Psihologia Creativitatii - test grila

Psihologia Creativitatii - test grila

True/False


1. Caracteristicile esentiale ale produsului creator sunt originalitatea si utilitatea sociala. A *

2. S. Freud explica procesul creativ prin anularea complexului de inferioritate si prin autorealizarea individului. F *

3. Conceptele fundamentale folosite in abordarea psihanalitica pentru explicarea fenomenului creativ sunt: sublimarea, regresia adaptativa, elaborarea. A *

4. Abordarea gestaltista prezinta demersul creator ca pe unul de tip aleator. F *

5. Behavioristii apreciaza ca potentialul creator al unui individ este influentat preponderent de modul in care au fost recompensate initiativele sale creative. A *

6. Modelul tridimensional al intelectului prezentat de J. P. Guilford prezinta urmatoarea structura: 5 operatii. 4 continuturi si 5 produse. F *

7. Flexibilitatea gandirii reprezinta volumul si rapiditatea debitului asociativ sau numarul raspunsurilor obtinute. F *

8. Afectivitatea este importanta pentru demersul creator pentru ca asigura energizarea si valorificarea dimensiunilor caracteriale, a celor cognitive, a aptitudinilor speciale. A *

9. Temperamentul este responsabil, mai ales, de stilul activitatii, care poate fi continuu sau in salturi: A *

10. Aptitudinile speciale asigura atingerea unor performante superioare in domenii cum sunt arta, tehnica, stiinta si constituie un ansamblu de insusiri: A *

11. Aptitudinile speciale constituie o rezultanta a combinarii in grade si ponderi diferite a mai multor componente, si anume: senzoriale, psihomotrice, intelectuale si fizice: A *

12. Lehman explica declinul productivitatii creative prin interventia urmatorilor factori: reducerea flexibilitatii, diminuarea vigorii fizice, a acuitatii vizuale, a starii de sanatate, modificari ale sistemului motivelor ca urmare a raspunderilor familiale, multiplicarea sarcinilor administrative. A *

13. Dovada influentei factorilor socio-istorici, a spiritului timpului cum spunea Goethe, este existenta unor descoperiri simultate a unor cercetarori ce au lucrat independent. A *

14. In modelul Mihaelei Roco procesul creator este descris ca un proces de dezvoltare care implica 3 etape cu ponderi diferite in creatie. F *

15. Iluminarea este o etapa de rascruce, in care are loc atat fructificarea eforturilor din celelalte etape, cat si demararea activitatii de executie a produsului creator. A *

16. Efectul Zeigarnic de care vorbeste S. Bruner, desemneaza tendinta creatorului catre gasirea metodelor de rezolvare. F *

17. Factorii care sunt comuni creativitatii individuale si a celei de grup sunt: coordonatele majore (atitudini si aptitudini) si trei segmente (orientativ-motivational, operational-cogntiv, volitional-reglatoriu). A *

18. Este functionalitatea grupului influentata de performantele sau esecurile in rezolvarea sarcinilor de catre fiecare membru? A *

19. Eterogenitatea este stimulativa pentru creativitatea de grup cand este prezenta la nivel aptitudinal si motivational si omogenitatea la nivelul stilurilor cognitive, al atitudinilor, pregatirii si experientei profesionale. F *

20. Intre grupul creativ si cel necreativ se stabilesc direfente, mai ales prin ponderea de interactiuni existente in cadrul grupului: in cel creativ predomina discutiile pe tema atmosferei din grup (comportamentul sefului, nemultumirile). F *

21. In privinta marimii unui grup, s-a constatat ca un grup redus este util pentru calitatea solutiilor identificate si unul extins pentru viteza, eficienta si productivitatea activitatii respective. F *

22. Distinctia realizata de M. Roco intre grupul creator si grupul creativ este urmatoarea: grupul creativ este constituit pentru stimularea creativitatii membrilor sai, iar grupul creator este unitatea dintr-un anumit departament al unei institutii care si-a demonstrat performantele creative in mod spontan. A *

