TULBURARI DE PERSONALITATE

Epidemiologie

In populatia generala, prevalenta este de 0,5% -2,5%;

In populatia clinica (pacienti internati pe sectii de psihiatrie), prevalenta este de 10% - 30%;

Se constata o prevalenta crescuta in cazul rudelor persoanelor cu schizofrenie cronica si tulburare deliranta de tip persecutor.

Trasatura caracteristica

Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice

Neincrederea si suspiciunea fata de ceilalti si motivele lor; debuteaza la inceputul perioadei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte.

A - neincredere si suspiciune fata de ceilalti si motivele lor se manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:

(a)          suspiciuni neintemeiate ca ceilalti il exploateaza, raneste sau inseala;

(b)         neincredere in loialitatea prietenilor si asociatilor;

(c)          ezita sa se destainuie celorlalti de teama (nejustificata) ca acestia sa nu utilizeze informatiile impotriva lui;

(d)         considera ca in spatele unor remarci sau evenimente neutre se ascunde amenintari la adresa sa;

(e)          ranchiunos; nu uita insultele, injuriile;

(f)           simte, fara motiv intemeiat, ca ii este puse la indoiala reputatia si caracterul si reactioneaza agresiv;

(g)         are mereu suspiciuni neintemeiate legate de fidelitatea partenerului de viata.

Epidemiologie

Apare foarte rar in populatia clinica spitalizata;

Apare mai frecvent la rudele pacientilor cu schizofrenie sau tulburare de personalitate de tip schizotipal.

Trasatura caracteristica

Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice

Detasarea de relatiile sociale si expresivitate emotionala redusa in situatii interpersonale; debuteaza la inceputul perioadei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte.

A-     detasarea si expresivitate emotionala redusa se manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:

(a)    nu-si doreste si nici nu agreeaza relatiile apropiate, inclusiv cele de familie;

(b)   aproape intotdeauna prefera activitati solitare;

(c)    nu este interesat de relatiile sexuale cu o alta persoana;

(d)   nu prea are activitati preferate;

(e)    nu are prieteni apropiati in afara rudelor de gradul I;

(f)     pare indiferent la laudele si criticele celorlalti;

(g)   este detasat, rece, lipsit de emotii.

Epidemiologie

In populatia generala, prevalenta este de aproximativ 3%;

Apare mai frecvent la rudele de gradul I ale pacientilor cu schizofrenie;

Rudele de gradul I ale pacientilor cu tulburare de personalitate de tip schizotipal sunt mai predispuse la schizofrenie si alte tulburari psihotice.

Trasatura caracteristica

Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice

Deficite sociale si interpersonale, disconfort si capacitate redusa de a stabili relatii apropiate, distorsiuni cognitive si perceptuale, excentricitati comportamentale; debuteaza la inceputul perioadei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte.

Deficitele si particularitatile cognitive, perceptuale si de comportament se manifesta in cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:

(a)    idei de referinta (diferite evenimente au un sens special pentru el);

(b)   credinte ciudate si gandire magica (depasind normele culturii de apartenenta);

(c)    experiente perceptive neobisnuite, iluzii corporale;

(d)   gandire si vorbire ciudate;

(e)    idei paranoide, suspiciune;

(f)     afectivitate limitata, inadecvata;

(g)   comportament si prezentare ciudata, excentrica, particulara;

(h)   lipsa prietenilor in afara rudelor apropiate;

(i)     anxietate sociala excesiva, ce nu scade o data cu familiarizarea, asociata mai degraba cu temeri paranoide decat autoevaluari negative.

Epidemiologie

In populatia generala, prevalenta este de 3% pentru barbati si 1 % pentru femei;

In populatia clinica spitalizata, prevalenta variaza intre 3%-30%, in functie de caracteristicile populatiei, atingand chiar valori mai mari in grupurile tratate pentru abuz de substante sau grupurile de infractori.

Trasatura caracteristica

Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice

Desconsiderarea si incalcarea drepturilor celorlalti; debuteaza in adolescenta (15 ani) si se manifesta intr-o varietate de contexte.

