CE ESTE SOCIOLOGIA?

CE ESTE SOCIOLOGIA?

CONCEPTE DE BAZA

SCOPUL SOCIOLOGIEI: UN PRIM EXEMPLU

DEZVOLTAREA ABORDARII SOCIOLOGIEI

Studierea sociologiei . Consecinte intentionale si neintentionale

PRIMELE ORIGINI

Auguste Comte . mile Durkheim . Karl Marx . Max Weber

GANDITORI CONTEMPORANI

Michel Foucault si Jiiigen Habermas

ESTE SOCIOLOGIA O STIINTA?

CUM NE POATE AJUTA SOCIOLOGIA IN VIATA?

Constiinta diferentelor culturale '

. Evaluarea efectelor politice

. Constiinta de sine * Rolul sociologului in societate

CONCLUZII

REZUMAT

TERMENI IMPORTANTI

CONCEPTE DE BAZA

sociologie

Ne aflam, la sfarsitul secolului XX, intr-o lume care ne ingrijoreaza profund si care totusi este plina de cele mai extraordinare promisiuni pentru viitor. Este o lume intr-o continua schimbare, marcata de adanci conflicte, tensiuni si divizari sociale dar si de agresiunea distructiva a tehnologiei moderne asupra mediului inconjurator. Si totusi, avem posibilitatea de a ne controla destinul si de a ne crea o viata mai buna, imposibil de imaginat de generatiile anterioare.

Cum s-a format aceasta lume? De ce conditiile noastre de viata sunt atat de diferite de cele ale parintilor si bunicilor nostri? in ce directii se va produce schimbarea in viitor? Aceste intrebari sunt o preocupare primordiala in societate, un domeniu de studiu cu un rol fundamental, in consecinta, in cultura intelectuala moderna. O SOCIOLOGIA este studiul vietii sociale umane, a grupurilor si societatilor. Este un demers indraznet si de mare responsabilitate, intrucat subiectul ei este rezultatul propriului nostru comportament ca fiinte sociale. Scopul studierii sociologiei este extrem de larg, de la analiza intalnirilor trecatoare dintre diferiti indivizi pe strada pana la investigarea proceselor sociale globale. Un scurt exemplu ne va oferi o prima idee despre natura si obiectivele sociologiei.

SCOPUL SOCIOLOGIEI: UN PRIM EXEMPLU

Ati fost vreodata indragostit? Cu siguranta ca da. Majoritatea oamenilor trecuti de pubertate stiu ce inseamna a fi indragostit. Dragostea si aventura romantica inseamna, pentru multi dintre noi, unele dintre sentimentele cele mai intense pe care le traim. De ce se indragostesc oamenii? Raspunsul pare, la prima vedere, evident. Dragostea exprima o atractie reciproca, fizica si personala, pe care doi indivizi o resimt unul pentru celalalt, in ziua de azi am putea privi cu scepticism ideea "dragostei vesnice', dar tindem sa credem ca a te indragosti este o experienta nascuta din emotii universal-umane. Pare natural de aceea ca un cuplu care se indragosteste sa-si doreasca implinirea personala si sexuala a relatiei lor, eventual sub forma casatoriei.

Si totusi aceasta situatie, atat de fireasca azi, este de fapt neobisnuita. A te indragosti nu este o experienta prin care trec majoritatea oamenilor din lume - iar acolo unde ea se intampla, arareori este considerata a avea vreo legatura cu casatoria. Ideea dragostei romantice s-a raspandit de curand in societatea noastra si nu a existat niciodata in majoritatea altor culturi.

Abia in vremurile modeme dragostea si sexualitatea au inceput sa fie percepute una in legatura cu cealalta. John Boswell, cercetator al istoriei Europei medievale, observa cat de neobisnuite sunt ideile noastre moderne despre dragostea romantica.

in Europa evului mediu, practic nimeni nu se casatorea din dragoste. Exista chiar o zicala medievala: "a-ti iubi sotia si cu sufletul inseamna adulter', in vremurile acelea si inca secole mai tarziu, barbatii si femeile se casatoreau pentru a pastra proprietatea in familie sau pentru a creste copii care sa lucreze la ferma familiei. Odata casatoriti, ei puteau deveni tovarasi apropiati; aceasta se intampla de regula dupa casatorie, mai curand decat inainte. Uneori partenerii aveau aventuri sexuale in afara casatoriei, dar acestea afectau prea putin emotiile pe care le asociem cu dragostea. Dragostea romantica era privita in cel mai bun caz ca o slabiciune si in cel mai rau caz ca o boala.

Atitudinea noastra actuala se afla aproape la polul opus. Boswell vorbeste pe buna dreptate despre "o reala obsesie a culturii industriale moderne', legata de dragostea romantica:

Cei scufundati in "oceanul dragostei' au tendinta de a lua in serios Prea putine culturi premoderne sau contemporane ne-industrializate ar fi de acord cu afirmatia - de netagaduit in Occident - ca "scopul in viata al unui barbat este de a iubi o femeie, iar scopul in viata al unei femei este de a iubi un barbat'. Majoritatea oamenilor, din majoritatea epocilor si locurilor, ar gasi ca aceasta este o masura cam jalnica a valorilor umane! (Boswell, 1995, p. XIX)

De aceea, dragostea romantica nu poate fi inteleasa ca parte naturala a vietii umane; ea a fost mai curand determinata de numeroase influente sociale si istorice. Acestea influente sunt studiate de sociologi.