23. Personalitatea creatorului din arta face parte din categoria tipului artistic si are tendinta de a reflecta realitatea prin intermediul unor imagini concret-senzoriale, prin intermediul senzatiilor, reprezentarilor. A *

24. Una din diferentele intre creativitatea din stiinta si tehnica si cea din arta este ca, in primul caz produsul il exprima pe creator, personalitatea acestuia, iar in cazul artei sunt reflectate cerintele si scopurile mediului. F *

25. Creativitatea actoriceasca presupune imbinarea a trei dimensiuni majore: cognititiva, afectiva, expresiva. A *

26. Scalele lui J. L. Holland pentru evaluarea creativitatii prezinta doua variante: una pentru investigarea creativitatii artistice si una pentru evaluarea creativitatii stiintifice. A *

27. Prin metoda interaprecierii se pot identifica unele comportamente si performante creative, dar putem, de asemenea, sa validam prin metoda criteriului extern, rezultatele obtinute prin testele de creativitate. A *

28. Desemnarea cazurilor extreme este una din tehnicile metodei interaprecierii, prin care colegii realizeaza o ierarhie pe un anumit criteriu. F *

29. Specificul brainstorming-ului consta in separarea intre etapa de elaborare a ideilor si cea de evaluare a lor. A *

30. Este recomandat ca liderul grupului de brainstorming sa nu aiba experienta in domeniu. F *

31. In cadrul sedintei de braistorming, secretarul are ca functie stabilirea ordinii in care participantii iau cuvantul. F *

32. Spre deosebire de brainstorming, sinectica este o metoda calitativa intrucat se elaboreaza o singura idee care se ajusteaza ulterior. A *

33. Cele doua principii esentiale ale sinecticii sunt transformarea straniului in familiar si transformarea familiarului in straniu. A *

34. Metoda listelor este o metoda imaginativa de stimulare a creativitatii prin care se realizeaza matrici bi, tri sau multidimensionale: F *

35. Inteligenta simbolica permite operarea cu notiunile verbale, cu informatii sub forma intelesurilor atasate cuvintelor. F *

36. Stilul cognitiv reda modul specific in care se exprima inteligenta sau creativitatea si este influentat de experienta personala si educatie. A *

37. Ch. Hughnes apreciaza ca nevoile de dezvoltare pot motiva conduite umane, cum sunt cele din demersurile creatoare. A *

38. Intre copii superior inzestrati si ceilalti au fost inregistrate diferente la urmatoarele nivele: intelectual, afectiv, caracterial, interese, relatii interpersonale. A *

39. Creativitatea nu este neaparat o conditie a supradotarii intelectuale sau a talentului. F *

40. Creativitatea productiva presupune abilitatea de a realiza legaturi noi intre elementele deja existente. F *

41. Creativitatea este o potentialitate general umana care exista in diferite grade si proportii la fiecare persoana. A *

42. Cand intre factorii de mediu si cei ereditari exista diferente prea mari de nivel si calitate, aptitudinile speciale nu se pot dezvolta corespunzator. A *

43. Planul organizational la care se poate structura creativitatea de grup cuprinde componenta profesionala (relatiile stabilite intre membrii in scopuri profesionale) si componenta interpersonala (ansamblul conduitelor membrilor in cadrul grupului). F *

Multiple Choice


44. Termenul de creativitate a fost introdus in psihologie de catre:

a. G. Allport; *
b. J. P. Guilford;
c. E. P. Torrance;


45. Creativitatea, dimensiune complexa este:

a. latura dinamico-energetica a personalitatii;
b. latura transformativ-constructiva a personalitatii; *
c. latura relational-valorica;


46. Printre criteriile prin care putem diferentia activitatea creatoare de cea reproductiva exista si urmatoarele:

A tipul de experienta preferat (experientele noi, neuzuale); *
B domeniile de activitate alese;
C natura obstacolului ce trebuie depasit (situatii problematice noi); *

a. A+B+C
b. A+C *
c. B+C


47. Factorii interni ai gandirii creatoare amintiti de C. Rogers sunt:

A toleranta la ambiguitate; *
B autoevaluarea produselor activitatii; *
C conformismul;
D aranjarea spontana si inedita a elementelor; *
E dependenta de grup.

