IMAGINATIA

IMAGINATIA

Proba nr. 1. Cine ce va deveni?

Obiectiv: Dezvoltarea imaginatiei verbale.

Copiii stau in cerc. Conducatorul adreseaza pe rind intrebarea: Ce va deveni oul, puiul, baiatul, seminta, omida, faina, griul, fierul, caramida, tesatura, elevul, fetita, mugurele, vitelul, bucata de scindura, iedutul, mielutul, lutul, apa la ger, ghiata la caldura etc.

Este important ca copilul sa evidentieze raspunsurile prin mai .iulte variante.

Proba nr. 2. Cine a fost?

Obiectiv: Dezvoltarea capacitatilor de a reda verbal ceea ce-si imagineaza.

Copiii stau in cerc. Conducatorul adreseaza pe rind intrebarea: Cine a fost anterior, de exemplu, vaca? (vitelus).

puisorul (ou); - stejarul (ghinda);

calul (minz); - dulapul (scindura);

pestele (icre); - rochia (pinza);

fluturele (omida); - casa (caramida);

piinea (faina); - frunza (mugure) etc.

Proba nr. 3. Pantomima.

Obiectiv: Dezvoltarea imaginatiei si a capcitatii creative.

Propuneti copilului sa reproduca prin gesturi si mimica anumite sunete (cum face motocicleta, masina, cum trosnesc lemnele in foc etc) ori o actiune (citirea unei carti, mersul, innotul, spalarea etc)

Proba nr. 4. La plimbare.

Obiectiv: Dezvoltarea capacitatii de a construi imaginativ chipuri in baza obiectelor - simboluri.

Se propune setul de fise 'La plimbare' (des. 1) cu imagini ale unor copii, ce tin in miini obiecte nefinisate. Pedagogul prezinta copilului cite o fisa propunindu-i ca el sa-si imagineze ce duce in mina, de exemplu, baiatul, deoarece pictorul n-a reusit sa finiseze desenul. Este important ca copilul sa numeasca cit mai multe obiecte, dovada a nivelului inalt al imaginatiei.

Variantele posibile de raspuns:

a b c d e

balon masina cosulet undita minge

stegulet catelus geanta stegulet barca

inghetata corabioara caldare arma farfurie

floare carucior

Proba nr. 5. Pata de culoare.

Obiectiv: Dezvoltarea fanteziei, reactualizarea mintala a reprezentarilor si realizarea imaginara de similitudini cu pata de culoare.

Materiale: Se desenaza pe foaie o pata de culoare, dupa procedeul indoirii foiii.

Desfasurarea: Copiii sunt solicitati sa priveasca cu atentie pata si sa gaseasca trei lucruri cu care ar putea semana ea. Foaia se va roti de la stinga spre dreapta. Continuam aceasta rotire a foiii de 5 ori in fata fiecarui copil, de fiecare data numind alte trei lucruri care sa nu fie identice cu ale celorlalti colegi. Apoi la pata se mai adauga si alta culoare, care-i va schimba forma, reluind acelasi procedeu ca la prima varianta.

Dupa fiecare raspuns copilul primeste atitea fise cite obiecte a denumit. La sfirsitul probei este mentionat copilul care a numit cele mai multe obiecte asemanatoare cu pata (in cadrul acestei probe participa 5-6 copii).

Proba nr. 6. Clovni pentru circ

Obiectiv: Dezvoltarea fanteziei.

Propunem copiilor un set de fise pe care sunt reprezentate imaginile unor clovni. Fiecare imagine este impartita in trei parti prin linii punctate (des.2).

Desfasurarea:

a)       taie de-a lungul liniilor punctate fiecare imagine;

b)      amesteca cele 12 fise decupate;

c)       selecteaza si creaza din trei fise (cap, corp, picioare) imaginea unui nou clovn.

Astfel, copilul va obtine citeva figuri de clovni noi.

Proba nr. 7. Numeste 'rudele'.

Obiectiv: Dezvoltarea imaginatiei, fanteziei, perspicacitatii.

Desfasurarea: Pedagogul propune copiilor sa numeasca 'rudele' unui oarecare obiect, planta, fruct etc.

In centrul unei coli de hirtie este desenata imaginea obiectului. De la imaginea data pornesc linii in forma de raze. Fiecare raza se sfirseste cu un cerc de dimensiune nu prea mare. In fiecare cerc, cu ajutorul pictografiei, sunt redate insusirile obiectului, de exemplu: 'romanita'. Astfel, in centrul cerculetelor va aparea cite-o imagine pictografica, ce semnifica insusirile caracteristice ale romanitei: alba, parfumata, fragila, gingasa, lecuitoare. Respectiv, in fiecare cerc se va desena imaginile: o bucata de creta, o petala de trandafir, o vaza, o palma, vitamine. in continuare, de la fiecare cerc se prelungesc alte raze (doua si mai multe), care se termina cu alte cerculete. In aceste cerculete, cu ajutorul pictografiei, apar 'rudele', care au aceleasi insusiri cu imaginile respective. Asadar, alaturi de cerculetul fragila vor fi redate rudele: un firicel de iarba, o balerina etc.

Dupa ce fiecare copil a desenat toate 'rudele' posibile ale romanitei urmeaza prezentarea lor dupa schema.

Romanita e de leac si ceaiul e lecuitor, astfel ele sunt rude.

Romanita e fragila si balerina la fel, astfel ele sunt rude etc.

In continuare pedagogul se adreseaza copiilor: 'Cunoasteti atit de mult despre romanita, sa incercam acum sa gasim cele mai frumoase comparatii cu ea".

Desenul 1

Desenul 2