Cei mai multi dintre noi percepem lumea in functie de trasaturile propriei noastre vieti. Sociologia demonstreaza necesitatea de a ne extinde intelegerea asupra motivatiei prezentei si comportamentului nostru. Ea ne arata ca ceea ce se considera a fi natural, inevitabil, bun sau adevarat, poate sa nu fie asa si ca "datele' vietii noastre sunt puternic influentate de forte istorice si sociale, intelegerea modalitatilor subtile, dar complexe si profunde, in care vietile noastre reflecta contextul experientei noastre sociale, este esentiala in abordarea sociologica.

DEZVOLTAREA ABORDARII SOCIOLOGIEI

A invata sa gandim in termeni sociologici - a tinde, cu alte cuvinte, spre o privire mai cuprinzatoare - inseamna a cultiva imaginatia. Ca sociologi avem nevoie, de exemplu, sa ne imaginam ce inseamna experienta sexuala si cea a casatoriei pentru oameni - pentru majoritatea umanitatii, in fond, pana de curand - pentru care idealurile dragostei romantice par straine sau de-a dreptul absurde. Studierea sociologiei nu poate fi doar un proces de rutina, de dobandire de cunostinte. Sociologul este o persoana capabila a se desprinde de imediatetea circumstantelor personale si de a-si reprezenta lucrurile intr-un context mai larg. Munca sociologica depinde de ceea ce

autorul american C. Wright Mills numea, printr-o expresie devenita celebra imaginatia sociologica (Mills, 1970).

Imaginatia sociologica necesita, mai ales, "sa ne detasam de rutina familiara j vietilor noastre, pentru a putea privi altfel.' Sa luam simplul gest al bautului une cesti de cafea. Ce putem spune, din punct de vedere sociologic, despre un gest ii aparenta atat de neinteresant? O multime de lucruri. Putem arata mai intai ca o ceasci de cafea nu este doar o bautura reconfortanta. Ea poseda o valoare simbolica, ca partt a activitatilor noastre sociale zilnice. Adesea, ritualul asociat cu bautul cafelei est< mult mai important decat consumarea bauturii insesi. Doi oameni care planuiesc s| se intalneasca pentru a lua cafeaua impreuna sunt probabil mai interesati de intalnire! in sine si de discutie decat de ceea ce consuma. Bautul si mancatul ofera, de fapt ii toate tipurile de societate, ocazii pentru interactiuni sociale si indeplinirea de ritualuri -iar acestea constituie un subiect important pentru studiul sociologic.

in al doilea rand, cafeaua este un drog ce contine cofeina, cu efect stimulati asupra creierului, in majoritatea culturilor occidentale, marii bautori de cafea m sunt considerati narcomani. Ca si alcoolul, cafeaua este un drog acceptabil social, ii timp ce marijuana, de exemplu, nu este. Si totusi, exista societati care tolereazi consumul de marijuana sau chiar de cocaina, dar resping atat cafeaua cat si alcoolul Sociologii sunt interesati de ceea ce determina aceste contraste.

SOCIOLOGIA CAFELEI

1. Valoarea simbolica. Pentru multi occidentali cafeaua consumata dimineata este un ritual personal, urmat in cursul zilei de cafeaua luata impreuna cu altii - ritual social.

2. Folosirea ca drog. Multa lume bea cafea "pentru a se trezi', in unele societati folosirea ei este interzisa.

Relatiile sociale si economice. Cultivarea, ambalarea, distributia si vanzarea cafelei este o intreprindere globala, care implica mai multe culturi, grupuri sociale si organizatii din cadrul acestor culturi dar si mii de indivizi. O buna parte din cafeaua consumata in Europa si Statele Unite este importata din America de Sud.

Dezvoltarea sociala si economica in trecut. "Relatiile cafelei' actualmente in functiune nu au existat dintotdeauna. Ele s-au dezvoltat treptat si pot disparea in viitor.

in al treilea rand, un individ care bea o ceasca de cafea este implicat intr-un ansamblu complex de relatii sociale si economice, ce cuprinde intreaga lume. Producerea, transportul si distribuirea cafelei necesita tranzactii continue intre persoane aflate la mii de kilometri departare de bautorul de cafea. Studierea acestor tranzactii globale este o sarcina importanta a sociologiei, intrucat multe aspecte ale vietii noastre sunt in prezent afectate de influente si de comunicatii mondiale.

in sfarsit, sorbitul unei cesti de cafea presupune un intreg proces de dezvoltare sociala yi economica anterioara. Alaturi de alte componente ale dietei occidentale actuale curente - cum ar fi ceaiul, bananele, cartofii si zaharul alb - cafeaua a devenit o bautura consumata pe scara larga, abia la sfarsitul secolului XIX. Desi bautura provine din Orientul Mijlociu, consumul in masa, dateaza abia din perioada expansiunii coloniale occidentale, de acum un secol si jumatate. Practic, toata cafeaua care se consuma in prezent in Occident provine din zone (America de Sud si Africa) colonizate de europeni; in nici un caz ea nu face parte din dieta "naturala' occidentala.