a. B+C+D
b. A+B+D *
c. C+D+E


48. In psihologia romaneasca exista un model factorial al creativitatii, model ce-i apartine lui:

a. T. Vianu;
b. M. Ralea;
c. P. Popescu-Neveanu. *


49. Trasaturile caracteriale importante pentru stimularea creativitatii sunt:

A perseverenta; *
B constiinciozitatea; *
C conformismul;
D increderea in sine; *
E acceptarea neconditionata a normelor de grup.

a. C+D+E
b. B+C+D
c. A+B+D *


50. Printre conditiile socio-economice si culturale stimulative pentru creativitate amintim:

A un nivel ridicat de aspiratie al grupului; *
B aderarea stricta la normele grupului;
C conditii socio-economice medii. *

a. A+B
b. B+C
c. A+C *


51. Modelul lui G. Wallas prezinta creativitatea ca pe un proces ce se deruleaza in:

a. 2 etape;
b. 6 etape;
c. 4 etape. *


52. In actul de creatie se impun tipurile de pregatire:

A pregatirea de specialitate; *
B cultura generala; *
C pregatirea pentru o anumita tema, problema. *

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C *


53. Principalele surse pe care le poate folosi creatorul in literatura, in derularea etapei de pregatire sunt:

A experienta proprie de viata; *
B operele create anterior. *

a. B
b. A+B *
c. A


54. Mijloacele de exprimare ale creatorului in etapa de executie, careia ii este specific un proces de gandire imaginativa, pot fi urmatoarele:

A sunetele ordonate, astfel incat, sa redea sentimentele; *
B cuvintele aranjate in coordonate expresive logico-afective; *
C culorile, care prin combinare redau un peisaj, un personaj. *


a. A+B+C *
b. A+B
c. B+C


55. Abilitatile creatorului necesare pentru a transmite mesajul operei sunt:

A gasirea unor modalitati verificate deja, comune, pentru a reda anumite aspecte;
B stapanirea contrastelor pentru a sugera tensiunea starii interioare; *
C capacitatea de a doza elementele componente ale actiunii operei, al schitarii trasaturilor personajelor, a evolutiei acestora. *

a. A+B+C
b. B+C *
c. A+B


56. Cele mai importante criterii de evaluare ale produsului creator sunt:

A numarul elementelor componente;
B originalitatea; *
C utilitatea sociala. *

a. A+B
b. A+B+C
c. B+C *


57. M. Roco a stabilit, prin intermediul unei abordari sistemice, urmatorul numar de planuri la care poate structura creativitatea de grup:

a. 4;
b. 2;
c. 3. *


58. Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o sarcina pentru a fi abordata in grup mentionam:

A sarcina sa permita delimitarea partilor componente si a contributiei fiecarui membru; *
B stabilirea unor corelatii intre performantele individuale si cele de grup; *
C numar mare de membrii

a. A+B *
b. B+C
c. A+C


59. Analiza produselor activitatii, ca metoda de estimare a creativitatii la copii presupune aprecierea:

A produselor realizate de copii din proprie initiativa; *
B produselor realizate de copii la cererea scolii. *

a. A
b. A+B *
c. B


60. Calculul originalitatii la testele de creativitate poate fi realizat prin urmatoarele procedee:

A procedeul indicelui de noutate;
B procedeul indicelui de frecventa; *
C procedeul indicelui de ingeniozitate. *

a. A
b. B+C *
c. B


61. Prin metoda biografica se pot obtine informatii asupra:

A personalitatii creatorului; *
B actului creator si conditiilor creatiei; *
C natura, geneza si specificul activitatii creatoare. *


a. A+C
b. A+B+C *
c. A+B


62. Metoda caselor de evaluare a fost elaborata de:

a. M. Roco;
b. J. P. Guilford;
c. F. Barron. *


63. M. Stein considera ca metodele psihoterapeutice influneteaza creativitatea in urmatoarele directii:

A eliberarea creativitatii potentiale; *
B relanseaza creativitatea manifesta candva dar care s-a blocat; *
C asigura mentinerea in forma optima a creativitatii active; *
D permite gasirea unei singure solutii creatoare;
E permite selectia prealabila a solutiilor deja identificate.

