VIOLENTA SI CRIMINALITATE

VIOLENTA SI CRIMINALITATE

VIOLENTA SI FUNCTIONALITATE

Ca fenomen social violenta exista in toate societatile motiv pentru care au fost elaborate programe si politici penale si sociale de combatere si diminuare s fenomenului.

Violenta este si un fenomen antisocial prin consecintele sale distructive si suferintele produse asupra victimelor si bunurilor acestora.

Cu toate acestea incepand cu Emile Durkheim violenta nu a mai fost considerate ca un element disfunctional si distructiv si a dobandit unele valente care fac din ea sa repreinte o supapa de refulare sau un substitute functional (Merton) pentru diversele conflicte sociale.

Intre functiile violentei in societate sunt enumerate:

1) actele de violenta conduc la clarificarea si definirea mai precisa a normelor sociale intrucat prin incalcarea acestora indivizii incearca sa le defineasca sis a le sanctioneze intr-un mod mai adecvat.

Ex. Violenta conjugala( matrimoniala) violenta asupra copiilor, violenta stadala, pe stadioane etc.

2) conduce la cresterea solidaritatii grupului care se mobilizeaza pentru a-l sanctiona pe agresor si a-l obliga sa se comformeze normelor

3) violenta conduce la anumite schimbari in structura normelor si regulilor sociale privind legitimitatea folosirii violentei in diferite situatii sociale (legitima aparare)

Violenta are insa si disfunctii, cum ar fi:

    Generarea unor sentimente de teama si insecuritate sociala in randul populatiei datorita multiplicarii si diversificarii formelor de violenta ( violenta simbolica, violenta pseudojustitiara, violenta rationala practicata de organizatiile si grupurile criminale)

    Scaderea sentimentului de credibilitate in institutiile abilitate cu controlul violentei, indivizii punand escaladarea violentei pe lipsa de eficacitate, pasivitate si chiar complicitate a acestora la actele de violenta.

    Conduce la disolutia motivatiei de conformare a anumitor indivizi care apreciaza ca atat violenta cat si conformitatea produc acelasi tip de recompensa. Motiv pentru care incalcarea cu violenta a normelor este la fel de benefica si chiar mai profitabila decat respectarea lor.

VICTIMELE VIOLENTEI

Victima este definita in mod generic ca fiind persoana lezata care sufera un prejudiciu fizic, moral sau material in urma unor violente comise asupra sa pe care nu doreste sa I se produca

In conceptia organizatiei ONU referitoare la victimele criminalitatii se considera ca ele sunt persoane care individual sau colectiv au suferit un prejudiciu sau li s-a adus o atingere a integritatii fizice sau mentale sau li s-a cauzat o suferinta materiala sau o lezare a drepturilor lor fundamentale.

In alte definitii in categoria de victime sunt incluse persoane care sufera consecintele dureroase provocate prin diversi factori fizici, psihologici, economici, politici, sociale si chiar naturali (victime ale crimelor, accidentelor de circulatie, catastrofe naturale, razboaie, abuzuri de putere, discriminari pe motive de gen , religie, etnie etc.

In categoria victimelor sustin victimologii trebuie sa intre:

    Numai persoanele care au avut o suferinta

    Aceasta suferinta sa fi fost resimtita in mod personal, direct sau indirect

    Suferinta sa se fi produs in mod real, concretizandu-se in rani corporale, traumatisme psihice sau morale, pierderi materiale

    Persoanele trebuie sa se afle in viata in momentul cand sufera prejudiciu

    Persoanele nu trebuie sa accepte sau sa fie deacord cu exercitarea traumei asupra sa, fie ca nu se poate apara datorita unor deficiente psihice sau fizice (persoane cu dizabilitati) sau nu poate constientiza pericolul agresiunii datorita situatiei in care se afla copii, adolescentii, cei aflati sub hipnoza sau in stare de somn sau betie profunda

In consecinta nu intra in categoria victimelor o serie de persoane care consimt deliberat sa se expuna unor actiuni cu potential victimizant (medicii TBC, radiologii,dermatologii, militarii in timpul de razboi etc.)

Deasemenea nu sunt victime ci pseudovictime acele persoane care sufera in mod real consecintele unor traume pe acer si le provoaca singure fara a fi obligate de alte persoane (automutilarile, tentativele de sinucidere,sinuciderile etc.)

Exista si victime imaginare in special persoanele in varsta inaintata sau psihopate care isi imagineaza ireal ca au fost victimele unor acte de violenta

TIPOLOGII VICTIMALE

Datorita diversitatii si eterogeneitatii persoanelor devenite victime s-a incercat gasirea unor criterii de tipologizare a acestora. Fiecare dintre acestea supralicitand o anumita caracteristica sau trasatura specifica victimei.

Un prim criteriu are in vedere riscul relative si gradul de vulnerabilitate al victimei la amenintarea crimei sau violentei.

Identificandu-se:

Copilul, femeia,batranul, deficientul mental, imigrantul, depresivul, lacomul, femeia usoara, singuraticul, necajitul

Al doilea criteriu releva relativa responsabilitate sau culpabilitate a victimei fata de agresiune existand -victima complet inocenta care nu are nici o cunostiinta si nici o vina ca a fost implicate intr-o crima

Victima cu o vinvatie redusa datorita ignorantei sau naivitatii sale care nu prevede actele ce vor duce la victimizarea ei

Victima la fel de vinivata ca si agresorul si care participa sau coopereaza la comiterea agresiunii

Victima mai vinovata decat agresorul care prin atitudine, gest, limbaj a provocat sau a incurajat declansarea agresiunii

Victima cea mai vinovata intrucat ea a fost cea care a declansat agresiunea

Al treilea criteriu are in vedere atat riscul cat si responsabilitatea victimei si agresorului

Victime care nu au nici o legatura cu agresorul- ocazionala, intamplatoare sip e care o alege crimunalul cau "cade" in calea lui

Victima provocatoare sau incitatoare care precipita agresiunea sau tenteaza agresorul

Victima slaba sub raport corporal sau mental

Victime care poseda un statut social scazut sau nu are drepturi depline in cazul societatii (cersetorii,vagabonzii, alcolici)

Victima politica.De regula dizidentii sau oponentii politici tinte ale persecutiei, violentei unor regimuri politici