CARACTERISTICILE PSIHOSOCIALE ALE MULTIMILOR IN FUNCTIE DE TIPUL LOR;FACTORII DETERMINANTI AI FENOMENULUI DE MULTIME

CARACTERISTICILE PSIHOSOCIALE ALE MULTIMILOR IN FUNCTIE DE TIPUL LOR;FACTORII DETERMINANTI AI FENOMENULUI DE MULTIME

Caracteristicile psihologice ale multimilor

In randul diferitelor tipuri de multimi - la care ne-am referit, multimile psihologice, sau structurate - cum le mai numeste Le Bon, ocupa un loc cu totul aparte, datorita caracteristicilor care le-au facut sa fie apreciate drept "cei mai impresionati factori generatori de istorie" .

Trecerea de la o multime gregara la una psihologica echivaleaza cu o restructurare calitativa majora, prin care se trece de la o simpla aglomerare de persoane eterogene, cu legaturi superficiale, conjuncturale si nesemnificative, la o structura omogena, coeziva si sincrona in sentimente, ganduri si actiuni. Sub imperiul unor emotii foarte puternice, a orientarii pe o aceeasi directie a gandurilor si sentimentelor, aglomerarea umana se transforma intr-o adevarata "fiinta provizorie", avand un suflet colectiv si caracteristici psihologice cu totul distinctive. Eterogenul se ineaca in omogen, personalitatea constienta a membrilor diminueaza sau dispare in favoarea personalitatii inconstiente, are loc o regresie emotionala si cognitiva spre forme rudimentare de manifestare, campul reflectarii constiente a realitatii se ingusteaza foarte mult, dispar instantele critice prin care ne reglam in mod obisnuit comportamentul, totul pe fondul unei cresteri considerabile a tonusului emotional.

Pentru a explica aceasta profunda metamorfoza, Le Bon invoca doua fenomene psihologice principale: 1) dinamica raportului dintre constient si inconstient; 2) fenomenul sugestiei colective. La acestea putem adauga si un al treilea factor, intalnit adesea in literatura de specialitate: 3) instinctul gregar, manifestat -credem noi - sub forma unui atavism discret, prezent in forme latente si la omul modern, dar care poate fi activat in anumite circumstante. Sub influenta convergenta a acestor factori, multimea devine cu totul altceva decat suma membrilor sai care, la randul lor, nu mai pot fi recunoscuti atunci cand participa la aceasta situatie colectiva. In termenii ciberneticii sociale, am putea spune ca o multime psihologica este un sistem dinamic cu autoreglare, in care interactiunile specifice dintre membri determina aparitia unei noi entitati sociale, ireductibila la simpla insumare sau multiplicare a calitatilor partilor componente. Aceasta noua circumscriere conceptuala a fenomenelor de multime se poate dovedi foarte fecunda, utilizarea principiilor ciberneticii sociale permitand o actiune eficienta de control asupra comportamentului diferitelor tipuri de grupuri umane.

Factorii determinanti ai fenomenului de multime. Indiferent de tipul si forma in care se manifesta, multimile sunt rezultatul actiunii convergente - insa diferentiate de la caz la caz, a unor factori intrinseci, de natura psihosociala, si a unor factori extrinseci, de natura conjuncturala. Din prima categorie amintim:

(a) Inconstientul. Teza de baza care fundamenteaza acest concept este aceea a diferentierii achizitiilor umane pe doua niveluri principale: 1) achizitiile filogenetice primare, precum cele realizate de-a lungul succesiunii mai multor generatii, sedimentate si structurate in zona inconstientului colectiv, care se particularizeaza apoi in ontogeneza sub forma inconstientului individual; 2) achizitiile din ontogeneza, realizate in principal prin reflexivitate si implicarea sistemelor semiotice, structurate in zona constienta a activitatii psihice. Intre aceste doua zone exista profunde relatii de conditionare reciproca, asa cum demonstreaza teoria si practica psihanalitica (76).