Studierea sociologiei

Imaginatia sociologica ne permite sa realizam ca multe evenimente ce par sa priveasca doar individul reflecta, de fapt, probleme mult mai ample. Divortul, de exemplu, poate fi un proces extrem de dificil pentru cineva care trece prin el - ceea ce Mills numeste, o problema personala. Dar divortul, arata el, este totodata o problema publica intr-o societate cum e cea prezenta din Marea Britanic, unde peste o treime dintre casatorii se destrama in primii zece ani. Somajul, pentru a lua alt exemplu, poate fi o tragedie personala pentru cineva ramas fara serviciu si aflat in imposibilitatea de a-si gasi o alta slujba. El devine insa mai mult decat un motiv de disperare individuala atunci cand milioane de oameni dintr-o anumita societate se afla in aceeasi situatie: este o problema publica, expresia unei largi tendinte sociale, incercati sa aplicati propriei dumneavoastra vieti acest mod de abordare. Nu e necesar sa va ganditi doar la evenimentele tulburatoare, intrebati-va, de exemplu, de ce intoarceti paginile acestei carti, de ce ati hotarat sa studiati sociologia. S-ar putea sa fiti un student- nehotarat, care urmeaza un curs doar pentru a indeplini exigentele obtinerii unei diplome. Sau ati putea deveni un entuziast dornic sa descopere mai multe in legatura cu acest subiect. Oricare v-ar fi motivatiile, este probabil ca aveti multe lucruri in comun cu alti cititori de sociologie, fara sa fiti neaparat constient de aceasta. Hotararea dumneavoastra personala reflecta pozitia dumneavoastra in societate luata in ansamblu.

Vi se potrivesc urmatoarele caracteristici? Sunteti tanar? De rasa alba? Apartineti intelectualitatii sau paturii functionarilor? Ati desfasurat, sau mai desfasurati inca, vreo.munca suplimentara pentru a va completa veniturile? Doriti sa va gasiti o slujba buna atunci cand veti termina studiile, dar nu sunteti deosebit de studios? Nu prea stiti ce este sociologia, dar credeti ca are de-a face cu felul in care se comporta oamenii in grup? Peste trei sferturi dintre dumneavoastra vor raspunde afirmativ la toate aceste intrebari. Studentii nu sunt o categorie tipica pentru intreaga populatie, dar tind sa provina din mediile privilegiate. Iar atitudinile lor le reflecta adesea pe acelea ale prietenilor si cunostintelor lor. Provenienta noastra sociala este determinanta in deciziile pe care le luam.

Dar inchipuiti-va ca raspundeti negativ la una sau mai multe dintre intrebarile de mai sus. Ati putea proveni dintr-un mediu minoritar sau dintr-unul sarac. Puteti fi o persoana matura sau in varsta. Totusi, probabil ca urmatoarele concluzii vi se potrivesc. Ati luptat pentru a ajunge unde sunteti; a trebuit sa infruntati reactii ostile din partea prietenilor si a celorlalti, atunci cand le-ati spus ca intentionati sa urmati o facultate; sau combinati educatia superioara cu concediul pentru cresterea copiilor.

Desi suntem cu totii influentati de contextul social in care ne aflam, nimeni nu este pur si simplu determinat in comportamentul sau de acest context. Posedam si ne cream propria noastra individualitate. Sociologia este cea care trebuie sa investigheze conexiunile dintre ceea ce face societatea din noi si ceea ce facem noi insine din noi. Activitatea noastra structureaza - modeleaza - lumea sociala inconjuratoare si este totodata structurata de ea.

Conceptul de structura sociala este important in sociologie. El se refera la faptul ca, contextul social al vietii noastre nu consta doar din insiruiri intamplatoare de evenimente sau actiuni; ele sunt structurate in moduri distincte. Exista anumite regularitati in modul nostru de comportament si in relatiile noastre interumane. Dar structura sociala difera de structura fizica, cum ar fi cea a unei cladiri, care exista independent de relatiile umane. Ea se reconstruieste in fiecare moment prin "caramizile' care o compun - fiinte umane ca oricare dintre noi.

Consecinte intentionale si neintentionale

Acest proces permanent al constructiei si reconstructiei vietii sociale se bazeaza pe sensurile date de oameni, actiunilor lor. Dar actiunile noastre pot produce rezultate diferite de ceea ce dorim. Sociologii fac o distinctie clara intre scopul comportamentului nostru - ceea ce intentionam sa facem sa se intample - si consecintele neintentionale ale aceluiasi comportament. De exemplu, doi parinti doresc ca fiii lor sa se conformeze modelului de comportament socialmente acceptat. Pentru aceasta, ei actioneaza intr-o maniera stricta si autoritara. Consecintele neintentionale ale autoritarismului lor ii pot face insa pe copii sa se revolte si sa se indeparteze de standardele obisnuite de comportament.

