Testele de memorie

Testele de memorie

Definitie operativa: aptitudinea de a conserva lucruri bine delimitate, precizate si a le reproduce in momentul dorit cat mai exact posibil.

Corelatiile intre diferite teste de memorie sunt, in general, putin semnificative.

Aceste corelatii slabe se pot datora:

in fiecare performanta, variatiile pot fi accidentale;

diversitatea materialului (cu - fara sens, imagini - cifre, etc.);

modalitatea de memorare si

sarcina cere reproducere sau recunoastere.

De exemplu, atentia pe care subiectul o acorda materialului ( exista sau nu tendinta spontana a subiectului a accepta materialul. Importanta ca subiectul sa fie constient interesat de material: aceasta tensiune a interesului este in general slaba in majoritatea testelor de memorie, ceea ce permite interventia unor factori perturbatori exteriori sau interior care influenteaza calitatea.

Vernon, prin analiza factoriala, dezvolta ideea ca in putine teste de memorie se gaseste un factor specific. Thurstone gaseste trei factori. Guilford, defineste factorii in functie de material. factorii intelectuali sunt importanti in testele de memorie.

In concluzie, nu exista o dispozitie simpla definibila ca 'memorie'. Conceptul desemneaza o performanta care face posibila conservarea - reproducerea - recunoasterea - reutilizarea unui lucru care a fost anterior experimentat, trait de subiect, dar nu stim pe ce anume se sprijina aceasta performanta.

Prudenta in examinarea memoriei: un rezultat izolat nu poate fi generalizat, nu poate avea semnificatie pentru ca poate fi conditionat de :

situatia actuala;

atentia subiectului;

metoda folosita;

forma examenului;

continutul examenului.

Cand avem de-a face cu rezultate anormal de scazute sau ridicate, performantele la testul de memorie nu au semnificatie pentru orientarea vocationala pentru ca:

este dificil transferul rezultatelor in conditiile specifice profesiunilor sau

memoria inalta poate avea un rol compensator pentru o inteligenta insuficienta in profesii care nu cer o independenta inalta de actiune sau gandire, dar cer achizitionarea de multe cunostinte sau

o memorie foarte scazuta, chiar cu inteligenta suficienta poate produce dificultati in scoala sau in multe profesii.

Trebuie cautate cauzele rezultatelor de memorie scazute, care, uneori pot depinde de o lipsa de control a atentiei, sau alteori de forme patologice de lipsa de memorie.

Rolul inteligentei in probele de memorie

Inteligenta influenteaza in mare sau mica masura in functie de natura materialului. Corelatii in general medii, 0.30 - 0.40. Ceea ce nu inseamna ca trebuie ales in testele de memorie un material fara sens pentru a putea sa inregistreze performante pur mecanice ale memoriei. Aceasta ar fi o artificializare in raport de functionarea memoriei in ansamblul proceselor rezolutive. Trebuie, pentru a intelege - delimita rolul inteligentei, sa comparam rezultatele la testele de memorie cu rezultatele la testele de inteligenta si sa ne informam despre metoda subiectului de retinere.

Dispozitia eidetica, ca forma de memorie specifica, este o aptitudine ce apare mai ales in copilarie (10 - 11% dintre copii) si este adesea trecatoare. Definita prin posibilitatea de a-si reprezenta un lucru vazut intr-un mod precis si la fel de viu cas cand l-ar vedea in mod real. mai mult, copilul poate furniza detalii asupra imaginii, detalii pe care nu le remarcase pe original, si poate da descrieri mai precise decat o poate face cea mai buna memorie. De exemplu, un elev care da un numar foarte mare de detalii si pare ca examineaza un obiect care nu exista fizic in prezent.

Testele de memorie nu sunt prea dezvoltate din urmatoarele motive:

traditia initiata de Binet care tinde sa considere memoria comparand-o cu 'un domeniu de formare - cultivare' unde inteligenta este capitalul care face acest lucru posibil, subestimand masurarea memoriei;

convingerea, mostenita de la Charcot si Binet ca memoria nu este o facultate unica pentru ca exista o pluralitate de memorii;

ceea ce a orientat psihotehnica spre teste care masoara in primul rand facultatea necesara a inteligentei;

lucrarile lui Thurstone care claseaza factorul memorie printre aptitudinile mentale primare, factor care satureaza insa cel mai putin testele corespunzatoare (.75) si pe care il admitem ca evident in toate bateriile de teste.

tezele lui Piaget privind functia mnezica ca dependenta de schematismul intelectual si deci de dezvoltarea intelectului, ceea ce a intarit dezinteresul pentru memorie.

