Specificul grupurilor de elevi ca grupuri sociale

Specificul grupurilor de elevi ca grupuri sociale

Grupurile scolare se constituie si functioneaza pe temeiul uneia dintre formele esentiale ale activitatii scolare-invatatura. Ele sunt grupuri mici in care scopurile grupului corespund intereselor comune ale tuturor membrilor. Devine una dintre caracteristicile definitorii ale grupului de elevi prezenta scopurilor si a motivelor care sustin actiunea de realizare a acestora. ''Masura in care grupul isi atinge scopurile formeaza continutul notiunii de eficienta a grupului '' (P. Golu). Grupul de elevi urmareste scopuri prescriptive (stabilite anterior de catre persoane ce nu apartin in mod necesar acestuia) datorita faptului ca grupul functioneaza intr-o institutie, scoala, ce are ca obiectiv explicit si deliberat educatia si instuirea elevilor, postuland directii precise si clare de actiune, menite sa orienteze intreaga interventie pedagogica.

Grupurile scolare se caracterizeaza prin aceea ca sunt asociatii bazate pe relatii de tipul ,, fata in fata ''(face to face). Ca urmare a acestui fapt fiecare poate comunica si efectua schimb de informatii cu toti ceilalti, dupa cum acestia, la randul lor, pot comunica cu el. Grupul apare, astfel, ca o reuniune integrata de personalitati care comunica intre ele, coordonandu-si reciproc intentiile si preocuparile, modelandu-se reciproc.

Grupul se caracterizeaza si printr-o structura configurationala proprie ce rezulta din interdependenta statutelor si rolurilor membrilor din care este format. Dupa continutul si functiile acestor statute si roluri se pot distinge mai multe variante structurale:

de comunicare;

decizionala si executiva;

sociometrica,

Ele constituind un tot unitar, diferite structuri putand functiona concomitent sau succesiv, completindu-se si integrandu-se una pe alta. Se realizeaza, astfel, o organizare a activitatii grupului, aspectul cel mai semnificativ al acestuia fiind structura de roluri prin care fiecare membru este investit cu functii si sarcini determinate. Pe aceasta cale, comportamentele membrilor grupului vor fi circumscrise de rolul formulat care da conduitei un caracter previzibil si admis. Fiecare membru al grupului va fi perceput de catre ceilalti din perspectiva rolului sau.

Rolurile ca si modelele de conduita sunt dependente de statutul individului care desemneaza atat aria de manifestare a rolului cat si pertinenta acestuia.

Normele si normativitatea grupala reprezinta o alta caracteristica a grupului mic cum este grupul scolar. Existenta unui sistem de norme este una dintre premisele fundamentale ale constituirii si functionarii optime a unui grup educational. Normele prescriu anumite modele de comportament (cel mai adesea standardizate), comune pentru toti cei care apartin grupului respectiv. De aceea, apartenenta la grup este dependenta de acceptarea normelor prescrise. O norma este deci, o regula de conduita recunoscuta si acceptata de catre toti membrii grupului. Normele au si rol de reglator al grupului, determinand unitatea si coeziunea acestuia, iar pe de alta parte au rol de criterii de evaluare a conduitelor individuale si de grup.

Modul in care normele sunt percepute depinde, in buna masura, de semnificatia lor pentru grup, pe aceasta cale unele din normele explicite devin norme implicite, nu numai la nivel grupal ci si individual.

Coeziunea grupului este o conditie indispensabila a aparitiei si actiunii unor norme comune, acceptate la nivelul grupului si impuse membrilor sai. Coeziunea poate fi considerata drept cea mai importanta variabila de grup, deoarece, tocmai datorita ei grupul exista, se mentine, functioneaza ca o entitate coerenta, relativ de sine statatoare.

Coeziunea exprima gradul de unitate si integrare a grupului, rezistenta sa la destructurare. La baza ei sta o serie de forte interne si externe, de motivatii: perceptia scopurilor, perceptia reciproca in grup, gradul in care sunt satisfacute aspiratiile membrilor.

In cadrul grupurilor scolare apar toate aceste caracteristici, putind fi identificate doua categorii de relatii specifice:

unele care se dezvolta ierarhic, pe axul vertical al scolii: relatii elev-lider, elev-profesor,    elev-diriginte, elev-director;

relatii care se dezvolta pe axul orizontal al scolii, la nivelul clasei: elev-elev, elev-grup.

1.1. Relatia dintre grupul de elevi si colectivul scolar

Colectivul scolar, fiind considerat un grup, nu poate fi redus la simpla totalitate, pluralitate de persoane. Daca grupul presupune prezenta scopurilor si actiunilor comune, el nu poate fi redus la ansamblul de indivizi.

Intre cele doua notiuni care desemneaza realitati distincte exista urmatoarele deosebiri:

Ø     -realitatea fenomenului de grup are o sfera notionala mai larga decat cea a colectivului care este o specie de grup educativ format. Grupul este o notiune generica, colectivul este una din speciile ei subordonate;

Ø     -spre deosebire de grup, colectivul presupune nu orice fel de scopuri, motive, norme comportamentale, ci scopuri majore cu semnificatie sociala, carora le sunt subordonate cele personale. Deci, colectivul este realitatea educationala in care membrii sunt orientati spre realizarea unor scopuri majore, cu semnificatie sociala si finalitate educativa;

Ø     -in cadrul colectivului scopurile, motivele si normele comportamentale sunt impuse din exterior si, dupa o perioada de influentare educativa, ele ajung sa fie interiorizate de membrii acestuia;

Ø     -colectivul este un grup formal, constiuit pe baza unor cerinte institutionale si prin distribuirea unor roluri diferite educatorilor si educatilor, acestia fiind in raporturi obligatorii, reglementate si controlate social;

Ø     -grupul scolar reprezinta o faza initiala, necesara in evolutia colectivului;

Ø     -colectivul este un mediu educativ care coordoneaza toate influentele corpului profesoral, centrandu-le pe individ sau pe grup, astfel incat sa se asigure eficienta actiunii instructiv-educative;

Ø     -grupul este un mediu educogen, deoarece el insasi genereaza norme sau relatii cu valoare educativa.

Examinarea acestor note distinctive ne obliga la formularea urmatoarelor precizari: Grupul scolar este, prin excelenta, o formatiune genetica, evolutiva care poate fi inteleasa in ordinea trecerii de la stadiul de ''grup in formare'' la stadiul de ''grup format'' (M. Zlate). Evident ca in stadiul de ''grup in formare'' predomina variabilele sociologice normative, obligatiile si regulamentele care aduna laolalta elevii unei clase, in vreme ce in stadiul de ,,grup format'' clasa se prezinta ca o sinteza psiho-sociala, rezultat al functionarii in timp a mecanismelor de integrare, fuziune si unificare interindividuala.

Grupul scolar este, de asemeni un grup educational de cadru, in care se face educatia tinerei generatii, de factor care genereaza el insusi efecte educative si de destinatar al educatiei.