a. B+D+E
b. A+B+C *
c. A+C+E


64. In etapa luminii rosii, se realizeaza evaluarea ideilor emise, considerandu-se ca sedinta a avut succes atunci cand au fost selectate:

a. 30-40% din ideile emise;
b. 50% din ideile emise;
c. 10-15% din ideile emise. *


65. Braisntorming-ul poate fi aplicat in domeniile:

A productie; *
B cercetare; *
C invatamant. *

a. A
b. A+B+C *
c. B+C


66. Sinectica, una din metodele de stimulare a creativitatii a fost elaborata de :

a. Al. Osborn;
b. M. Roco;
c. W. J. Gordon. *


67. In cadrul discutiei Panel auditoriul poate interveni in discutiile purtate de esantionul panel prin intermediul:

a. unor biletele pe care se trec doar intrebari;
b. unor cartonase de diverse culori pentru intrebari, sentimente, informatii; *
c. luarilor de cuvant in ordine alfabetica.


68. Lista interogativa, utila pentru stimularea debitului creativ si alcatuita din 9 categorii de intrebari a fost elaborata de:

a. E. P. Torrance;
b. W. J. Gordon;
c. Al. Osborn. *


69. Definirea supradotarii a fost realizata in psihologie prin mai multe modalitati:

A obiectiv; *
B subiectiv;
C descriptiv; *
D comparativ. *

a. B+C+D
b. A+C+D *
c. A+B


70. Printre atitudinile creative dominante identificate de M. Roco sunt:

A interes fata de nou; *
B atractie fata de problemele obisnuite, uzuale;
C dependeta in gandire si actiune;
D nonconformism; *
E perseverenta. *

a. A+B+C
b. A+D+E *
c. B+E


71. Printre blocajele metodologice ale creativitatii amintim:

A fixitatea functionala; *
B teama de a nu gresi;
C rigiditatea algoritmilor. *

a. B+C
b. A+C *
c. A


72. Chestionarul Minnesota, ca metoda de evaluare a creativitatii la copii presupune estimarea activitatilor:

a. realizate din proprie initiativa; *
b. realizate la solicitarea anumitor persoane (profesori, parinti).


73. Asociatiile de tip creativ identificate de Mednick sunt urmatoarele:
a. serendipitatea; *
b. asemanarea; *
c. medierea prin simboluri. *

a. a+b+c *
b. b+c
c. a+c


74. Din punct de vedere al rezonantei intime, ca factor stilistic al personalitatii, se considera ca stimulator pentru creativitate este tipul:
a. centripetal orientat
b. centrifugal orientat
c. ambiegal orientat *


75. E. P. Torrance apreciaza ca productivitatea de tip creativ presupune o imbinare a caracteristicilor femeilor cu cele ale barbatilor si anume:
a. sensibilitate si deschidere fata de probleme; *
b. independenta si divergenta gandirii; *
c. dorinta de contacte sociale;
d. dependenta de grup.

a. a+b+c+d
b. a+b+c
c. a+b *
d. b+c


76. Varsta unui grup este benefica pentru creativitate atunci cand este de:
a. 1-2 ani
b. 4-6 ani
c. 3-5 ani *
77. Studiul de caz poate fi folosit:
a. in scop diagnostic; *
b. in scopul stimularii creativitatii; *
c. nici unul.
a. c
b. a+b *
c. a


78. Brainstorming-ul ca metoda de stimulare a creativitatii a fost conceputa de:
a. G. Allport
b. Al. Osborn *
c. E. P. Torrance