Cu alte cuvinte, si structura personalitatii are un caracter bipolar: a) o zona a personalitatii constiente, rationala, care permite manifestarea individualitatii prin trairi afective nuantate, discernamant, spirit critic, creatie si spirit de independenta; b) o a doua zona, aceea a personalitatii inconstiente, dominata de instincte, atavisme sociale, refulari, emotii primare, dependenta de multime, lipsa de discernamant, reactivitate excesiva si necritica. Daca prima dimensiune a personalitatii se structureaza in ontogeneza prin educatie si integrare sociala constienta, a doua exprima fondul comun si primitiv al comunitatilor umane primare. Orice forma de regresie psihica determina o prevalenta a personalitatii inconstiente asupra celei constiente, cu toate manifestarile comportamentale care rezulta de aici. Situatia de multime genereaza conditiile unei asemenea regresii, in care personalitatea inconstienta prevaleaza asupra celei constiente - patrimoniul inconstient al rasei aparand pe primul plan, eterogenul se ineaca in omogen, iar instinctivitatea ia locul rationalitatii.

Importanta elementelor si proceselor inconstiente in generarea fenomenului de multime este subliniata si de S. Freud, care apreciaza ca prin participarea individului la o multime se creeaza conditiile pentru relaxarea cenzurii prin care sunt reprimate trebuintele inconstiente (84,13). De asemenea, prin lucrarile sale de psihologie analitica, C.G. Jung aduce argumente foarte serioase in favoarea tezei privind existenta unor factori tinand de inconstientul colectiv, care intervin in generarea fenomenelor de multime. Arhetipurile sunt elemente ale vietii psihice impersonale, cu valente afective, actionale si reactionale, care predispun la anumite tipuri de reactii in anumite situatii specifice, cum ar % aceea de multime; aceste modele actionale primitive sunt sedimentate in inconstientul colectiv de-a lungul procesului filogenetic, prin intermediul lor putandu-se explica multe dintre reactiile si comportamentale specifice multimilor. Dintre cele implicate, cele mai semnificative arhetipuri sunt urmatoarele: "lupta cu balaurul"; "calatoria in infern"; "faptele eroului"; "luptatorul brutal si de neinvins" s.a.

(b) Sugestia. Toate studiile asupra multimilor ajung la o concluzie fundamentala: facand poae dintr-o multime, individul sufera influente considerabile din partea acesteia, avand ca rezultat modificarea sentimentelor, modului de gandire si comportamentului. Dupa cum sublinia Le Bon, "prin simplul fapt ca apartine unei multimi, omul coboara cu mai multe trepte pe scara civilizatiei; izolat poate fi un individ cultivat, in multime insa este un instinctual, prin urmare un barbar' (119,17 ). Sub influenta multimii fiecare individ face lucruri pe care luat izolat nu le-ar fi facut niciodata; se comporta ca intr-o transa hipnotica, in care controlul constient asupra faptelor sale este considerabil diminuat sau chiar anulat.

Aceasta metamorfoza este explicata de cei mai multi autori prin aparitia unui fenomen de sugestie colectiva care, la randul sau, explica contagiunea mentala specifica multimilor. Desi pot fi invocati si alti factori care sa explice acest fenomen (imitatia, conform teoriei lui Tarde, sau inductia afectiva primara, dupa opinia lui McDougall), totusi consideram ca Freud are dreptate cand gaseste sugestia ca fiind un factor primar si ireductibil, care explica toate aceste fenomene, inductia si imitatia fiind efecte si nu cauze (84, 41).

Sugestia desemneaza un proces psihic interpersonal prin care un subiect accepta pasiv, necritic si cvasi-inconstient idei, sentimente, atitudini, reactii si modele comportamentale induse de o alta persoana sau grup.