Diagnoza clinica a memoriei

Testele de memorie au fost dezvoltate si aplicate mai ales ca teste clinice: testele de retentie vizuala Benton, scala clinica de memorie Wechsler din 1945, testul de memorie Rey.

Teste de memorie specifica au fost puse la punct de Binet, Lahy, Carrard, Paceud, Goquelin, Royer.

Arthur Benton, 1943 - 45, Test de retentie vizuala.

Are 2 forme, A si B, aplicabile la adulti si copii.

Initial cuprindea 10 planse pentru fiecare forma, cu 1 sau mai multe figuri geometrice simple - versiune sa de azi are:

3 forme paralele de cate 10 planse: C, D, E

2 forme paralele cu alegeri multiple, G si F care combina plansele formelor precedente

Fiecare plansa este prezentata 10 secunde pacientului si i se cere sa deseneze ce a vazut in plansa.

Sau, in alte forme sa aleaga dintre 4 figuri posibile raspunsul corect.

Deci testul apare ca proba de performanta care include:

o percepere spatiala

o memorare indirecta

o reproducere a desenului care pune in joc capacitati motrice    ti vizuale.

Versiunea standard are 10 sec. pentru expunere. Tipul poate fi variat experimental: cu expunere scruta, 5 sec., sau lunga 15 sec. , sau pur si simplu prin copiere.

Notare: numarul de cartoane bine reproduse, fata de numarul de erori (omisiuni, deformari, perseverari, rotatii, eroare de incadrare si de format).

Etalonul se construieste pe o populatie asemanatoare ca varsta si nivel intelectual, - ambii factori influentand decisiv performantele memoriei.

Performantele la test sunt sensibile la atingeri cerebrale ex. in diagnosticul de traumatism cerebral. Formele cu alegeri multiple sunt utilizate la hemiplegici, copii cu paralizie, pacienti cu tulburari praxice. Diagnostic, daca apar performari defectuoase putem presupune existenta unei leziuni cerebrale care urmeaza a fi confirmata prin alte observatii si examene.

Alte aplicatii ale testului: copii debili, persoane cu tulburari de citire, pentru schizofrenici.

Scala clinica de memorie Wechsler

Cuprinde 7 dimensiuni:

date personale si informatii generale despre subiect

orientarea spatio - temporala

controlul mental: numararea inversa, recitarea alfabetului, numarare din 3 in 3

memoria logica, numarul de idei memorate dintr-un text

memoria imediata a cifrelor

memoria figurilor geometrice prin reproducere

memoria cuvintelor perechi

Se poate obtine astfel un coeficient de memorie, Q.M. si o masura a deteriorarii mnezice eventuale. pot fi identificate diferite calitati ale memoriei.

Testul de memorie si atentie Lahy

Format din 9 probe astfel:

5 probe pentru memorie care vizeaza 5 forme de memorie diferite si ca teste: memoria imediata a cifrelor, memoria cuvintelor perechi, memoria recunoasterii, memoria teytului, memoria dispunerii semnelor;

o proba de executare de consemne;

o proba de atentie concentrata (baraj a trei semne);

2 probe de punctare (mana dreapta, mana stanga).

Se aplica individual sau colectiv, pentru adulti si copii scolarizati - cu etaloane corespunzatoare varstei si nivelului de scolarizare.

Utilizat mai ales in orientarea profesionala.

Placutele Carrard, 1945, memorie vizuala

Materialul testului este format din:

o placa metalica pe care sunt gravate 16 casete ce cuprind figuri abstracte dintre care unele prezinta o anumita asemanare

o alta placa de metal pe care sunt 16 casete goale si

-16 placute de dimensiunea casetelor pe care sunt gravate desenele primei placi.

Subiectului i se cere sa reconstituie prima placa dupa o expunere de 1 minut.

Experimentul este repetat de 3 ori fara o noua prezentare intre a doua si a treia reproducere.

Se cronometreaza timpul de lucru, se inregistreaza numarul de placute puse in primul minut, numarul de placute plasate corect (1 punct daca sunt bine orientate si 1/2 de punct pentru plasare buna dar orientare gresita). Notarile pentru a II-a proba si a II-a corespund rapiditatii de lucru si memoriei vizuale. A II-a proba este considerata exercitiu de fidelitate.