79. Srategiile euristice ce pot fi folosite in sedintele de sinectica sunt:
a.serendipitatea;
b.empatia; *
c.inversiunea; *
d.analogia si evaluarea; *
e. asociatia.
a. a+b
b. b+c+d+e
c. c+d+e
d. a+c+d+e
e. b+c+d *


80. Modelul tridimensional al intelectului, util in descifrarea structurii intelectului a fost elaborat de:
a. G. Allport
b. J. P. Guilford *
c. J. Piaget


81. Inteligenta semantica permite operarea cu notiunile:
a. figurale
b. Verbale *
c. nonverbale


Completion


82. A. Munteanu propune o abordare pe verticala a creativitatii, in care putem distinge urmatoarele nivele: creativitatea expresiva, creativitatea productiva, creativitatea inventiva, creativitatea inovativa si creativitatea.. emergentiva*.

83. Asociationistii definesc fenomenul creatiei ca pe un proces de .. asociatie *. intre anumite elemente, prin care se ajunge la combinatii noi.

84. Intelegerea unei probleme in demersul de gasire a solutiilor de tip creativ este prezentata de gestaltisti ca fiind realizata prin intermediul. intuitia *
.

85. Prin modelul tridimensional al intelectului J. P. Guilford introduce notiunea psihologica de . gandire divergenta *.

86. Un factor intelectual important pentru creativitate este gandirea convergenta *..cu rol in asimilarea informatiilor, ducand la asigurarea unui nivel corespunzator mecanismului creativ.

87. Factorul stilistic al personalitatii ce reda modul in care experientele traite se reflecta la nivel individual este. rezonanta intima *


88. Factorul de natura biologica ce indica nivelul superior pana la care se pot dezvolta potentele creative, fara a garanta in mod obligatoriu atingerea acestora este.. ereditatea *
..

89. climatul creativ *reprezinta ansamblul particularitatilor ambientale, materiale si psihosociale ce pot influenta creativitatea.

90. .. incubatia *.este o etapa a procesului creator de asteptare, in care creatorul, desi racordat la problema, isi muta terenul de confruntare din zona constientului intr-o zona mai obscura a psihicului.

91. Al Rosca explica prin fenomenul. perseveratia *aparitiile bruste ale solutiilor creatoare, fenomenul desemnanmd ansamblul proceselor asociative care au fost incepute cand s-a incercat rezolvarea problemei si care continua intr-o anumita masura, chiar cand atentia este orientata in alta directie.

92. iluminarea *.este etapa de aparitie brusca a solutiei la o problema aflata in centrul preocuparilor creatorului, fiind o pendulare intre planul afectiv si cel cognitiv.

93. R. L. Merton vorbeste de fenomenul serendipitatea *. pentru a descrie fenomenul de aparitie brusca a solutiei creatoare in mod intamplator, intr-un moment in care nu era in centrul atentiei creatorului.

94. Etapa de .. verificare *.este etapa prin care este obiectivata, materializata ideea creatoare intr-un fapt explicit, perceptibil.

95. .. verificarea *.presupune o confruntare permanenta intre modelul mental si rezultatele incercarilor de a pune in practica acest model.

96. . . syntalitatea ,sintalitatea. * de care vorbea R. B. Cattell desemneaza personalitatea grupului, prin care sunt delimitate aspectele psihosociale rezultate din dinamica grupului respectiv.

97. Tipul. ganditor *.de personalitate, reprezentat de cercetatori si inventatori realizeaza reflectarea realitatii prin imagini abstracte, create prin limbaj.

98. In tehnica reactiile publicului fata de produsele create sunt exprimate in termeni.. practici.*.

99. Intre creativitatea stiintifica si cea tehnica exista relatii de interconditionare * deoarce tehnica este influentata de teoriile stiintifice si asigura conditii pentru aplicarea conceptelor si a teoriilor stiintifice.

100. .. desemnarea cazurilor extreme *..este una din tehnicile metodei interaprecierii prin care evaluatorii, raportandu-se la un anumit criteriu stabilesc, in numar echitabil, care sunt primii si ultimii indivizi dintr-un colectiv.