Uneori, actiunile intreprinse cu un anumit scop au consecinte care de fapt impiedica indeplinirea acelui scop. Acum cativa ani, la New York proprietarii cladirilor deteriorate din cartierele sarace au fost obligati prin lege sa le renoveze pana la un standard minim de confort. Intentia era aceeea de a imbunatati nivelul de baza al caselor disponibile pentru paturile sociale sarace. Rezultatul a fost ca proprietarii de cladiri deteriorate le-au abandonat cu totul sau le-au dat alte intrebuintari, asa incat s-a produs o si mai acuta lipsa de spatii locuibile decat inainte.

Ceea ce facem in viata si modul in care actiunile noastre ii afecteaza pe ceilalti trebuie inteles ca un amestec de consecinte intentionale si neintentionale. Sarcina sociologiei este de a studia echilibrul rezultat dintre reproducerea sociala si transformarea sociala. Reproducerea sociala se refera la felul in care se mentin in timp societatile; transformarea sociala la schimbarile pe care le sufera acestea. Reproducerea sociala are loc datorita continuitatii actiunilor oamenilor zi de zi, an de an, in practicile lor sociale. Schimbarile se intampla atat pentru ca oamenii le doresc, cat si din cauza unor consecinte pe care nimeni nu le doreste sau prevede.

PRIMELE ORIGINI

Noi, fiintele umane, am fost intotdeauna curioase sa ne cunoastem motivele comportamentului, dar timp de mii de ani, incercarea de a ne intelege pe noi insine s-a bazat pe modalitati de gandire transmise din generatie in generatie, adesea exprimate in termeni religiosi. (De exemplu, inaintea afmnarii stiintei moderne, multi oameni credeau ca unele fenomene naturale, cum ar fi cutremurele, erau produse de zei si spirite.) Studiul obiectiv si sistematic al comportamentului uman si al societatii este o rezultanta relativ recenta, ale carei origini dateaza de la inceputurile anilor 1800. Fundalul pe care si-au facut aparitia .originile sociologiei il reprezinta seria de schimbari radicale produse de Revolutia Franceza de la 1789 si de aparitia Revolutiei Industriale in Europa. Disparitia modurilor de viata traditionale provocata de aceste schimbari a determinat incercarea ganditorilor de a formula o noua intelegere atat a lumii sociale cat si a celei naturale.

Un factor-cheie a fost folosirea stiintei in locul religiei, in incercarea de a intelege lumea. Tipurile de intrebari la care ganditorii secolului XIX isi propuneau sa raspunda - care este natura umana? de ce este societatea structurata asa cum este? cum si de ce se schimba societatile? - sunt aceleasi pe care si le pun si sociologii de azi. Lumea noastra moderna este diferita in mod radical de cea din trecut; sarcina sociologiei consta in a ne ajuta sa intelegem aceasta lume si ceea ce este probabil sa ne aduca viitorul.

Auguste Comte

Desigur ca, un individ singur, nu poate pune bazele unui intreg domeniu de studiu; au existat multe contributii la initierea gandirii sociologice. Totusi, un loc important ii este acordat autorului francez Auguste Comte (1798-1857), chiar si numai pentru meritul de a fi inventat cuvantul "sociologie'. Comte a folosit initial termenul "fizica sociala', dar unii dintre rivalii sai intelectuali din epoca foloseau acelasi termen. Comte a vrut sa-si deosebeasca parerile de ale lor, de aceea a inventat termenul de "sociologie' pentru a descrie subiectul domeniului de care dorea sa se ocupe.

Auguste Comte, 1798-1857

Comte credea ca acest domeniu nou putea duce la cunoasterea societatii bazandu-se pe evidenta stiintifica. El considera sociologia drept ultima stiinta de dezvoltare ce deriva din fizica, chimie si biologie, dar si cea mai complexa si mai importanta dintre toate. Sociologia, sustinea el, ar trebui sa contribuie la bunastarea umanitatii, folosind stiinta pentru intelegerea si, prin aceasta, prevederea si controlul comportamentului uman. Spre sfarsitul carierei sale, Comte si-a construit planuri ambitioase pentru refacerea societatii franceze in special si pentru societatile umane in general, bazandu-se pe interpretarea sa sociologica.

Emile Durkheim

Scrierile unui alt autor francez, Emile Durkheim (1858-1917), au avut un impact de durata asupra sociologiei modeme decat cele ale lui Comte. Desi a preluat si dezvoltat unele aspecte din lucrarile lui Comte, Durkheim considera ca multe din ideile predecesorului sau erau prea speculative si vagi si ca acesta nu-si indeplinise demersul - acela de a pune bazele stiintifice ale sociologiei. Dupa parerea lui Durkheim, pentru a deveni stiintifica, sociologia trebuie sa studieze actiunile noastre ca indivizi, cum ar fi starea economiei sau influenta religiei. Durkheim credea ca trebuie sa ne studiem viata sociala cu aceeasi obiectivitate cu care oamenii de stiinta studiaza lumea naturala. Faimosul sau prim principiu al sociologiei era: "Studiaza faptele sociale ca pe niste lucruril' Prin aceasta ci intelegea ca viata sociala poate fi analizata la fel de riguros ca si obiectele sau fenomenele naturale.