Este o relatie asimetrica, de la inductor la indus, in care sunt implicate procese psihofiziologice extrem de complexe, inca insuficient cunoscute si explicate. Dupa opinia lui Freud, sugestia - care exprima in fond o legatura privilegiata intre oameni - ar parea sa aiba la baza Erosul, inteles ca un principiu fundamental care asigura unitatea si coeziunea a tot ce exista. Consistenta si unitatea afectiva a multimilor s-ar datora acestui principiu de coeziune umana, care isi gaseste o forma particulara de manifestare prin sugestie. Principalele conditiile care favorizeaza producerea sugestiei sunt urmatoarele: ingustarea campului constiintei, concentrarea atentiei asupra unei directii sau obiect, un fond afectiv pozitiv si intens (mai ales fata de inductor), prezenta altor persoane si -evident- un indice de sugestibilitate cat mai inalt. Dupa cum se poate observa, situatia de multime, spontan polarizata asupra unui obiectiv comun, creeaza conditii ideale pentru producerea fenomenului de sugestie in masa: puternica focalizare emotionala asupra unui obiect; prezenta unui numar mare de alte persoane care reactioneaza unitar, amplificand astfel impactul asupra individului; influenta puternica a unui lider acceptat neconditionat de catre cei din jur; reducerea sensibila a campului constiintei, in urma concentrarii atentiei pe obiectivul unic al multimii; diminuarea drastica a spiritului critic, ca urmare a ascendentei ideilor peremptorii impuse prin forta numarului s.a.

Ca urmare a sugestibilitatii crescute in situatia de multime, se produce ca efect secundar o puternica contagiune mentala, favorizata si de spiritul de imitatie care este foarte accentuat in aceste imprejurari cand individul se simte mai protejat daca se identifica cu cei din jur, preluand idei, sentimente si modele comportamentale. Oricare ar fi explicatiile teoretice ale fenomenului, toate observatiile empirice si stiintifice atesta existenta in cadrul multimilor a unui considerabil potential de sugestibilitate, care favorizeaza contagiunea mentala.

(c) Spiritul gregar. Alaturi de instinctul de conservare si cel de reproducere, instinctul gregar este comun multor specii, fiind indisolubil legat de primele doua. In cazul omului, fara a putea fi invocat ca principalul factor determinant in constituirea societatii, asa cum s-a incercat uneori in istoria ideilor antropologice si sociologice, instinctul gregar se manifesta sub forma unui atavism, metamorfozat in forme mult mai subtile sub incidenta factorilor culturali si de civilizatie.

In acest plan, vom constata un continuum pe urmatoarea linie: gregarism - atasament - socializare. Procesul dezvoltarii culturale a omenirii a mizat pe diferentiere si individualizare, insa esenta sociala a omului se manifesta complementar celor doua tendinte, prin nevoia de contact interuman, de comunicare, atasament si afectiune. Existenta si a unui palier inferior al acestor trebuinte, sub forma spiritului gregar, se poate constata in numeroase imprejurari: in conditiile unui pericol iminent sau al unor emotii foarte puternice; cand individul incearca un sentiment de insecuritate; in urma unei izolari prelungite s.a. Fara a i se da nici o conotatie peiorativa, Spiritul gregar, mai ales in formele sale sublimate, constituie un factor indispensabil pentru explicarea multor aspecte ale comportamentului interpersonal si de grup; cu intensitati si modalitati diferentiate de manifestare de la individ la individ, acest factor este puternic implicat in producerea fenomenului de multime.

Dintre factorii extrinseci care conditioneaza aparitia fenomenului de multime structurata amintim: o situatie conjuncturala care face ca un mare numar de oameni sa se gaseasca la un moment dat intr-un anumit loc; producerea unui eveniment care, prin semnificatie si amploare, este capabil sa polarizeze atentia, sentimentele si gandurile majoritatii participantilor; aparitia unei emotii foarte puternice, legata de un fapt sau obiect social cu semnificatie generala; prezenta si actiunea hotarata a unei persoane (lider) sau grup (nucleu de cristalizare) care sa determine orientarea si focalizarea emotionala si comportamentala a participantilor (transformarea acestora intr-o multime structurata); o situatie sociala favorizanta (crize economice, nemultumiri generalizate, fluiditate politica, puternice incertitudini privind viitorul, miscari sau tulburari sociale; o accentuata stare anomica etc.); actiuni dirijate ale unor forte subterane s.a.

In urma relevarii si analizarii factorilor extrinseci si intrinseci care au actionat in diferite situatii istorice, se poate explica cu mare acuratete desfasurarea acelor evenimente sau, atunci cand timpul o permite, se poate anticipa si prognoza desfasurarea acestora. Evident, se poate elabora si o strategie de influentare a cursului respectivelor evenimente.