101. Metoda. longitudinala *are ca scop stabilirea biografiei stiintifice a profilului psihologic al unei persoane creatoare, pe baza datelor culese zilnic sau la intervale apropiate, datele fiind obtinute prin observari si examinari sau reexaminari ale aceluiasi subiect la diferite varste sau perioade succesive.

102. Terapiile individuale pot fi folosite pentru inlaturarea anxietatea *.care poate fi inhibitoare, frenatoare pentru actul creatiei, asigurand dobandirea unui tonus psihologic constructiv.

103. Terapia. cognitiva *..poate corecta distorsiunile, erorile de gandire, care pot fi inlocuite cu interpretari mai flexibile, foarte utile pentru demersul creator.

104. Metoda . metoda marionetelor *..este o metoda asemanatoare cu psihodrama, in care transpunerea in rol a subiectului se realizeaza prin intermediul marionetelor.

105. Metoda. Philips 6-6; Philips 66 *.este un blitzbrainstorming prin care grupuri mari, eterogene, de 30-50 persoane sunt impartite in grupuri de 6 membri in care problemele sunt discutate timp de 6 minute.

106. Datorita fenomenului. Condorcet *.are loc retusarea si ajustarea raspunsurilor date de catre experti in cadrul metodei Delphi.

107. Metoda Frisco *.se bazeaza pe principiul brainstorming-ului regizat in care fiecarui membru al grupului i se atribuie un rol.

108. Pentru E. P. Torrance potentialul creativ se contureaza la nivel optim atunci cand exista un anumit prag minim al inteligentei de aproximativ.

109. . .. originalitatea *este abilitatea de a produce idei si imagini noi, de a gasi solutii noi, fiind una din dimensiunile gandirii divergente.

110. Inteligenta . inteligenta sociala *.este o forma a inteligentei importanta pentru profesori, psihologi, medici si asigura intelegerea atitudinilor, dorintelor, intentiilor, perceptiilor personale si ale celorlalti.

111. In Sociodinamica culturii, A. Moles, formuleaza teoria. teoria nivelului cultural*.in care vorbeste de straturile culturale dintr-o populatie, prin care se reflecta ponderea creatorilor in raport de instructia si nivelul cultural al diferitelor segmente sociale.

112. In 1977 este elaborat un model al supradotarii intelectuale, model ce-i apartine lui Renzulli *si care prezinta dimensiunile esentiale ale supradotarii: aptitudinile intelectuale; latura afectiv-motivationala; creativitatea.

113. Cea mai cunoscuta clasificare a fazelor creativitatii, in care se vorbeste de 4 etape este cea a lui .. G. Wallas ;G Wallas ;Wallas *
.

114. Dimensiunea stilistica a intelectului ce reflecta modalitatea de reactie a proceselor cognitive la problemele ce urmeaza a fi rezolvate este. aprehensiunea, stilul perceptiv *..

115. .. procesul creator. *..desemneaza apectele psihologice ale activitatii creative, mecanismele si dinamica psihologica a creatorului, de la aparitia problemei la realizarea produsului creativ, obiectivizarea ideii creatoare.

116. .. prepararea ; pregatirea *este o etapa a procesului de creatie ce presupune acumularea, adunarea materialelor necesare in celelate etape.

117. Stilul de conducere adecvat pentru stimularea creativitatii de grup este cel. democratic * prin care sunt implicati si ceilalti membrii ai grupului in rezolvarea sarcinilor de grup si se instituie un sistem de apreciere obiectiv.

118. Criteriul de validare al produsului creat este. eficienta *in tehnica.

119. Metoda Delphi ; delphi., elaborata de O. Helmer se bazeaza pe tehnica consultarilor reciproce in care sunt antrenati diversi experti care au de completat un chestionar pe o anumita tema.

120. Inteligenta. concreta.*..cuprinde aptitudinile implicate in vehicularea informatiilor figurale, centrarea find pe lucruri concrete si pe proprietatile lor.