Ca si ceilalti ganditori importanti din sociologie, Durkheim era preocupat de schimbarile pe care le suferea societatea in timpul vietii sale. El credea ca ceea ce _sljstine o societate sunt valorile si obiceiurile impartasite de membrii ei. Analiza sa _a$upra schimbarii sociale se baza pe dezvoltarea diviziunii muncii (adancirea distinctiilor complexe intre diferitele ocupatii). Durkheim sustinea ca diviziunea suncii a inlocuit treptat religia ca baza a coeziunii sociale. Pe masura ce diviziunea ^uncii se adanceste, oamenii devin tot mai dependenti unul de altul, intrucat fiecare _aj-e nevoie de bunuri si servicii oferite de cei care le furnizau. Dupa Durkheim, procesele schimbarii in lumea moderna sunt atat de rapide si puternice, incat dau nastere unor dificultati sociale majore, pe care el le leaga de anomie, o stare de inutilitate sau disperare provocata de viata sociala moderna. Reperele si standardele niorale traditionale, asigurate mai inainte de religie, sunt rasturnate de dezvoltarea sociala moderna, iar aceasta inoculeaza numerosilor indivizi din societatile moderne sentimentul ca viata lor cotidiana este lipsita de sens.

Emile Durkheim,

Unul dintre studiile cele mai cunoscute ale lui Durkheim s-a ocupat de analiza suicidului (Durkheim 1952, publicata initial in 1897). Suicidul pare sa fie un act pur personal, rezultat al unei nefericiri personale extreme. Durkheim a aratat insa ca factorii sociali exercita o influenta fundamentala asupra comportamentului suicidal - una dintre aceste influente fiind anomia. Ratele de suicid arata anumite trasaturi care revin mereu, iar acestea trebuie explicate din punct de vedere sociologic. Desi se pot aduce multe obiectii studiului lui Durkheim, ramane o lucrare clasica, a carei relevanta pentru sociologie nu s-a pierdut nici astazi.

Karl Marx

Ideile lui Karl Marx (l SI 8-1 XS3) contrasteaza puternic cu cele ale lui Comte si Durkhcim. dar. ca si ei. Marx a incercai sa explice schimbarile care aveau loc in societate in vremea Revolutiei Industriale, in tinerete, activitatile sale politice l-au pus in conflict cu autoritatile germane; dupa o scurta sedere in Franta, s-a stabilit permanent in exil in Anglia. Scrierile lui acopera o mare diversitate de domenii. Chiar si cei mai inversunati critici ai sai ii considera lucrarile ca fiind importante pentru dezvoltarea sociologici. Multe dintre ele se concentrau pe probleme economice dar intrucat era preocupat intotdeauna sa lege problemele economice de institutiile sociale, opera lui a fost si inca mai este plina de semnificatii sociologice.

Punctul lui de vedere era fundamentat pe ceea ce el numea conceptia materialista asupra istoriei. Conform acesteia, nu ideile sau alorile umane sunt cauza principala a schimbarii sociale (asa cum sustinea Durkhcim). Mai degraba schimbarea sociala este determinata, in primul rand. de influentele economice. Conflictele dintre clase - bogatii opusi .saracilor constituie motivatia dezollani istorice. Dupa propria sa exprimare. ..Toata istoria umana de pana acum e>te istoria luptei de clasa¹'.

Karl Marx, 1818-1873

Desi a scris despre diferite epoci istorice. Marx s-a concentrai asupra schimbarii in vremurile moderne. Pentru el, cele mai importante schimbari erau legate de dezvoltarea capitalismului. Capitalismul este un sistem de productie care contrastea/a radical cu sistemele economice anterioare din istorie, intrucat implica productia de bunuri si semen vandute unei largi categorii de consumatori. Cei care detin capital fabrici, masini si mari sume de bani - formeaza clasa conducatoare. Populatia in

masa alcatuieste o clasa de muncitori salariati numita si clasa muncitoare, care nu poseda mijloace pentru a se intretine, ci trebuie sa-si gaseasca slujbe oferite de posesorii de capital. Capitalismul este deci un sistem de clasa, in care conflictul dintre clase este un fenomen des intalnit.

Dupa Marx, in viitor capitalismul va fi inlocuit de o societate fara clase, tara diferente intre bogati si saraci. El nu vroia sa spuna prin aceasta ca toate inegalitatile dintre indivizi vor disparea. Mai degraba, societatile nu vor mai fi impartite intr-o clasa restransa, care sa detina monopolul puterii economice si politice si marea masa a poporului, care beneficiaza prea putin de bunurile pe care le creaza prin munca sa. Sistemul economic va fi reglementat de proprietatea comuna si va fi intemeiata o societate mai egalitara decat cea cunoscuta in prezent.

Opera lui Marx a avut un ecou imens asupra lumii secolului XX. Pana de curand, inaintea caderii comunismului sovietic, peste o treime din populatia lumii traia in tari ale caror guverne sustineau ca se inspirau din ideile lui Marx. In plus. multi sociologi au fost influentati de ideile lui Marx despre clasele sociale si diviziunea sociala.

