Atitudinea traditionala fata de rromi a populatiei majoritare

ATITUDINEA TRADITIONALA FATA DE RROMI A POPULATIEI MAJORITARE

Peste tot in lume, rromii sunt perceputi ca o populatie asociata cu un statut social inferior, in raport cu care populatia majoritara manifesta, in grade diferite, o atitudine mai degraba negativa. In cazul populatiei romane, reactia a fost mai degraba ambivalenta, termenul de 'tigan' neavand o semnificatie exclusiv negativa. Pentru roman, acest mixt de sentimente ar putea fi rezumat la urmatoarele componente mai importante: 'tiganul traieste in conditii economice mizere ( desi exista o folcloristica a tiganului bogat, care detine importante cantitati de aur ); are un statut social inferior, de neinvidiat; totodata el nu este umil, ci o persoana, care isi face propria sa viata la marginea societatii, dar in afara constrangerilor ei, dupa reguli proprii de viata ~ care le respecta cu strictete' ( E. Zamfir, 1997, p.444 ). Este destul de popular mitul tiganului fericit si liber'. La marginea societatii, populatia de rromi nu a reprezentat in constiinta colectiva exemplul unei colectivitati dezagregate, dezorganizate de saracie si umilire, ci o societate autonoma,cu un grad ridicat de organizare interioara. Totodata, ' rromii duc cu ei o intreaga istorie, un set de traditii care constituie specificitatea lor. Militantismul etnic este considerat ca central in recunoasterea problemelor si in cautarea de solutii adaptate la modul de viata rroma' ( M. Ionescu, S. Cace, 2000, pag. 8 ).

Modul de viata, perceput ca specific pentru populatia de 'tigani' este apreciat ca incompatibil cu un mod de viata 'normal' si cu atat mai putin 'modern'. Este considerat ca o supravietuire a unui mod de viata care in societatea moderna poate cel mai mult sa fie tolerat sau ignorat, dar cu conditia ca el sa nu perturbe prea mult viata sociala 'normala'.

In istoria colectivitatii romane nu au existat traditii de reactie negativa in masa, fata de rromi, originara in vreun fel de teama colectiva sau individuala. Populatia de etnie rroma a fost mai degraba tolerata, reprezentand o categorie care aduce servicii specifice colectivitatii-sau pur si simplu o prezenta in raport cu care nu poti face nimic. Pana in timpurile modeme nimeni nu si-a pus problema cu ce traiesc sau cum se descurca acestia. Totul s-a rezumat la un ,,pact' cristalizat de generatii, intre ei si populatia majoritara 'pactul acceptarii si al tolerarii'.

Cel mai adesea, problema rromilor era perceputa ca ceva neplacut la care nu vrei sa te gandesti, impinsa mereu la marginea sau chiar in afara constiintei. O asemenea atitudine exprima atitudinea traditionala a societatii romanesti: rromii au fost etichetati ca un corp strain, cu un mod de viata ciudat, sursa atat de neplaceri, cat de beneficii; in consecinta, ei au fost tolerati si ignorati. De asemenea, ei au starnit ingrijorare, insa o ingrijorare mai mult pasiva, adesea neputincioasa. Intregul comportament al colectivitatii romanesti a fost orientat in sensul mentinerii rromilor la marginea societatii: de tolerare intr-o oarecare masura a modului lor de viata si uneori stanjenitor pentru cei din jur, dar totodata de descurajare ferma a oricaror tendinte perturbatoare excesive pentru viata populatiei majoritare. O asemenea situatie poate fi gasita si in toate celelalte societati europene: respingere complementar cu o mixtura de toleranta-intoleranta. Daca in Romania a dominat toleranta, in alte societati, cum este cazul societatii germane traditionale, caracteristice erau mai degraba masurile dure de alungare. Doar in perioada anilor 40, sub influenta rasismului fascist, si in Romania au fost formulate diferite solutii ' totale': transmutarea integrala a populatiei de rromi, sau cel putin a unor neamuri.

Exista o caracteristica importanta a atitudinii populatiei dominante fata de rromi: el nu au fost identificati neaparat cu o anumita clasa sociala, cu un anumit statut social-ocupational. Nimeni nu a ingradit dorinta unor rromi de a trai ca toti ceilalti din jurul lor. Bariera intre rromi si restul populatiei a fost mereu fragila, desi in cele mai cazuri evidenta: modul de viata specific populatiei tiganesti. Nu a existat insa niciodata o presiune semnificativa exercitata asupra rromilor de a abandona sau conserva modul lor specific de viata, desi atunci cand au dorit sa patrunda in masa colectivitatii, populatia majoritara a incercat sa exercite o presiune mult mai persuasiva, de integrare in patern-ul de viata dominant.

Romii, ca persoane, nu au fost exclusi de la viata 'majoritara'. Desi nu pot fi eliminate rezervele, suspiciunile, stereotipurile, intrarile in modul de viata majoritar nu au fost blocate, ci chiar incurajate. Populatia majoritara a fost relativ permisiva la procesul de integrare a rromilor in ea. 'Discriminarea si marginalizarea s-au facut nu atat fata de caracteristica de a fi rrom, ci mai mult fata de un anumit mod de viata al rromilor' E. Zamfir, 1997, p. 446 ). Acest lucru se evidentiaza si in relatiile de vecinatate intre rromi si majoritari sunt rare sau practic inexistente. In majoritatea cazurilor, rromii sunt segregati rezidential, au 'cartierele' lor. In conditiile in care exista apropiere fizica intre gospodariile rromilor si ale romanilor, ambele parti sunt nemultumite. Romanii dezaproba modul galagios de a sarbatori si de a trai al acestora. Populatia majoritara, care are un alt tip de viata - prinsi in viata de zi cu zi, servicii, obligatii civice, familiale - se simt frustrati de lipsa de responsabilitati, de traiul perceput ca fiind lipsit de probleme al rromilor.

Procesul de acceptare a populatiei de rromi ca o populatie cu profil etnic distinct presupune de intelegere de sine si intelegere reciproca, prin sprijin acordat de catre comunitatea globala comunitatii minoritare, in vointa proprie a comunitatii spre modernizare.

Principiul fundamental care trebuie sa anime populatia majoritara in aceasta relatie este: sprijinul modernizarii respectivei comunitati, prin dezvoltarea unei identitati etnice moderne impletita cu asimilarea unor modele mai generale si mai abstracte de modernitate, care au o coloratura etnica relativ mai redusa.