Desconsiderarea si incalcarea drepturilor celorlalti se manifesta in trei sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:

(a)       neconformarea la norme sociale, dezinteresul pentru respectarea legilor

(b)      tendinta de a-I insela, minti si pacali pe ceilalti pentru profit personal sau placere

(c)       impulsivitate sau incapacitate de planificare

(d)      iritabilitate si agresivitate, indicate de agresiuni si confruntari fizice frecvente

(e)       nepasare si indiferenta pentru siguranta proprie si a celor din jur

(f)        iresponsabilitate manifestata prin esecul implicarii in munca si onorarea obligatiilor financiare

(g)      lipsa remuscarii fata de ranirea, bruscarea sau deposedarea celuilalt manifestata prin indiferenta sau rationalizari

Epidemiologie

In populatia generala, prevalenta este de 2% (de doua ori mai frecventa la femei);

In populatia clinica spitalizata, ratele de prevalenta merg pana la 20%;

In cazul populatiei clinice cu tulburari de personalitate, prevalenta este de 30%-60%;

Tulburarea de personalitate de tip borderline este de 5 ori mai frecventa la rudele pacientilor ce au aceasta afectiune;

Personalitatea borderline este un teren propice pentru aparitia schizofreniei;

Exista si un risc familial marit pentru tulburarea de personalitate de tip antisocial, tulburari afective si tulburari legate de abuzul de substante.

Trasatura caracteristica

Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice

Instabilitate in relatiile interpersonale, imagine de sine, afectivitate si impulsivitate accentuata; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte.

Instabilitatea si impulsivitatea se manifesta in cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:

(a)    eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar;

(b)    relatii interpersonale instabile si intense, alternand intre idealizare si depreciere;

(c)    tulburari de identitate; imagine de sine si sentiment de sine instabile;

(d)    impulsivitate in cel putin doua domenii cu potential autodistructiv (ex., comportament sexual, consum de substante, alimentare compulsiva etc.);

(e)    comportament suicidal recurent, gesturi, amenintari, automutilare;

(f)     instabilitate afectiva datorata unei reactivitati accentuate (schimbari frecvente in dispozitie);

(g)    sentiment cronic de "gol sufletesc";

(h)    izbucniri de furie intense si inadecvate sau dificultati de a-si controla furia;

(i)      ideatie paranoida tranzitorie, asociata cu stresul sau simptome disociative severe

Epidemiologie

In populatia generala, prevalenta este de 2%-3%;

In populatia clinica spitalizata, prevalenta este de 10%-15%.

Trasatura caracteristica

Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice

Afectivitate excesiva si comportamente de atragere a atentiei celorlalti; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte.

Afectivitatea excesiva si nevoia de atentie se manifesta in cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:

(a)    se simte inconfortabil in situatii in care nu e centrul atentiei;

(b)   interactiunea cu ceilalti este caracterizata prin comportament inadecvat, provocator, cu accentuate tente sexuale;

(c)    expresivitatea emotionala este superficiala si fluctueaza rapid;

(d)   utilizeaza frecvent imaginea fizica pentru a atrage atentia celorlalti;

(e)    vorbirea are tente dramatice si este saraca in detalii;

(f)     manifestari de teatralitate si expresivitate emotionala exagerata ;

(g)   sugestibilitate accentuata;

(h)   percepe relatiile ca fiind mai intime decat sunt in realitate.

Epidemiologie

In populatia generala, prevalenta este de 1%;

In populatia clinica, prevalenta este de 2%-16%;

Dintre persoanele diagnosticate cu aceasta tulburare, 50%-75% sunt barbati;

Se asociaza uneori cu tulburarea de personalitate de tip histrionic;

Prevalenta a inregistrat o tendinta de crestere in ultimii ani.

Trasatura caracteristica

Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice

Nevoia de a fi admirat si lipsa de empatie; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte.

Nevoia de a fi admirat si lipsa empatiei se menifesta in cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:

(a)    un sentiment exagerat al propriei importante;

(b)   intretine fantezii de succes nelimitat, putere, geniu, frumusete sau iubire ideala;

(c)    crede ca este unic si special si trebuie sa interactioneze doar cu alte persoane sau institutii puternice si deosebite;

(d)   pretinde admiratie excesiva;

(e)    considera ca i se cuvine totu;l

(f)     in relatiile interpersonale ii exploateaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile;

(g)   lipsit de empatie; nu sesizeaza si nu recunoaste sentimentele si nevoile celor din jur;

(h)   este invidios pe ceilalti si crede ca si ceilalti il invidiaza;

(i)     adopta o atitudine si un comportament arogant si condescendent.

Epidemiologie

In populatia generala, prevalenta este de 0,5%-1%;

Apare la 10% dintre pacientii cu tulburari psihice tratati ambulatoriu;

Apare cu aceeasi frecventa la barbati si femei.