Max Weber

Ca si Marx. Max Weber (1864-1920) nu poate fi etichetat drept simplu sociolog; interesele si preocuparile lui au acoperii mai multe domenii de cercetare. Nascut in Germania, unde si-a desfasurat cea mai mare parte a carierei sale academice. Weber fund o persoana eu o vasta cultura, in lucrarile sale un loc important este dedicat economici, dreptului, filosofici si istoriei comparate, cal si sociologiei, iar o mare parte din opera sa se ocupa de dezvoltarea capitalismului modem. La fel ca si ceilalti ganditori ai vremii sale. Weber a incercat sa inteleaga schimbarea sociala. El a tosl influentai de Marx dar a avut si opinii deosebit de critice in legatura cu unele din ideile de baza ale acestuia. Respingand conceptia materialista asupra istoriei, el considera conflictul de clasa ca fiind mai putin semnificativ decat o facuse Marx. In opinia lui Weber, factorii economici sunt importanti, dar ideile si valorile au un impact mai mare asupra schimbarii sociale.

Unele dintre operele sale cele mai influente s-a ocupat cu analiza distinctiei intre societatea occidentala si alte tipuri majore de civilizatii. A studiat religiile din China, India si Orientul Apropiat, aducand in cursul acestor cercetari contributii importante la dezvoltarea sociologiei religiilor. Comparand sistemele religioase cele mai raspandite din China si India eu cele din Occident, Weber conchidea ca anumite uspeete ale credintei crestine au influentat puternic afirmarea capitalismului. Aceasta perspectiva nu a rezultat, asa cum credea Marx. doar din schimbarile sociale, in opinia lui Weber, ideile si valorile culturale contribuie la formarea societatii si a actiunilor noastre individuale.

Modul in care Weber intelegea natura societatilor modeme si motivele raspandirii modului occidental de viata in intreaga lume contrasteaza, de asemenea, puternic cu cel al lui Marx. Dupa parerea lui Weber, capitalismul - un mod specific de organizare

a intreprinderilor economice esle doar unu! dintre factorii principali care determina schimbarea sociala. Caracteristic capitalismului, si in uncie privinte fundamental, csle impactul stiintei si al birocratiei. Stiinta a determinat tehnologia moderna si va continua sa o faca in orice societate viitoare. Birocratia este unicul mod de a organiza in mod eficient mase largi de oameni, de aceea se dezvolta inevitabil o data cu cresterea economica si politica. Dezvoltarea stiintei, a tehnologiei moderne si a birocratiei a fost descrisa de Weber in ansamblu ca o rationalizare - organizarea vietii sociale si economice conform principiilor eficientei si pe ba/a cunostintelor tehnice.

GANDITORI CONTEMPORANI

Michel Foucault si Jiirgen liabermas

Printre cei mai proeminenti ganditori sociologi din epoca moderna trebuie mentionati francezul Michel Foucault (N26-1984-) si scriitorul german Jiirgen Habennas (n. 1929). Ca si fondatorii sociologiei clasice, nici unul dintre ei nu s-a ocupat doar de sociologic, ci fiecare a scris de asemenea, lucrari filosofice si istorice.

Foucault este considerat ca fiind una dintre mintile cele mai luminate ale gandirii sociale din secolul XX. Opera lui se refera la un subiect similar celui analizat de Weber in studiile sale despre birocratie; dezvoltarea inchisorilor, spitalelor, scolilor si altor organizatii cu o larga raspandire. Cercetarile ulterioare ale Im Foucault, legate de sexualitate si ego. au exercitat si ele o influenta marcanta, in special asupra autoarelor feministe. Dupa Foucault. "sexualitatea' (asa cum am remarcat mai devreme despre dragostea romantica) nu a existat dintotdeauna, ci a fost creata in procesul dezvoltarii sociale. In societatea moderna, sexualitatea devine ceva ce ,.avcm'-o proprietate a sinelui.

Studierea puterii - telul in care indivizii si grupurile isi ating scopurile in detrimentul celorlalti - este de o importanta fundamentala in sociologic. Marx si Vcbcr. dintre ganditorii clasici, au acordat o importanta deosebita puterii. Foucault _;1 continuat cateva dintre liniile de gandire trasate de acestia. De exemplu, sexualitatea, in opinia sa, este totdeauna legata de puterea sociala. El a lansat ideea _L-a acumularea de cunostinte duce la o mai mare libertate, insa el concepea cunoasterea ea un mijloc de ,,a pastra repere' in privinta oamenilor si de a-i controla.

Habermas este probabil ganditorul de frunte al sociologici mondiale de azi. A fost influentat in special de Marx si Weber, dar s-a inspirai si din alte traditii si conceptii. Dupa e!, societatile capitaliste, in care schimbarea esle permanent prezenta, tind sa distruga ordinea morala de care depind de fapt. Traim intr-o ordine sociala a carei crestere economica tinde sa determine orice altceva, dar aceasta situatie duce la o lipsa de sens in viata cotidiana. Cu aceasta Habermas revine la conceptul de anornie a lui Durkheim, desi il aplica intr-un mod nou si original.

ESTE SOCIOLOGIA O STIINTA?