Se pot face observatii clinice asupra: supletei si sigurantei miscarii, capacitatii de observare, concentrarii, exactitatii, trebuintei de ordine si grija, increderii in sine, constiinciozitatii, simtului datoriei, politetii, rezervei subiectului.

Ca varianta, testul Kim cu 13 casete.

Testul de memorie topografica, Susane Pacaud

Memoria topografica este foarte importanta si se deosebeste de alte forme mai intelectualizate. Pune in evidenta posibilitatea subiectului de ase forma in unele meserii sau profesii.

Subiectului i se prezinta un plan de oras cu unele strazi principale notate si cu 37 de amplasamente pentru magazine, centre comerciale, edificii publice. Are la dispozitie pentru invatare 4 minute. I se da foaia de raspuns cu un plan golit, care nu cuprinde decat numele strazilor si el trebuie sa fixeze exact amplasamentul a 15 edificii. Se inregistreaza doar raspunsurile exacte.

Analize factoriale pe 3400 cazuri indica un factor comun cu testele TRCJ, PDG si MRG, cu o saturatie de .60 cu rezultatele din MTB.

MRG, Testul de memorie a textului Goguelin este o forma paralela cu testul de memorie text compus de S. Pacaud.

Poate fi administrat in mai multe feluri:

o singura proba ce vizeaza cunoasterea capacitatii de memorare imediata a textului;

2 probe succesive, ce vizeaza o studiere mai aprofundata a invatarii.

Cuprinde un text care relateaza activitatea unei persoane in conditii zilnice obisnuite text care este citit subiectului. I se prezinta apoi acelasi text dar cu cuvinte lipsa, cerandu-i-se sa reconstruiasca textul initial.

Testul este util pentru unele meserii de siguranta unde se transmit decizi, ordine, si care fac apel la cunoasterea aprofundata a consemnelor; prognostic de reusita in formarea profesionala. E mai saturat in factorul g (0.80) decat testele de rationament concret sau decat frazele in dezordine.

Testul de memorie auditiva

Este conceput de J. Royer pentru reliefarea anumitor caracteristici ale memoriei aptitudinii de a munci si intelegerea dificultatilor scolare.

Se citeste un text iar subiectul trebuie sa raspunda la un chestionar privind nume, cifre, fapte cunoscute prin text. Este individual si colectiv. Este pentru adolescenti de la 11 ani in sus. Se poate ajunge la intelegerea nuantata a divergentelor dintre aptitudinile reale si rezultatele scolare efective, la decelarea anumitor handicapuri si la o mai buna orientare.

Indici: numarul de raspunsuri exacte (amplitudinea memoriei); procentul de raspunsuri eronate (fiabilitatea memoriei sui exactitatea amintirilor). Royer face un studiu privind corelarea cu inteligenta, 0.51, respectiv observa ca subiectii care au rezultate la memorie clar superioare celor la inteligenta celor la inteligenta:

sunt copii care memoreaza dar au dificultati scolare pentru ca traiesc deasupra posibilitatilor lor intelectuale; un timp se iluzioneaza, dar sunt depasiti si se vor confrunta cu esecuri;

caz invers este mai complex: cu rezultate la memorie dar inferioare celor de la inteligenta:

- copii lenesi, cu tendinta de a nu face nici un efort;

- copii obositi, cu tulburari fiziologice importante;

- copii care sufera de tulburari afective (nevroze, depresie, o emotivitate dezorganizata). Aici notele la exactitate pot nuanta interpretarea pentru ca:

luate in ansamblu notele de la memorie reprezinta posibilitatile actuale de munca ale subiectului;

rezolvarile la testele de inteligenta reprezinta posibilitatile    virtuale;

studiul analitic privind diferite aspecte ale memoriei - nume, cifre, fapte - indica interesele pentru a memora. retine., iar exactitatea este puternic legata de amplitudinea retinerii. de exemplu, cei cu exactitate slaba sunt copii stimulati sa caute sa reuseasca cu orice pret, chiar cu distorsionarea adevarului;

cei cu exactitatea foarte ridicata sunt inhibati, anxiosi, culpabilizati, cu teama de a nu gresi, cu parinti supraprotectori sau perfectionisti.

Belgianul Rey, creeaza o serie de probe mnezice si de invatare pentru studierea tulburarilor memoriei, testele de memorare Ray bazate pe semne grafice, figuri de completat, figuri geometrice. Pentru adolescenti peste 16 ani si adulti. Probele nu sunt niciodata utilizate separat ci in cadrul unui examen clinic sau de adaptare scolara.