Trasatura caracteristica

Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice

Inhibitie sociala, sentiment de inadecvare, hipersensibilitate la evaluari negative; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte.

Inhibitia sociala, sentimentul de inadecvare si hipersensibilitatea la evaluari negative se manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:

(a)    evita profesiile ce presupun contacte interpersonale frecvente, de teama criticelor, a dezaprobarii sau respingerii;

(b)   nu se implica in relatii daca nu are siguranta ca celalalt il place;

(c)    este retinut in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat;

(d)   il ingrijoreaza ideea de a fi criticat sau respins in situatiile sociale;

(e)    este inhibat in situatii interpersonale noi, din cauza sentimentelor de inadecvare;

(f)     se vede pe sine ca fiind incapabil sa se descurce in relatii sociale, neatractiv si inferior celorlalti;

(g)   este extrem de precaut cand trebuie sa-si asume riscuri personale sau sa se implice in activitati noi de teama de a nu se face de ras.

Epidemiologie

In populatia generala, prevalenta este de 2,5 %;

Apare mai frecvent la femei;

Este una dintre cele mai frecvente tulburari de personalitate intalnite la populatia clinica spitalizata;

Apare frecvent asociata cu tulburarea de personalitate de tip evitant.

Trasatura caracteristica

Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice

Nevoia excesiva de protectie ce duce la comportamente submisive, dependente si teama de abandon; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte.

Nevoia de protectie, comportamentul submisiv si teama de abandon se manifesta in cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:

(a)    intampina dificultati in luarea deciziilor curente in lipsa sfaturilor si sustinerii celorlalti;

(b)   are nevoie ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea pentru aspectele importante ale vietii sale;

(c)    ii este greu sa-si exprime dezacordul in relatie cu ceilalti, de teama pierderii sustinerii;

(d)   ii este greu sa initieze proiecte sau sa faca lucruri de unul singur (autoeficienta scazuta);

(e)    ar face aproape orice pentru a-si asigura sustinerea si protectia celorlalti, mergand pana la a se oferi voluntar sa faca lucruri neplacute;

(f)     se simte inconfortabil si neajutorat cand este singur de teama ca nu va fi in stare sa se descurce;

(g)   cand o relatie apropiata se destrama, cauta imediat o alta in care sa gaseasca protectie si sustinere;

(h)   este excesiv de ingrijorat vis a vis de posibilitatea de a fi lasat sa se descurce singur.

Epidemiologie

In populatia generala, prevalenta este de 1%;

In populatia clinica, prevalenta este de 3%-10%;

Apare de doua ori mai frecvent la barbati;

Este o tulburare diferita de tulburarea obsesiv-compulsiva din cadrul tulburarilor anxioase.

Trasatura caracteristica

Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice

Preocuparea legata de ordine, perfectionism, control mental si interpersonal, in dauna flexibilitatii, deschiderii, eficientei; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte.

Preocuparea legata de ordine, perfectionism, control mental si interpersonal se manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:

(a)     preocupare pentru detalii, reguli, liste, ordine, organizare, incat scopul principal al activitatii se pierde;

(b)     manifesta un perfectionism care interfereaza cu realizarea unei sarcini;

(c)     este excesiv de dedicat muncii si productivitatii, pana la eliminarea activitatilor de recreatie si    a relatiilor de prietenie

(d)     este rigid si excesiv de constiincios in probleme de moralitate, etica sau valori;

(e)     nu poate arunca obiectele vechi, chiar daca nu au nici o valoare sentimentala;

(f)      ezita sa delege responsabilitati sau sa lucreze cu alte    persoane, daca acestea nu respecta strict standardelor sale;

(g)     este zgarcit cu sine si ceilalti; banii sunt adunati pentru zile negre;

(h)     este rigid si incapatanat.

Este o categorie utilizata pentru tulburari de personalitate care nu corespund criteriilor tulburarilor prezentate anterior; fie tabloul clinic prezinta trasaturi mixte (din diferite tulburari de personalitate), fie corespunde unei tulburari de personalitate neincluse in aceasta clasificare: tulburare de personalitate depresiva sau pasiv-agresiva.

Pasiv-agresiva - fondul este agresiv (atitudine agresiva fata de solicitarile sociale si profesionale), dar manifestarea este de rezistenta pasiva.

Depresiva - caracterizata prin pesimism, stima de sine scazuta, nefericire, nemultumire, deprimare, sentimente de inutilitate, autocritica ridicata, tendinta de autoculpabilizare si remuscari.