O Durkheim, Marx si ceilalti fondatori ai sociologiei au considcrat-o STIINTA. Dar putem studia cu adevarat viata sociala umana intr-un mod stiintific? Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie sa stabilim ce inseamna cuvantul stiinta. Ce este stiinta?

Stiinta este folosirea metodelor sistematice de investigare empirica, analizarea dalelor, gandirea teoretica si exprimarea logica a argumentelor, pentru a forma un ansamblu de cunostinte despre un subiect anume. Conform acestei definitii, sociologia este o intreprindere stiintifica. Ea presupune metode sistematice de investigare empirica, analiza datelor si formularea de teorii in lumina evidentei si a argumentelor logice.

Totusi, studierea fiintelor umane este diferita de observarea evenimentelor din lumea fizica, iar sociologia nu ar trebui sa fie privita ca o stiinta naturala la modul direct. Spre deosebire de obiectele din natura, oamenii sunt fiinte constiente de sine. fapt ce confera scop si sens actiunilor lor. Nici nu putem desene viata sociala cu precizie, daca nu detinem mai intai conceptele pe care oamenii le aplica in comportamentul lor. De exemplu, pentru a eticheta o moarte drept un suicid, este necesar sa stim ce intentiona persoana in cauza la momentul respectiv. Suicidul are loc doar atunci cand individul are in minte o actiune autodistructiva. Despre cineva care apare intamplator in fata unei masini si este lovit mortal nu se poate afirma ca s-a sinucis.

Faptul ca nu putem studia fiintele umane exact in acelasi fel ca obiectele din natura este intrucatva in avantajul sociologiei. Cercetatorii sociologi au avantajul ca intrebarile pot fi puse direct acelora pe care ii studiaza - fiintelor umane. In unele privinte sociologia intampina dificultati neintalnite in stiintele naturale. Oamenii constienti de faptul ca activitatile lor sunt urmarite adesea tind sa nu se mai comporte in modul lor normal. FJ se pot infatisa, constient sau inconstient, intr-un mod diferit de atitudinile lor normale. Fi pot chiar incerca sa ,,ajute' cercetatorul, dandu-i raspunsurile pe care cred ca acesta le asteapta.

CUM NE POATE AJUTA SOCIOLOGIA IN VIATA?

Sociologia arc numeroase implicatii practice in iuta noastra, asa cum sublinia Mills dczvoltandu-si idcea imaginatiei sociologice.

Constiinta diferentelor culturale

Mai intai, sociologia ne permite sa percepem lumea sociala din mai multe perspective. Adesea, daca intelegem corect cum traiesc ceilalti, capatam totodata o mai buna intelegere a propriilor noastre probleme. Aplicarea politicilor Iara sa fie ba/atu pe o cunostinta informata asupra modului de iata al oamenilor pe carc-i va afecta are prea putine sanse de succes. Astfel, un asistent social alb. ce isi desfasoara activitatea intr-o comunitaie predominant neagra, nu va castiga increderea membrilor ei tara a-si cultiva sensibilitatea fata de experienta sociala diferita, ce separa adesea albii de

Evaluarea efectelor politice

in al doilea rand. cercetarea sociologica ofera un ajutor practic in u /'L'^tillatelar nuiiain't.'lor politice. Un program de reforma practica poate esua pur si simplu in realizarea scopurilor sale sau poate produce consecinte neintentionale nefericite. De exemplu, in anii care au urmat celui de-al doilea razboi mondial, in multe tari s-au constant in centrele urbane blocuri de locuinte de mari dimensiuni. Acestea erau preva/utc sa asigure o ca/are la standarde inalte pentru grupurile de oameni defavon/ate din cartierele marginase si ofereau facilitati de apro i/ionarc cu diferite bunuri si alte servicii civice necesare. Totusi, cercetarile au demonstrat ca multi oameni, care se mutasera din locuintele lor anterioare in blocurile turn se simteau izolati si nefericiti. Constructiile inalte si centrele de aprovizionare in /onele sarace erau jefuite adesea si dcencau o adevarata oaza pentru talhari si alti infractori.

Constiinta de sine

in al treilea rand. si intr-un anume fel cel mai important, sociologia ne poate inzestra cu constiinta de sine - o cunoastere de sine mai profunda. Cu cat stim mai multe despre moinele actelor noastre, cat si despre actiunile in general ale societatii noastre, cu atat devenim mai capabili in a influentarea propriul viitor. Nu ar trebui sa concepem sociologia ca pe un lucru folositor doar politicienilor adica a celor din sferele putem - pentru luarea deciziilor in cunostinta de cauza. Nu se poate considera ca oamenii aflati la putere au totdeauna in vedere interesele celor lipsiti de putere sau defavorizati, in politica pe care o practica. Grupurile cu constiinta de

sine beneficiaza deseori de pe urma cercetarii sociologice si raspund intr-un mod

eficient politicilor guvernamentale sau au initiative politice proprii- Grupurile de auto-ajutorare. cum sunt Alcoolicii Anonimi si unele miscari sociale, ca aceea ecologica, sunt exemple de grupuri sociale care au urmarit sa produca direct reforme practice, eu un succes considerabil,

Rolul sociologului in societate

in ultimul rand. sociologii sunt direct preocupati de probleme practice si profesionale. Persoanele care au o formatie sociologica se numara atat printre consultantii industriali, urbanistii, lucratorii sociali si managerii de personal, cat si in multe alte servicii practice.

