Unele arhetipuri pe care Jung le propune sunt exprimate in conceptele de erou, mama, copil, Dumnezeu, moarte, putere si batranul intelept. Cateva din acestea sunt mai mult dezvoltate decat altele si influenteaza sufletul mai consistent. Aceste arhetipuri majore includ persoana, anima si animus, umbra si sinele.

Intrebari de verificare

1. Ce sens au termenii de introversiune si extraversiune?

2. Care este structura personalitatii in conceptia lui Jung?