Tulburarea cu care se face diagnostic diferential

Indici de diferentiere

Tulburarile psihotice

- Tulburarile de personalitate de tip paranoid, schizoid si schizotipal au multe trasaturi in comun cu scizofrenia, tulburarile afective cu trasaturi psihotice si alte tulburari psihotice.

- Diagnosticul de tulburare de personalitate se pune doar daca simptomatologia nu apare exclusiv pe parcursul unei tulburari de pe axa I.

Tulburarile de anxietate

- Modificarile de personalitate care survin si persista dupa expunerea la un eveniment traumatic justifica un diagnostic de stres posttraumatic.

- Tendintele evitative in situatii sociale apar si in fobia sociala si in tulburarea de personalitate de tip evitant; diferenta este data de momentul debutului, severitatea dizabilitatii, varietatea situatiilor in care se manifesta.

Tulburarile legate de consumul de substante

- Nu se pune un diagnostic de tulburare de personalitate doar pe baza comportamentelor care sunt consecinta directa a consumului de substante, renuntarii la consumul de substante, activitati ce faciliteaza dependenta (ex., comportament antisocial).

Modificarile de personalitate datorate unei conditii medicale generale

- Nu se pune un diagnostic de tulburare de personalitate daca modificarile apar ca urmare a prezentei unei conditii medicale generale (ex., o tumoare cerebrala).

Trasaturi de personalitate care nu ating nivelul care sa justifice un diagnostic de tulburare de personalitate

- Trasaturile de personalitate contureaza o tulburare de personalitate doar daca sunt inflexibile, dezadaptative, persistente si cauzeaza dificultati majore in viata persoanei.

Raspunsuri

Dimensiuni ale personalitatii

Teorii si modele explicative

Abordare psihoterapeutica

Biologice

- vizeaza mai ales temperamentele

- mai mult teorii biologice

- pacientul este invatat sa se adapteze la lume cu problema sa (training in rezolvare de probleme)

Cognitive Comportamentale

Subiective

- vizeaza mai ales caracterul si aptitudinile (evaluare valorica si din perspectiva performantei)

- mai mult teorii psihologice ale invatarii; trasaturile de caracter constituie patternuri cognitiv-comportamentale modificabile

- interventie si restructurare cognitiva pentru modificarea schemelor particulare si generale

Tulburarea de personalitate

Strategia utilizata

Scheme utilizate

Strategii subdezvoltate

Strategii compensatorii

Schizoid

Izolarea

"daca ii las pe ceilalti sa devina prea apropiati viata mea va fi insuportabila", "eu nu sunt ca ceilalti", "am nevoie sa fiu lasat in pace"

Intimitate Reciprocitate

Autonomie

Izolare

Schizotipal

Neincredere

Excentricitate

"lucrurile si lumea nu sunt ce par a fi"

Conformitate

Gandire logica

Evitare sociala

Gandire magica

Paranoid

Interpretare

Proiectie

"nu pot avea incredere in ceilalti", "cei amabili ma triseaza", "toti imi vor raul", "nu trebuie sa cred in nimeni"

Spontaneitate

Interpretare

Proiectie

Antisocial

Atacul

"eu sunt cel mai important", "oamenii exista pentru a fi trisati"

Empatie

Reciprocitate

Asertivitate

Agresivitate

Exploatare

Histrionic

Teatralismul

"trebuie sa impresionez, sa atrag atentia, sa fiu considerat important"

Controlul

Organizarea

Planificarea

Impulsivitate

Expresivitate

Borderline

Ambivalenta

"sunt incompetent", "sunt nerealizat si neimportant", "toata lumea ma va abandona"

Deprinderi sociale Rezolvare de probleme Comunicare

Consum de alcool

Relatii instabile

Automutilare

Narcisic

Supraestimarea

"sunt minunat", "sunt cel mai bun", "trebuie sa fiu apreciat de ceilalti"

Separarea

Identificarea unui grup de apartenenta

Supraevaluarea

Competitivitatea

Evitant

Evitarea

"mi s-ar putea intampla ceva rau", "cei din jur m-ar putea rani"

Asertivitatea

Evitare

Inhibitie

Retragere sociala

Dependent

Atasamentul

"nu pot face nimic singur", "nu pot reusi singur"

Autonomia

Nevoia de sustinere

Atasamentul

Obsesiv-compulsiv

Perfectionismul

"erorile sunt catastrofale", "trebuie sa fac totul perfect"

Spontaneitatea

Superficialitatea

Control excesiv

Responsabilitate asumata