Ar trebui ca sociologii insisi sa sustina cauza si sa se lupte pentru programe de reforma sau schimbari sociale'.' Unii cred ca sociologia isi poate pastra independenta intelectuala doar daca sociologii sunt niste persoane studioase, neutre in controversele morale si politice. Si totusi, exista adesea o legatura intre studiul sociologiei si trezirea constiintei sociale. Nici o persoana care arc o pregatire sociologica superioara nu poate ramane insensibila la inegalitatile existente in epoca noastra, la absenta dreptatii sociale in multe situatii sociale si la lipsurile de care sufera milioane de oameni. Un lucru neobisnuit ar ti ca sociologii sa nu ia atitudine fata de problemele practice si ar ti ilogic ca ci sa fie impiedicati sa-si formuleze expertizele in decursul acestor actiuni.

CONCLUZII

Asa cum reiese din acest capitol sociologia este o disciplina in care este omis propriul nostru punct de vedere asupra lumii, pentru a privi eu mai multa atentie ia influentele care determina viata noastra si pe cea a celorlalti. Sociologia a aparut datorita unui efort intelectual distinct o dala cu dezvoltarea societatilor moderne, al caror studiu ramane principala sa preocupare. Sociologii se mai ocupa insa si de o larga varietate de probleme legale de natura interactiunii sociale si de societatile umane in general.

Sociologia nu e doar un domeniu intelectual abstract, ci are implicatii practice majore in viata oamenilor. A deveni sociolog nu ar trebui sa fie o ocupatie academica plicticoasa! Cel mai bun mod pentru a ne asigura ca nu se intampla asa ceva este de a aborda subiectul de studiu intr-un mod imaginativ si de a lega ideile sociologice si descoperirile de situatii clin propria noastra viata.

Pentru aceasta, una dintre modalitati este de a deveni constienti de diferentele dintre comportamentele de viata, pe care noi, in societatile modeme. Ic consideram a fi normale dar si cele ale altor grupuri umane. Fiintele umane au multe trasaturi comune. Exista numeroase variatii intre diferitele societati si culturi. Ne vom ocupa de aceste similitudini si diferente in capitolele 2 si 3.

O Sociologia poate fi definita ca fiind studiul sistcmic al societatilor umane,

punand accent in special pe sistemele modeme industrializate, Sociologia a luat fiinta din incercarile oamenilor de a intelege schimbarile extinse care au aparut in societatile umane in ultimele doua sau trei secole. Schimbarile luate in consideratie nu sunt doar cele pe scara larga, deoarece, modificari majore s-au produs si in cele mai intime si personale trasaturi ale vietii oamenilor. Un astfel de exemplu ar putea fi punerea accentului pe dragostea romantica, ca baza a casatoriei. 0 in cercetarea sociologica este important sa se faca distinctia intre rezultatele

intentionale si cele neintentionale ale actiunilor umane. O Practica sociologica implica capacitatea de a gandi imaginativ si detasarea de

ideile preconcepute asupra vietii sociale.

0 Printre fondatorii clasici ai sociologiei se disting patru personalitati: Auguste Comtc, Karl Marx, Emile Durkhcim si Max Weber. Comte si Marx, care la mijlocul secolului XIX, au stabilit unele dintre problemele de baza ale sociologiei, elaborate mai tarziu de Durkheim si Weber. Acestea se refera la natura sociologici si Ia impactul dezvoltarii societatilor modeme asupra vietii sociale. @ Michel Foucault si Jiirgen Habcrmas sunt cei mai importanti ganditori sociologi contemporani. Opera lor dezvolta in continuare teme formulate de fondatorii clasici. G Dupa acestia, sociologia este o stiinta, in sensul ca, implica metode sistematice de investigare si evaluarea teoriilor, necesare evidentierii si argumentarii logice. Aceasta insa nu pulea fi modelata direct dupa stiintele naturale, deoarece studierea comportamentului uman este fundamental diferita, sub mai multe aspecte, de studierea lumii naturale.

Sociologia are importante implicatii practice. Ea poale contribui la critica sociala si Ia practica reformei sociale in mai multe feluri. Mai intai, imbunatatirea intelegerii unui anumit complex de circumstante sociale ne ofera adesea o sansa in plus de a le controla. In al doilea rand, sociologia ne asigura mijloace de a ne spori sensibilitatea culturala, permitand politicii sa se bazeze pe constiinta valorilor culturale divergente. In al treilea rand, putem investiga consecintele (intentionale si ncintentionale} ale adoptarii unui anumit program politic, in ultimul rand, si poate cel mai important, sociologia produce constiinta de sine, oferind grupurilor si indivizilor o sansa sporita de a-si determina conditiile propriei lor vieti.

TERMENI IMPORTANTI

imaginatia sociologica

consecinte intentionale

consecinte neintentionale

reproducere sociala

transformare sociala

anomie

conceptie materialista asupra istoriei

capitalism

constiinta de sine